| anonimulcarenueanonim a întrebat:

Bună TPU!

Vă rog dacă aveti de gând să dați un răspuns, să faceți efortul să citiți tot. FĂRĂ răspunsul "psihologul școlii". Atât va roghappy!
Vreau răspunsuri serioase. Dacă nu puteți zice ceva concret, săriți peste.

Cred ca (,) calvarul a început prin vara lui 2018. Fusesem la bunica mea, să dorm la ea. Mereu faceam asta când eram mică. Eu mereu când mergeam să dorm la ea dormeam împreună. Bunica mea nu vede cu un ochi, iar cu celălalt... puțin mai mult decât deloc... În acea seară, nu am putut să adorm sub nici o formă. Iar cum stateam și ma uitam pe tavan, cred ca din greșeală sau curiozitate mi-am smuls un fir de păr din cap. Și uite așa, am stat un timp buuun în noaptea aia să fac asta. A doua zi dimineata, totul bine, dar vad in oglinda o gaură de vreo 2-3cm în vârful capului. 0 păr.
Am încercat să mi-l pieptan, dar va dați seama că nu poti ascunde așa ceva foarte ușor. Când venise tata sa ma ia, m-a întrebat și pe mine si pe bunica ce este cu gaura aia de mărimea unei monede de 50 de bani din capul meu.
Nu i-am zis nimic. Și uite așa, "plăcerea" mea se agrava și în fiecare moment ma trezeam cu mâna prin păr.
După un an, am impresia, când trebuia să urce în mașină, mi-am agățat un fir în geaca. Avea rădăcina... delicioasă, frumoasa? Cum sa ma exprim, ca mi-e sila de mine. De atunci, pe lângă ca ma joc mult cu firele în cap până găsesc unul "bun", le mai și mananc. M-am saturat să ma trezesc dimineata cu ghemotoace de păr în gura.


Și partea nasoală e ca până prin 2021 le spuneam părinților ca îl tai, sub nici o formă nu recunoșteam. Motivul pentru care le-am zis este ca mama își dăduse seama că e ceva la mijloc, și m-a obligat să îi zic. Eu nu am vrut. Și ea m-a amenințat cu foarfeca, mi-a taiat jumătate din lungimea părului. Acum iar imi vin lacrimi in ochicrying m-a facut nebuna, am impresia sau m-am facut eu singura.

De atunci m-am tot informat și am aflat că boala asta de numește "tricotilomanie" și mai multe informații. Tratamentul este cu medicamente și terapie cognitiv comportamentală, parcă.

Înainte de pandemie fusesem la o psiholoaga, vai de capul ei să fiu sinceră. Era super drăguță, dar nu avea nici o treabă cu subiectul. Am făcut slime și m-am jucat și am cântat. Nu m-a ajutat cu nimic. Tot aceeași falsă persoana am fost. Nimeni nu stie de treaba cu părul, doar părinții mei. Minunat nu? Minunat ca ei fiind singurii care știu ma fac să vreau sa mor.

În primul rând, tata continuă să zică ca nu, nu mi-l smulg, ci mi-l tai. Ca vezi Doamne are 5 mărimi diferite. I-am explicat de N ori ca este așa că eu îl smulg pe ala mai lung, iar ala mic care crește rămâne. Am de nu știu câți ani păr de 5cm în vârful capului. Și acum e cel mai bine, ca acum ceva ani aveam TOT părul prins într-o coada cât o coadă de mătură.

Mama îmi zice să ma controlez și ca tine de mine, cică. Eu nu ma controlez și ma trezesc cu un pumn de păr smuls în mână, și ea nuuu că ține doar de mine.
Le-am zis ca vreau la un psiholog, ca nu pot să mai stau așa și ma tot înnebunesc că cică am fost și nu s-a întâmplat nimic.

Va rog mult, dacă ati citit tot, va multumesc și vreau macar o simplă idee de ce pot face. Nu mai pot așa, mi-e rușine de propria persoană. Nu exista săptămână în care sa nu ma gandesc macar sa ma sinucid. sad

Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.
3 răspunsuri:
| Alexia999997777777777777 a răspuns:

Cred ca probabil asa reacționezi tu la stres / plictiseala ai făcut asta sa para din placere precum rosul unghiilor.
Soluția este sa încerci sa realizezi cât de nasol este sa îți mănânci propriul par și sa te gândești ca ai o vârstă și ca nu e ok, mai ales dacă îl înghiți pare destul de periculos, multe persoane sunt scârbite de firele de par mai ales când mănâncă sau pe mana etc.
Și bănuiesc că nu vrei sa devi cheala, dacă ai totuși un par frumos bucurate de el, tine strict de gena, multe persoane și ar dori sa îl aibă mai lung, mai des, dar tine de gena.
Cred ca faci asta și pentru ca ai mult timp liber, dacă erai ocupata de dimineață până seara deja nu aveai timp de stat cu mana prin par, asa ca: cât mai multe activități.
Și poate la propui părinților sa îți cumpere ceva peruca : ca să nu umbli toată ziua la parul tău.

Vindecare nu vine mereu datorita medicamentelor ci persoanele care cred și se ambiționează sa se facă bine.
Sau în cazul tău sa se lase de acest obicei toxic.
Și plus ca tu faci asta când ești lăsată singura, clar trebuie sa te înconjuri de familie, alți oameni.
Ps: Acest răspuns se bazează pe o parere personala, nu alte informații verificate.

| Violleta2022 a răspuns:

Citind ce ai scris cred ca tu ai nevoie de urgenta de un consult si evaluare psihiatrica, fiindca situatia ta este destul de serioasa si grava.

Ti-as recomanda sa-i spui mamei si sa mergeti la un psihiatru in orasul tau ca noi nu stim d epe unde eesti.

Asa este, psihologul nu te poate ajuta in aceasta situatie, fiindca el este un simplu consultat, depasit de probleme de acest gen, tu avand nevoie de un consult psihiatric, facut de un medic psihiatru.

Sanatate multa si recuperare usoara!

| DanRaul77 a răspuns:

Ee cum sa te sinucizi. asta ii doar o perioada naspa a vietii tale care va trece clar. mai incolo o sa zici. doamne la ce ma gandeam. parerea mea care habar n am. incearca si la psihiatrie vezi ce ar zice si aia.