| TJohannaB a întrebat:

Vreau cat mai multe informatii despre bicicleta.
Nu prea gasesc si imi trebuie la scoala.
Cel care imi da primul si sunt multe si nu le stiam primeste fundita.

Răspuns Câştigător
| NothingImportant200 a răspuns:

Bicicletă

Portal Bicicletă


Această bicicletă de munte ("mountain-bike") are cauciucuri supradimensionate, cadru rezistent, amortizoare pentru roata din faţă şi mânerele ghidonului orientate perpendicular pe axa bicicletei
O bicicletă poate fi definită în general ca fiind un vehicul rutier cu două roți așezate în linie una în spatele celeilalte, pus în mișcare prin intermediul a două pedale acționate cu picioarele. Se estimează că mersul pe bicicletă este de trei ori mai eficient din punct de vedere energetic decât mersul pe jos, iar viteza este de trei - patru ori mai mare.
Fiind inventate în Europa secolului 19, bicicletele sunt acum în număr de peste un miliard, asigurând în multe regiuni mijlocul principal de transport. Ele sunt de asemenea foarte populare ca mod de recreație, și au fost adaptate pentru folosință în multe alte domenii ale activității umane cum ar fi cel al jucăriilor, fitness, aplicații militare, servicii de curierat și sportul numit ciclism.
Forma și configurația de bază a cadrului, roților, pedalelor, șezutului și a ghidonului au suferit doar mici schimbări din 1885, când a fost construit primul model cu lanț, cu toate că multe detalii importante au fost îmbunătățite, în special odată cu apariția materialelor moderne de fabricație și a proiectării asistate de calculator. Acestea au permis răspândirea modelelor speciale pentru cei ce practică un anume tip de ciclism.
Bicicleta a influențat istoria în mod considerabil, atât în domeniul cultural, cât și în cel industrial. În anii de început, construcția bicicletelor s-a inspirat din tehnologiile deja existente, dar în ultima vreme bicicleta a contribuit la rândul ei la dezvoltarea tehnologiilor, atât în vechile domenii, cât și în altele noi.


storic



O bicicletă de epocă, cunoscută sub denumirea de velociped
Strămoșul bicicletei a fost creat de către baronul german Karl Drais, care a inventat și și-a patentat mașinăria în anul 1817. Așadar, în acel an a avut loc prima plimbare cu bicicleta din orașul său natal, Mannheim, până în suburbia Rheinau.

