Intrebare doar pentru credinciosii crestini:

Credeti ca daca cineva omoara un copil mic, care a fost botezat anterior, ii maximizeaza sansele copilului respectiv de a ajunge in rai? Asta complet independent de care sunt gandurile si intentiile celui care il omoara pe copil.

Adica, odata ce omul incepe sa pacatuiasca devine extrem de incert daca va ajunge in rai sau in iad. Dar, ce pacate poate avea un copil mic si botezat?

Nu există rai si iad, cei care au murit nu merg in rai sau in iad, ei merg in pămînt, omul nu are un suflet care la moarte părăseste corpul, omul este un suflet viu, iar la moarte nu continuă sa traiasca nicăieri.

Ai o percepție greșită asupra raiului și a iadului. Ambele sunt aici, în viața noastră. Până la a avea puterea de a conștientiza răul făcut, omul este absolut inocent. Singura chestie care poate judeca cu adevărat este propria conștiință.

Bună. Ai idee unde scrie „iad" în Biblie?! Exact. Nici eu. Deci este o învățătură nebiblică.

Incearca Apocalipsa 21:8, poate gasesti.

Numai o minte bolnava poate sa gandeasca asa ceva.

Da, așa e cresc șansele. Ar trebui să omorâm cu toții copii mici. Să îi trimitem în rai.
Dar, asta ar însemna că noi mergem în iad... Hmmmm
Poate că ar fi mai bine să îi lăsăm să crească și să aleagă fiecare.

Tu ce ai raspunde la ceea ce am intrebat eu?

Da, îi maximizeaza sansele de a ajunge în rai, dar și ucigașul își maximizează șansele de a ajunge în iad...

Un om care ar stii ceea ce ai spus tu si ar avea cu adevarat dragoste pentru sufletul unui copil ar putea face un astfel de sacrificiu de sine intentionat. Este trist faptul ca Dumnezeu pedepseste aceasta dragoste pentru sufletul celuilalt. Ce lucru mai pretios i-ai putea oferi unui om decat sa-i maximizezi sansele de a ajunge in rai?

Da, copilul ajunge oricum in rai, indiferent ca-i botezat sau nu, iar criminalul ajunge sigur in iad, fara nici o indoiala.

Da, evident, copilasul va ajunge in Rai. E putin zis ca ii maximizeaza sansele, practic il trimite in Rai. Ucigasul in schimb isi maximizeaza sansa de a ajunge in iad.

Asta este ciudat. Daca fapta ucigasului l-a trimis direct in rai pe copil atunci de ce Dumnezeu o mai priveste ca pe o fapta oribila? Ce lucru mai pretios i-ar putea oferi cineva unui om decat sa-i asigure raiul?

Nu găsesc. „8 Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua."
Nu m-am referit la iaz, ci la iad.

https://www.biblegateway.com/......?/passage/

Lumineaza-ne. Care e diferenta?

Dumnezeu pedepseste crima fiindca El da viata si numai El are dreptul sa o ia inapoi. Nu are importanta unde ajunge victima-daca ar avea importanta, atunci o gramada de criminali din istoriei care au ucis crestini sau bebelusi ar fi nevinovati. Asa ca nu ucigasul asigura raiul unui copil, ci Dumnezeu.

Tu pui intrebări dar nu ești in stare să faci un copil.

Abia apoi vei ințelege!

Bine, nu ucigasul ii asigura raiul copilului, dar ii ofera cele mai bune sanse posibile de a ajunge in rai.
Presupunem ca un om ar stii ca un copil ar ajunge in rai daca ar muri de mic (fiind botezat anterior), iar el, daca l-ar omori pe copil, cel mai probabil, ar ajunge in iad.
Daca acel om ar avea cu adevarat dragoste pentru sufletul unui copil si ar face acest sacrificiu de sine, omorandu-l pe copil, atunci Dumnezeu l-ar pedepsi aspru pentru aceasta fapta.
Este trist faptul ca Dumnezeu nu vrea sa vada binele pe care i l-a facut ucigasul copilului, El vede doar ca ucigasul i-a incalcat Lui dreptul de a lua viata omului doar atunci cand vrea El.

