De ce oamenii cand sunt slabi, cand au probleme si isi pierd orice speranta in fortele proprii trebuie sa se roage la divinitati?

Pentru că divinităţile sunt rezervate pentru cei slabi şi cu stimă scăzută de sine.
În altă ordine de idei, e o prostie. De ce? Pentru că cineva cu adevărat tare, îşi asumă atât succesele cât şi eşecurile, cineva slab îşi atribuie atât succesele cât şi eşecurile divinităţii şi, oamenii cu caracter de tip curvă, se roagă divinităţilor când e de porc şi se umflă-n pene când totul e roz şi frumos.

De ce larix există? Ca să nu cumva s-avem impresia c-am păştit într-o lume în care băgătorii de seamă şi chibiţii şi-au găsit în sfârşit menirea.

Zenithf -In intrebare nu exista nicio greseala. Daca omul spunea: "Dumnezeu este calea si adevarul", eu nu cred ca tu mai aveai ceva de comentat. Aprobai frenetic, si cam atat. Singura problema a ta (si a tuturor crestinilor) este ca exista si atei. O zi faina.

Larix - Am mai avut tangente cu tine pe teme religioase, dar tu nu poti accepta ca exista si alte conceptii in afara de ale tale. Ba mai mult, ai si puterea de a da stupid atunci cand lumea nu e de acord cu tine. Lasa-ne sa ardem in focul iadului si tu te -ndreapta sper cer. Ok, omule?

Oamenii se roaga la Dumnezeu si cand sunt tari si cand nu am probleme si cand sunt fericit si implinit. Poate nu ai vazut tu...

Cei care se roaga doar cand sunt la ananghie sunt niste farisei si ipocriti. Din fericire Dumnezeu nu e un om (ca daca ar fi, o data te ajuta, a doua oara iti da cu sutul, nu e nimeni asa fraier) si e indelung rabdator si milostiv.

De ce aceasta intrebare?
Ca sa poata da kogeriket un raspuns de-al lui.(cu acelasi ip banuiesc)

Drojdere ce ai bre cu mine?
Mi-am dat si eu cu părerea cum ca userul fiustes are acelasi ip cu kongeriket. Tu ce vrei acum?
Ti-am explicat de ce ti-am dat atunci stupid dar bag de seama ca procesezi mai greu informațiile si vin cu completări:
1.Era dreptul meu
2. Aveai cel mai stupid răspuns din punctul meu de vedere.
Si apoi cine naiba ești ca sa-mi comanzi sa plec?

Nu stiu sa vorbesc in numele altora, dar eu multumesc si cand mi-e bine. Iar cand imi pierd speranta si ma rog, simt ca primesc energia necesara de a merge mai departe.Nu cred ca este ceva ce "trebuie" facut, cum ai scris in intrebare, ci ceva ce tine de structura fiecaruia.

Pentru ca oamenii sunt mereu slabi. oamenii sunt limitati, iar Dumnezeu perfect.

Rugaciunea nu a fost facuta pentru ca Dumnezeu sa-i ajute pe aceia care isi amintesc o data la 10 ani de El. Rugaciunea este calea de comunicare catre Dumnezeu si modul care te ajuta sa te mantuesti. Spre exemplu kongeriget spune ca oamenii tari isi asuma succesele cat si esecurile. Eu am avut un coleg care se credea tare, ce nu credea in divinitate si care mai spunea ca daca exista acea divinitate nu au nevoie de ea. Dar cu prima ocazie cand i s-au ivit cateva greutati parca il si vad cum venea de la biserica.
Nu exista oameni tari... caci toti cei "tari" o data si o data in viata vor vedea ca singur nu poti face nimic. Desigur exista si oameni tari care fiind in culmea disperarii ajung la sinucideri/talharii/ sau alte fapte duse la modul exagerat astfel incat sa afecteze si pe ceilalti.

Fiindca omul, fiind cea mai dezvoltata fiinta de pe pamant are si cele mai mare probleme; gandirea noastra ne aduce multe avantaje dar si dezavantaje... Ce ii pasa unui caine ca i-a murit un pui? plange 2 dar in 2 saptamani a si uitat; si cainele este destul de dezvoltat; totusi daca ii moare unei mame copilul plange 10 ani dupa el si tot nu ii trece pentru ca ea are capacitatea de a intelege mai mult de cat intelege un caine.

Cred ca in intrebare este o greseala. Oamenii nu trebuie sa se roage, nu in sensul in care este scrisa intrebarea.
Cred ca vrei sa spui: "De ce oamenii se roaga doar atunci cand prin fortele prorpii esueaza", si raspunsul este ca: "Atunci cand o duc bine, oamenii uita de El, si cand dau de greutati isi amintesc iarasi de El".
Sunt multe de scris pe tema Credintei, dar daca nu crezi in Dumnezeu nu are rost sa scriu mai multe.