Aspecte tehnice



Schiţa unei biciclete
[modifică]Cerințe legale
Din punct de vedere legal, după cum s-a stabilt la Convenția de la Viena privind traficul rutier din 1968, bicicleta este considerată ca fiind un vehicul, iar cel ce o conduce este șofer. Codurile rutiere din multe țări reflectă aceste definiții, impunând ca bicicletele să satisfacă anumite cerințe legale, în unele cazuri incluzând chiar obținerea unui permis pentru conducerea bicicletei, pentru a putea fi folosită pe drumuri publice. De asemenea, în multe zone este o infracțiune conducerea unei biciclete care nu e în condiție suficient de bună. În majoritatea locurilor, bicicletele trebuie sa aibă lumini (faruri si stopuri) funcționale daca sunt folosite după lăsarea întunericului. Deoarece o bicicletă aflată în mișcare nu face foarte mult zgomot, în multe țări, bicicletele trebuie sa aiba claxoane pentru a putea avertiza pietonii și pe alți bicicliști de apropierea lor.
În România, conducătorii bicicletelor nu au nevoie de permis de conducere, dar Codul Rutier include și obligații pentru ei.
[modifică]Părți componente
[modifică]Cadrul
Aproape toate bicicletele moderne au cadrul în formă de romb, format din două triunghiuri: unul în față și celălalt în spate. Materialele folosite trebuie să fie rezistente și ușoare. Începând cu anii 1930 s-au folosit aliaje de oțel, mai apoi prin anii 1980 au devenit comune cadrele din aliaje de aluminiu, iar în prezent sunt disponibile cadre mai scumpe din titan sau din materiale plastice armate cu fibre de carbon.
[modifică]Ghidonul
Ghidonul bicicletei poate fi din oțel (modelele mai ieftine), din aliaje de aluminiu sau din plastic armat cu fibre de carbon. Din punctul de vedere al formei, ghidoanele pot fi drepte (flatbar) sau curbate (riserbar). Mărci de ghidoane: Truvativ, FSA, Point.
[modifică]Furca
Este subansamblul care se fixează, printr-o articulație, de cadrul bicicletei. În interiorul furcii se fixează roata din față a bicicletei. Există două categorii mari de furci: cu amortizor și fără amortizor. Furcile cu amortizor se folosesc la bicicletele care circulă pe teren accidentat (de exemplu la bicicletele tip MTB - Mountain-Bike). Amortizorul furcii poate fi reglabil sau nereglabil. Mărci de furci: Rock Shox, Fox, Marzocchi, Manitou, Suntour, Zoom (oarecum în ordinea calității, de la cea mai bună marcă la cea mai slabă). Fox Racing Shox sunt primul nume in lume la furci. Sunt foarte ușoare și performante. Apoi ar veni Marzocchi, Manitou, RockShox - nu neapărat în ordinea performanței.
[modifică]Roțile
La bicicletele pentru adulți, roțile au de obicei diametrul de 26" (un inch = 25,4 milimetri). Alte diametre frecvent întâlnite la roțile de bicicletă sunt 24" și 28". Componentele unei roți de bicicletă sunt butucul, spițele, janta ("cercul", în limbajul neoficial al bike-rilor), anvelopa ("guma") și camera. Roțile de bicicletă au de obicei 24, 32 sau 36 de spițe. Câteva mărci de butuci: Mavic, DT, Author, Shimano, Novatec, Altrix. Câteva mărci de jante: Mavic, Rigida, Campagnolo, Mach 1, Vuelta, Alexrisms, Sunrims, Beretta, Remerx, Roval.
[modifică]Pedalele
Sunt folosite pentru a pune în mișcare bicicleta.
[modifică]Lanțul
Servește la transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate. În partea din față, lanțul este antrenat de foaia de antrenare, iar în partea din spate, lanțul antrenează un pinion fixat pe butucul roții din spate.
[modifică]Pinioanele
Pentru transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate, o componentă foarte importantă este pinionul sau setul de pinioane. Pinionul sau setul de pinioane se montează pe butucul roții din spate. Dacă bicicleta are mai multe pinioane, acestea pot fi patru sau cinci(la bicicletele mai vechi), șase, șapte, opt sau noua la majoritatea bicicletelor moderne, dar pot ajunge pana la un numar de zece sau unsprezece la bicicletele de viteza (cursiere). Din punctul de vedere al modului de fixare, pinioanele pot fi pe filet (model mai vechi, dar încă folosit la bicicletele ieftine) sau pe casetă (modelul mai nou). Pinioanele cele mai des întâlnite au între 13 și 28 de dinți. Mărci de pinioane: SRAM, Shimano, Campagnolo, Miche.
[modifică]Schimbătoarele
Ajută la schimbarea vitezelor pentru pedalarea mai ușoară sau mai rapidă, în funcție de preferințe sau de teren. Se mai numesc deraioare (derailleur). Exista schimbat-oare pentru pinioane și schimbat-oare pentru foi. Mărci de schimbat-oare: Shimano, SRAM, Campagnolo.
[modifică]Frânele
Servesc la reducerea vitezei de deplasare și la oprirea bicicletei. Din punct de vedere constructiv, frânele sunt de mai multe tipuri: frâne tip clește ("frâne în V"), frâne pe disc, care pot fi mecanice sau hidraulice, frână de picior. Bicicletele pot avea frâne pe disc pe cele două roți, sau pot avea pe o roată frâna tip V, iar pe cealaltă roată - frână disc. Din punctul de vedere al sistemului de acționare, frânele pe disc pot fi mecanice sau hidraulice. Sau pot sa aibe frână în V pe față si frână de picior pe spate. Mărci de frâne: Magura, Shimano, Alhonga, Tektro, Logan, Promax, Hayes, Avid.
[modifică]Șaua
Este "scaunul" bicicletei. La unele biciclete destinate competițiilor sportive, cum ar fi cele de "trial", șaua poate lipsi. Mărci de șa: Selle San Marco, Altrix, Point. Exista șei special concepute pentru femei sau pentru bărbați, care ofera un confort sporit ciclistului/ciclistei.
[modifică]Accesorii
Principalele accesorii sunt ciclocomputerul și sistemul de iluminare. Unele biciclete au atașat un motor electric fiind biciclete electrice.
[modifică]Aspecte sociale si istorice