Incurci foarte rau lucrurile. Nu inteleg cum poti afirma ca omorarea unui copil e un sacrificiu de sine. Acel copil avea dreptul la o viata pe pamant inainte de a ajunge in Rai, din moment ce Dumnezeu i-a dat-o si nimeni in afara de El nu are dreptul sa o ia. Sa explic mai bine: sunt 2 posibilitati. 1. Acel copil, daca ar fi crescut, ar fi ajuns tot in Rai dupa moarte. In acest caz, ucigasul i-a rapit copilului zeci de ani de viata pamanteasca pe care Dumnezeu i-a daruit-o. De asemenea, a rapit si intregii lumi niste binecuvantari pe care poate Dumnezeu le-ar fi dat lumii prin acel copil(depinde ce ar fi ajuns in viata). Si repet, cum poti afirma ca faci un bine unui om omorandu-l? 2. Copilul, dupa ce creste si moare, ar ajunge in iad. Pai, cei care ajung in iad ajung fiindca aleg deliberat sa mearga acolo. Deci ucigasul ii rapeste bebelusului liberul arbitru si il obliga sa mearga in Rai, fara voia lui. Adica impotriva a ceea ce ar fi ales el. Nici asta nu mi se pare corect. Ucigasul alege de buna voie sa mearga in iad, insa nu-i da voie copilului sa faca acelasi lucru.

Uneori poți să nu vezi pădurea din cauza copacilor. De ce te împiedici într-un termen când de fapt toate acele expresii biblice ( plus sheol-ul) trimit la o realitate de necontestat: sufletele celor ce pierd mântuirea continua să dăinuie în veșnicie.
Într-adevăr, SCRIPTURA daca este lăsată să se pronunțe atunci, iată:

Ioan 5, 29: „Şi vor ieşi, cei ce au făcut cele bune spre ÎNVIEREA VIEŢII şi cei ce au făcut cele rele spre ÎNVIEREA osândirii."
cclesiast 3, 11: „Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El A PUS ÎN INIMA LOR (a tuturor) şi VEŞNICIA, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit."

Ioan 5, 26: „Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are VIAŢĂ VEŞNICĂ şi la judecată nu va veni (se deduce că "ceilaţi" vor veni, nu sunt morţi...). "
II Corinteni 5, 1: "Căci ştim că, dacă acest cort, locuinţa noastră pământească, se va strica, avem zidire de la Dumnezeu, casă nefăcută de mână, VEŞNICĂ, în ceruri."

Iuda 1, 6: Iar pe îngerii care nu şi-au păzit vrednicia, ci au părăsit locaşul lor, i-a pus la păstrare sub întuneric, în lanţuri VEŞNICE, spre judecata zilei celei mari.
Iuda 1, 7: „Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor care, în acelaşi chip ca acestea, s-au dat la desfrânare şi au umblat după trup străin, stau înainte ca pildă, suferind pedeapsa focului celui VEŞNIC.
Iuda 1, 13: "Valuri sălbatice ale mării, care îşi spumegă ruşinea lor, stele rătăcitoare, cărora întunericul întunericului li se păstrează în VEŞNICIE.
Marcu 3, 29: Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda VEŞNICĂ.
Matei 18, 8: Iar dacă mâna ta sau piciorul tău te sminteşte, taie-l şi aruncă-l de la tine, că este bine pentru tine să intri în viaţă ciung sau şchiop, decât, având amândouă mâinile sau amândouă picioarele, să fii aruncat în focul cel VEŞNIC.
Matei 25, 41: „Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel VEŞNIC, care este gătit diavolului şi îngerilor lui."
Matei 25, 46: Şi vor merge aceştia la osândă VEŞNICĂ, iar drepţii la VIAŢĂ VEŞNICĂ.
II Tes 1, 9 Ei vor lua ca pedeapsă pieirea veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui,
Daniel 12, 2: Şi mulţi dintre cei care dorm în ţărâna pământului se vor scula, unii la VIAŢĂ VEŞNICĂ, iar alţii spre ocară şi ruşine VEŞNICĂ.