"_Trebuie să recunoaştem că mulţi dintre noi aşteptăm să avem probleme şi de-abia apoi ne întoarcem spre Dumnezeu. Un capelan militar din al Doilea Război Mondial spunea: „Nu există atei în adăposturile individuale." Când viaţa este frumoasă, nu considerăm că avem nevoie de Dumnezeu. Dar situaţia se schimbă când avem probleme, când ne dăm seama că ne aflăm în tranşee."_""Cine ştie ce ne aşteaptă în viitor? Mulţi studenţi s-ar putea să se simtă ca într-un adăpost individual de pe front. Căci, din păcate, viaţa poate fi un câmp de luptă... în care liniştea noastră sufletească să fie mult pusă la încercare. În acele clipe când ne aflăm la strâmtoare, apelăm adesea la Dumnezeu. Şi nu este rău că facem asta, fiindcă Dumnezeu este într-adevăr singura constantă; El Se pune la dispoziţia noastră şi chiar vrea să aibă un cuvânt de spus în viaţa noastră. El spune: „Eu, Eu sunt Domnul şi afară de Mine nu este niciun Mântuitor! Căci Eu sunt Dumnezeu, şi nu altul."4
Da, Îl putem considera pe Dumnezeu ca o „cârjă" în care ne putem sprijini... singura Cârjă cu adevărat folositoare.""/Adevarata pace sufleteasca poate fi intemeiata doar pe stinca/Pe ce anume îţi clădeşti viaţa? Căci, crezi sau nu, fiecare dintre noi îşi clădeşte viaţa pe ceva. Fiecare avem o temelie, ceva în care ne punem nădejdea şi încrederea. Poate că acest ceva este reprezentat de propria persoană: „Ştiu că pot reuşi în viaţă dacă mă străduiesc cu adevărat." Sau poate fi un stil de viaţă: „Dacă aş putea câştiga suficienţi bani, ce minunată ar fi viaţa!" Sau poate chiar o perioadă de timp: „Noul mileniu în care am intrat va schimba situaţia de fapt."Ei bine, Dumnezeu are o altă opinie. El spune că suntem pe un teren nesigur dacă ne punem nădejdea şi încrederea în noi înşine, în alţi oameni sau în ceea ce ne oferă această lume. El vrea să ne încredem în El. Tocmai din acest motiv spune: „De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stâncă. A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. Însă orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip. A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea: ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare."5
Este un lucru înţelept să-L avem pe Dumnezeu în viaţa noastră Este un lucru înţelept să-L avem pe Dumnezeu în viaţa noastră în acele clipe când avem necazuri. Însă Dumnezeu doreşte să avem o viaţă bogată indiferent de situaţia în care ne-am afla. El vrea să aibă o influenţă pozitivă în fiecare sferă a vieţii noastre. Iar atunci când ne bizuim pe El şi pe cuvintele Sale, ne clădim viaţa pe Stâncă."

Pentru ca asa se simt intelesi cu adevarat si pentru a putea primi ajutorul ceresc atunci cand nimeni nu ii mai poate ajuta, atunci cand nu mai gasesc o solutie de rezolvare a problemelor, ii speranta ca ii poate ajuta, chiar intamplandu-se lucrul acesta.

Fiustes, in primul rand trebuie sa te hotarasti daca vrei sa crezi in divinitate sau "in fortele proprii". Daca te increzi in fortele proprii, te abati de la scopul pentru care ai fost creat, de a avea o relatie cu Creatorul tau si de a te increde in El. Daca te increzi in tine atunci esti propriul tau idol.Numai ca in imprejurarile vietii, Dumnezeu ingaduie experiente prin care ne arata cum stam cu aceasta balanta, cat de mult ne incredem in El, mai ales atunci cand ne simtim "slabi". In aceste circumstante grele, Dumnezeu vrea sa ne distraga atentia de la noi insine inspre El care are toate resursele inepuizabile, spre deosebire de tine care la un moment dat, te impotmolesti in problemele vietii.
Nu poti sa impaci aceste doua lucruri, ori te increzi in El, ori in tine.
Cei care se pretind puternici si au sentimentul ca nimic nu-i poate prabusi, merg pe o cale aleasa doar de inima lor si pe moment le este bine pentru ca nu vad ce urmeaza la final.Tocmai asta este ideea, trebuie sa mergi pe o cale pe care ti-o traseaza El si atunci poti fi linistit ca si finalul este fericit indiferent daca drumul este presarat cu gropi adanci.
Mai exista o categorie de oameni care pretind ca stiu bine cine sunt, au incredere in ei si si-au gasit locul, acestia vad viata ca o linie dreapta si sunt de sine statatori, deoarece au gura infipta intr-un mamelon de la care sug o viata intreaga nestingheriti si pe gratis.Nu este cazul acum sa-ti dau si exemple.
Sper ca ti-am fost un strop de folos, numai bine.

Gresit. oamenii nu se roaga numai cand au probleme.se roaga si multumesc divinitatilor de cate ori simt nevoia sa o faca.numai jigodiile prefacute isi aduc aminte de divinitate cand le intra morcovul in fund. sper ca nu vrei si exemple fiindca nu-mi ajunge spatiul.

Pentru ca pentru unii Dumnezeu ramane singura solutie.