[modifică]Implicații economice
Producția de biciclete s-a dovedit a fi un bun antrenament pentru alte industrii care au dus la dezvoltarea tehnicilor avansate de metalurgie, atât pentru cadre cât și pentru componente speciale cum ar fi rulmenții sau roțile dințate. Aceste tehnici le-au dat mai târziu posibilitatea metalurgiștilor și mecanicilor să realizeze componentele utilizate în automobilele și avioanele timpurii. Spre exemplu, fabricanții de automobile Rover, Skoda și Ford și-au început afacerile ca și producatori de biciclete, la fel ca și Frații Wright.
[modifică]Ciclismul și sănătatea
Exercitiul fizic obținut din mersul pe bicicletă este în general asociat cu sănătatea și cu o stare de bine general. Organizația mondială a sănătății estimează că lipsa activității fizice este pe locul doi (după fumatul de tutun) ca factor de risc în țările dezvoltate, iar acest lucru este asociat cu costuri de zeci de miliarde de dolari.
În general, ciclismul nu este considerat o activitate cu grad mare de risc. Numarul de răniți per kilometru este comparabil cu cel al pietonilor, dar mai mic decat cel al pasagerilor de autoturisme.
Un studiu danez din anul 2000 a concluzionat că mersul pe bicicletă la lucru este legat de o reducere cu 40% a ratei mortalității; acesta a inclus toate cauzele decesului, inclusiv accidentele rutiere.
[modifică]Bicicleta în orașul modern

Bicicliștii și conducatorii de vehicule motorizate au cerințe diferite în ceea ce privește proiectarea străzilor, fapt ce poate duce la conflicte atât politice, cât și pe strazi. Unele orașe oferă prioritate traficului motorizat, spre exemplu realizând sisteme extinse de străzi cu sens unic sau sensuri giratorii de mare capacitate. Alte orașe aplică metode de reducere a traficului pentru a limita impactul traficului motorizat. Ocazional se iau chiar măsuri extreme impotriva bicicliștilor, spre exemplu, în Shanghai, un oraș în care bicicletele obișnuiau să fie mijlocul dominant de transport, mersul pe bicicletă pe strazile orașului a fost chiar oprit temporar în decembrie 2003.
În orașele unde ciclismul este popular și încurajat este permis transportul bicicletelor pe mijloacele de transport în comun, sau se asigură dispozitive externe de atașare a bicicletelor pe mijolacele de transport în comun. De asemenea, în unele orașe se găsesc sisteme extinse de benzi de biciclete. Astfel de benzi dedicate trebuie adesea să fie împarțite cu skateri, skateboarderi și cu pietoni. Separarea traficului motorizat de biciclete în unele orașe a avut succes doar parțial, atât în ceea ce privește siguranța, cât și promovarea mersului pe bicicletă.
[modifică]Mărci de biciclete actuale

Mărci fabricate în România: DHS, Neuzer, First Bike, Rich Bike, Pegas. Mărci din alte țări: Cube, Winora, Focus, Haibike, Staiger, Bikespace, Bavaria (Germania), Orbea (Spania), Giant(Taiwan), Dragomir (Bulgaria), Fisher (SUA), Specialized (SUA), Trek (SUA), Peugeot (Franța), Scott, Kona, Cannondale, Merida (Taiwan), Magellan (Ungaria), Leader Fox (Cehia)Azonic (SUA), Kenzel (Slovacia), Altrix (Ungaria), Cross (Bulgaria),Winora (Germania), Shimano (Austria), SantaCruz (SUA).
[modifică]Activismul pentru ciclism

Cicliștii formează asociații, atât pentru interese specifice (cum ar fi benzi pentru biciclete, întreținerea drumurilor, proiectarea urbană, cluburi de concursuri, cluburi de turism, etc.) cât și pentru scopuri globale (conservarea energiei, reducerea poluării, promovarea bunei condiții fizice).
Asemenea grupuri promovează bicicleta ca un mijloc alternativ de transoprt și sublinază potențialul ei pentru conservarea energiei și a resurselor precum și beneficiile pe care mersul pe bicicletă le aduce sănătății în comparație cu mersul cu mașina. Astfel de activiști cer de asemenea îmbunătățirea transportului în comun atât local, cât și între orașe. Ei cer și dotarea acestora cu soluții pentru transportul bicicletelor.
Masa Critică este o mișcare mondială de promovare a ciclismului. Are legătura cu largirea spațiului alocat bicicletelor și este susținută atât de cei ce fac campanie pentru protejarea mediului înconjurator, cât și de alte școli de gândire politică. Concret, Masa Critică este o plimbare lunară cu bicicletele, la care „din întâmplare" participă sute de cicliști. În România, astfel de evenimente au avut pana acum loc în București, Timișoara, Iasi, Cluj Napoca cat si in Alba Iulia.