A lua viața unei ființe umane este o crimă, este o omucidere, indiferent de motive. Lasă în urmă o traumă pentru cel care săvârșește așa ceva. Mustrările de conștiință incep abia după ce fapta e consumata. Vezi romanul Crimă și pedeapsa...

Nu înțeleg de ce spui tu că iazul/lacul cu foc este iad.
În Apocalipsa 20:14 se spune că „moartea" și „Locuința morților" au fost aruncate în iazul de foc. Moartea nu este o persoană ca să ardă efectiv, ci se referă la absența vieții.

Hmm. Deci nu e bine ce ti-am dat. Incearca pilda bogatului si a lui Lazar, poate cumva o scoatem la capat.

Cum poate un om sa aleaga in mod deliberat daca sa mearga in iad sau in rai?
Odata ce omul a inceput sa pacatuiasca devine extrem de incert daca va ajunge in rai sau in iad. Atata timp cat omul traieste pe pamant, el nu poate stii vreodata in mod sigur daca Dumnezeu l-a iertat sau nu pentru pacate.

Ca sa poti sa alegi in mod deliberat daca sa ajungi in rai sau in iad ar trebui sa fii complet independent de iertarea sau neiertarea oferita de Dumnezeu si, in acelasi timp, sa poti alege de unul singur daca sa te duci in rai sau in iad si sa te poti duce acolo unde alegi tu singur sa te duci, FARA SA AI NEVOIE DE APROBAREA NIMANUI.
Asta inseamna alegere deliberata.

Asta e o judecată foarte naivă din partea ta. Să omori un copil nu e nici dragoste si nici nu iti este permis să o faci. Esti tu mai destept ca Dumnezeu? Sau mai iubitor ca Dumnezeu? Dacă Dumnezeu considera că acel copil ar trebui să moară fix după botez crezi că n-ar aranja să moară pe cauze naturale? Dacă totusi acel bebelus dupa botez e complet sanatos nu crezi ca e complet sanatos CU UN MOTIV? nu crezi că Dumnezeu stie cum sa faca sa-l mântuiasca pe acel copil si fara sa-l omori tu sau altcineva? Nu te-ai gandit ca poate acel copil va creste mare și va ajuta sute de oameni sa se mantuiasca? Daca îl omori pe el l-ai trimis în rai dar ce faci cu ăia 100 de oameni care ar fi fost ajutati de copilul care trebuia sa creasca mare? Pe ei i-ai condamnat la iad. Asta e judecata omeneasca, naiva si prosteasca.

"Dacă Dumnezeu considera că acel copil ar trebui să moară fix după botez crezi că n-ar aranja să moară pe cauze naturale?"
Da, daca Dumnezeu voia ca acel copil sa moara facea in asa fel incat sa moara. Problema este ca Dumnezeu nu tine neaparat sa mantuiasca pe toata lumea.
Daca, de exemplu, Dumnezeu ar stii ca daca ai muri maine ai ajunge in rai, iar daca ai muri la adanci batraneti ai ajunge in iad, asta nu inseamna ca Dumnezeu ar face in asa fel incat sa mori maine ca sa ajungi in rai.

"nu crezi că Dumnezeu stie cum sa faca sa-l mântuiasca pe acel copil si fara sa-l omori tu sau altcineva?"
Evident ca Dumnezeu stie cum sa mantuiasca pe oricine vrea El, dar nu are nicio intentie sa mantuiasca pe toata lumea. Daca ar vrea sa mantuiasca pe toata lumea atunci ar mantui pe toata lumea. Dar nu este cazul. Odata ce omul incepe sa pacatuiasca devine extrem de incert daca va ajunge in rai sau in iad.

