In viziunea voastra, care este raul care il fac penticostalii,adventistii, evanghelistii impotriva lui Dumnezeu.
Adesea aud pe multi numindu-i sectanti, eretici etc.

Dar as vrea sa inteleg care ar fi supararea lui Dumnezeu atunci cand devii sectant? atata timp cat tot credincios ramai.
Sa dau cateva exemple:
-se supara ca sectantii se roaga numai Lui si lui Isus?
-se supara ca sectantii nu au moaste?
-se supara ca sectantii canta prea mult in biserica?
-sau se supara pe ei pentru ca pur si simplu sunt sectanti?
-sau se supara pe ei ca sunt putini si ca au aparut tarziu? ca nu sunt vechi?
-sau se supara pe ei pentru ca nu stiu sa citeasca bine Biblia?

sau pur si simplu sectantii sunt niste oameni rau intentionati cu ganduri diabolice?

Observi cata rautate transpare din postarea lui milan9? Ma refer in special la aia adresata lui Andreeea.

"Autoritate mondiala"- de unde ai mai scos-o şi pe asta? Astăţi există aproape 40000 de culte tocmai pentru că oamenii şi-au disputat pe cont propriu o astfel de "autoritate mondiala". Nu există în creştinism decât o singură "autoritate mondială" - Revelaţia Fiului lui Dumnezeu.

Un om apolitic poate să existe dar unul fără simpatii religioase NU! Şi atunci despre ce vorbeşti, din moment ce chiar şi cea mai mică nuanţă poate înclina balanţa în favoarea unei religii sau a alteia!

Creştinismul nu este vreun domeniu al fizicii pentru a se declara cineva o somitate a somităţilor. Creştinismul este un cadru în care lucrurile ar trebui să fie simple dacă există încredere în consecvenţa lui Dumnezeu, dacă învăţăturile Lui se păstrează neschimbate şi dacă se pune preţ pe faptul că Fiul lui Dumnezeu a lăsat în urma Sa Biserica, pentru care a confirmat că va rămâne "cap" al acesteia, ferind-o de orice "pată" (Efeseni 5, 27) sau greşeală.

Criteriile cunoaşterii nu sunt ca în celelalte ştiinţe, aprofundarea, descoperirea, inovaţia! În cadrul unei religii, acestea duc la interpretări, la variante, la surrogate, denominaţiuni şi secte! Criteriile cele mai precise sunt continuitatea, neschimbabilitatea a ceea ce provenind de la Fiul lui Dumnezeu nu mai are nevoie de inovaţie, recunoaşterea şi confirmarea generală în cadrul primelor comunităţi creştine, şi de atunci în mod neschimbat până astăzi.

Nu interpretările şi inovaţiile au relevanţă şi credibilitate (mai ales că este vorba despre un teolog afiliat unui cult), ci doar documentele autentice şi neinterpretabile. Iar acele documente sunt autentice doar dacă au aparţinut Bisericii apostolice (sau proto-ortodocşilor, aşa cum îi numeşte Bart) din moment ce şi în perioada timpurie a creştinismului începuseră să apară tot felul de erezii şi secte gnostice, etc…

Stimabile, istoricii au o ierarhie a valorilor, chiar daca asta nu convine ingustei dumitale credinte. Ehrman este autoritate mondiala in istoria crestinismului deoarece este recunoscut de catre istoricii care lucreaza pe baza de publish or perish drept specialist de marca in istoria crestinismului. Istoria este o stiinta care cerceteaza fapte obiective petrecute in trecut. Nu are de-a face cu care e teologia corecta conform ingustei dumitale credinte. Stiinta e stiinta, teologia e teologie, sunt caprarii diferite. Ehrman e autoritate mondiala ca om de stiinta, nu ca teolog. Istoria crestinismului tine de istorie (o stiinta), nu de teologie.

Eu am intrebat ceva.TU povestesti cu totul altceva. Esti incredibil. Vorbim despre religie si respectarea poruncilor lui Dumnezeu nu istorie!

Deci sa inteleg ca Dumnezeu nu se uita la pacaele oamenilor. Se uita la cat de veche este religia fiecaruia? Ca asta inteleg? Sau se uita la cum percep oamenii Biblia?
Nu pacatele si credinta in El conteaza? Nu rugaciunea? Cele 10 porunci si legea iubirii?

Nu asta am vrut eu să spun, ci doar că există mai multe lucruri importante de care trebuie să se țină seama. Iar înțelegerea corectă a Sfintei Scripturi este unul dintre ele. Din acest motiv au apărut zeci de mii de culte…

Sectanti=bataie de joc la adresa Sfintei Scripturi. Citeste.

P.S:a nu se intelege ca si printre ei nu sunt oameni buni

Thepoet te inseli amarnic, nimeni nu impune religia fortat