1 răspuns:
| Ella_4817 a răspuns:

Bicicletă

O bicicletă poate fi definită în general ca fiind un vehicul rutier cu două roţi aşezate în linie una în spatele celeilalte, pus în mişcare prin intermediul a două pedale acţionate cu picioarele. Se estimează că mersul pe bicicletă este de trei ori mai eficient din punct de vedere energetic decât mersul pe jos, iar viteza este de trei - patru ori mai mare.
Fiind inventate în Europa secolului 19, bicicletele sunt acum în număr de peste un miliard, asigurând în multe regiuni mijlocul principal de transport. Ele sunt de asemenea foarte populare ca mod de recreaţie, şi au fost adaptate pentru folosinţă în multe alte domenii ale activităţii umane cum ar fi cel al jucăriilor, fitness, aplicaţii militare, servicii de curierat şi sportul numit ciclism.
Forma şi configuraţia de bază a cadrului, roţilor, pedalelor, şezutului şi a ghidonului au suferit doar mici schimbări din 1885, când a fost construit primul model cu lanţ, cu toate că multe detalii importante au fost îmbunătăţite, în special odată cu apariţia materialelor moderne de fabricaţie şi a proiectării asistate de calculator. Acestea au permis răspândirea modelelor speciale pentru cei ce practică un anume tip de ciclism.
Bicicleta a influenţat istoria în mod considerabil, atât în domeniul cultural, cât şi în cel industrial. În anii de început, construcţia bicicletelor s-a inspirat din tehnologiile deja existente, dar în ultima vreme bicicleta a contribuit la rândul ei la dezvoltarea tehnologiilor, atât în vechile domenii, cât şi în altele noi.

Istoric

Strămoşul bicicletei a fost creat de către baronul german Karl Drais, care a inventat şi şi-a patentat maşinăria în anul 1817. Aşadar, în acel an a avut loc prima plimbare cu bicicleta din oraşul său natal, Mannheim, până în suburbia Rheinau.


Aspecte tehnice
Cerinţe legale
Din punct de vedere legal, după cum s-a stabilt la Convenţia de la Viena privind traficul rutier din 1968, bicicleta este considerată ca fiind un vehicul, iar cel ce o conduce este şofer. Codurile rutiere din multe ţări reflectă aceste definiţii, impunând ca bicicletele să satisfacă anumite cerinţe legale, în unele cazuri incluzând chiar obţinerea unui permis pentru conducerea bicicletei, pentru a putea fi folosită pe drumuri publice. De asemenea, în multe zone este o infracţiune conducerea unei biciclete care nu e în condiţie suficient de bună. În majoritatea locurilor, bicicletele trebuie sa aibă lumini (faruri si stopuri) funcţionale daca sunt folosite după lăsarea întunericului. Deoarece o bicicletă aflată în mişcare nu face foarte mult zgomot, în multe ţări, bicicletele trebuie sa aiba claxoane pentru a putea avertiza pietonii şi pe alţi biciclişti de apropierea lor.

În România, conducătorii bicicletelor nu au nevoie de permis de conducere, dar Codul Rutier include şi obligaţii pentru ei.

Părţi componente
Cadrul
Aproape toate bicicletele moderne au cadrul în formă de romb, format din două triunghiuri: unul în faţă şi celălalt în spate. Materialele folosite trebuie să fie rezistente şi uşoare. Începând cu anii 1930 s-au folosit aliaje de oţel, mai apoi prin anii 1980 au devenit comune cadrele din aliaje de aluminiu, iar în prezent sunt disponibile cadre mai scumpe din titan sau din materiale plastice armate cu fibre de carbon.
Ghidonul
Ghidonul bicicletei poate fi din oţel (modelele mai ieftine), din aliaje de aluminiu sau din plastic armat cu fibre de carbon. Din punctul de vedere al formei, ghidoanele pot fi drepte (flatbar) sau curbate (riserbar). Mărci de ghidoane: Truvativ, FSA, Point.