"Nu te-ai gandit ca poate acel copil va creste mare și va ajuta sute de oameni sa se mantuiasca?"
La fel de bine ar putea sa "ajute" sute de oameni sa piarda mantuirea. Probabilitatea ca oricare dintre cele 2 variante sa se intample este cam aceeasi si este extrem de mica.
Legat de ajutatul sutelor de oameni sa se mantuiasca:
Si niste oameni care ar omori sute de bebelusi botezati ar ajuta sute de oameni sa se mantuiasca. Si ar avea rezultate mult mai bune decat orice influencer religios.

Nu ma intelege gresit. Nu incerc sa spun ca viata de pe Pamant este rea, ci doar ca nu ar trebui sa fie niciodata mai importanta decat mantuirea sufletelor oamenilor.

De exemplu, sa presupunem ca ai avea o garantie ca daca mama ta ar muri maine ar ajunge in rai, iar daca ar muri la adanci batraneti ar fi foarte incert daca va ajunge in rai sau in iad. Tu ce ti-ai dori pentru ea? Inteleg ca este dureros s-o pierzi, dar ar fi egoist sa nu o lasi sa se duca de pe lumea asta.

Toată discuția pleacă de la minciună (Dumnezeu, Raiul și Iadul = minciună) și de aceea nu duce nicăieri.
Omul face copii pentru că e o viețuitoare și viețuitoarele sunt niște roboței care execută programul de viețuitoare: supraviețuire, strângere de resurse și înmulțire.
Omul care se gândește serios la copii, nu-i mai face, pentru că nu le poate garanta nimic.
Viața e finită. Omul, orice ar face, tot la groapă ajunge și tot ce face omul se va pierde, pentru că viața e un mod efemer de aranjare a materiei și în timp materia se va organiza în alt mod și nu va mai rămâne nimic din ce a fost.

,,Atata timp cat omul traieste pe pamant, el nu poate stii vreodata in mod sigur daca Dumnezeu l-a iertat sau nu pentru pacate." Uite, de asta nu ne intelegem. Pentru ca Dumnezeu promite ca va ierta de pacate pe oricine ii cere asta in mod sincer. A alege neiertarea lui Dumnezeu inseamna a alege sa mergi in iad.

Tot ce ai spus tu e o minciuna. (In afirmatia mea am adus la fel de multe dovezi rationale ca tine, diferenta e doar ca tu folosind cuvantul,, minciuna", practic iti dai un autogol cat toate zilele. Minciuna nu exista intr-un worldview ateist). Serios, nici dupa ce ti se demonstreaza ca caseta asta e expirata, tot nu vrei sa incetezi?

Tu ce înțelegi prin minciună? Tu crezi că minciuna depinde de mine sau de tine? Minciuna o vede orice viețuitoare înzestrată cu simțuri, memorie și capacitate de procesare a informației.
Dacă Dumnezeu era adevărat, atunci nu era invizibil, surd, mut, orb, neputincios și neștiutor, omul nu era o simplă viețuitoare care se luptă pentru viață, resurse și înmulțire. Dacă Dumnezeu era adevărat, atunci nu mai existau boli, neștiință, primitivism, minciună, hoție, tâlhărie și războaie.
E normal ca omul mincinos să mintă, pentru că așa își câștigă existența prin minciună. Dintre omul mincinos și șmecher și omul naiv, credul și neștiutor, care din ei ar trebui să muncească pentru celălalt? Va munci mincinosul șmecher și viclean pentru naiv? Evident că nu. Mincinosul se ocupă cu minciuna și naivul cu munca. Așa e normal și așa va fi întotdeauna.
Ce e un Dumnezeu atotputernic, inteligent și atotștiutor care te iubește și te lasă în întunericul neștiinței și primitivismului să mori de boli, de frig, de foame, în accidente și în războaie? E minciună.

Numai tu puteai scrie un text de 15 randuri in care sa spui, practic, nimic. Nu, nu cred ca minciuna depinde de noi. Minciuna e opusul adevarului, iar adevarul nu e relativ, ci absolut.