Furca
Este subansamblul care se fixează, printr-o articulaţie, de cadrul bicicletei. În interiorul furcii se fixează roata din faţă a bicicletei. Există două categorii mari de furci: cu amortizor şi fără amortizor. Furcile cu amortizor se folosesc la bicicletele care circulă pe teren accidentat (de exemplu la bicicletele tip MTB - Mountain-Bike). Amortizorul furcii poate fi reglabil sau nereglabil. Mărci de furci: Rock Shox, Fox, Marzocchi, Manitou, Suntour, Zoom (oarecum în ordinea calităţii, de la cea mai bună marcă la cea mai slabă). Fox Racing Shox sunt primul nume in lume la furci. Sunt foarte uşoare şi performante. Apoi ar veni Marzocchi, Manitou, RockShox - nu neapărat în ordinea performanţei.
Roţile
La bicicletele pentru adulţi, roţile au de obicei diametrul de 26" (un inch = 25,4 milimetri). Alte diametre frecvent întâlnite la roţile de bicicletă sunt 24" şi 28". Componentele unei roţi de bicicletă sunt butucul, spiţele, janta ("cercul", în limbajul neoficial al bike-rilor), anvelopa ("guma") şi camera. Roţile de bicicletă au de obicei 24, 32 sau 36 de spiţe. Câteva mărci de butuci: Mavic, DT, Author, Shimano, Novatec, Altrix. Câteva mărci de jante: Mavic, Rigida, Campagnolo, Mach 1, Vuelta, Alexrisms, Sunrims, Beretta, Remerx, Roval.

Pedalele
Sunt folosite pentru a pune în mişcare bicicleta.
Lanţul
Serveşte la transmiterea mişcării de la pedale la roata din spate. În partea din faţă, lanţul este antrenat de foaia de antrenare, iar în partea din spate, lanţul antrenează un pinion fixat pe butucul roţii din spate.

Pinioanele
Pentru transmiterea mişcării de la pedale la roata din spate, o componentă foarte importantă este pinionul sau setul de pinioane. Pinionul sau setul de pinioane se montează pe butucul roţii din spate. Dacă bicicleta are mai multe pinioane, acestea pot fi patru sau cinci(la bicicletele mai vechi), şase, şapte, opt sau noua la majoritatea bicicletelor moderne, dar pot ajunge pana la un numar de zece sau unsprezece la bicicletele de viteza (cursiere). Din punctul de vedere al modului de fixare, pinioanele pot fi pe filet (model mai vechi, dar încă folosit la bicicletele ieftine) sau pe casetă (modelul mai nou). Pinioanele cele mai des întâlnite au între 13 şi 28 de dinţi. Mărci de pinioane: SRAM, Shimano, Campagnolo, Miche.

Schimbătoarele
Ajută la schimbarea vitezelor pentru pedalarea mai uşoară sau mai rapidă, în funcţie de preferinţe sau de teren. Se mai numesc deraioare (derailleur). Exista schimbat-oare pentru pinioane şi schimbat-oare pentru foi. Mărci de schimbat-oare: Shimano, SRAM, Campagnolo.

Frânele
Servesc la reducerea vitezei de deplasare şi la oprirea bicicletei. Din punct de vedere constructiv, frânele sunt de mai multe tipuri: frâne tip cleşte ("frâne în V"), frâne pe disc, care pot fi mecanice sau hidraulice, frână de picior. Bicicletele pot avea frâne pe disc pe cele două roţi, sau pot avea pe o roată frâna tip V, iar pe cealaltă roată - frână disc. Din punctul de vedere al sistemului de acţionare, frânele pe disc pot fi mecanice sau hidraulice. Sau pot sa aibe frână în V pe faţă si frână de picior pe spate. Mărci de frâne: Magura, Shimano, Alhonga, Tektro, Logan, Promax, Hayes, Avid
Şaua
Este "scaunul" bicicletei. La unele biciclete destinate competiţiilor sportive, cum ar fi cele de "trial", şaua poate lipsi. Mărci de şa: Selle San Marco, Altrix, Point. Exista şei special concepute pentru femei sau pentru bărbaţi, care ofera un confort sporit ciclistului/ciclistei.

Accesorii
Principalele accesorii sunt ciclocomputerul şi sistemul de iluminare. Unele biciclete au ataşat un motor electric fiind biciclete electrice.

Aspecte sociale si istorice
Implicaţii economice
Producţia de biciclete s-a dovedit a fi un bun antrenament pentru alte industrii care au dus la dezvoltarea tehnicilor avansate de metalurgie, atât pentru cadre cât şi pentru componente speciale cum ar fi rulmenţii sau roţile dinţate. Aceste tehnici le-au dat mai târziu posibilitatea metalurgiştilor şi mecanicilor să realizeze componentele utilizate în automobilele şi avioanele timpurii. Spre exemplu, fabricanţii de automobile Rover, Skoda şi Ford şi-au început afacerile ca şi producatori de biciclete, la fel ca şi Fraţii Wright.

Ciclismul şi sănătatea
Exercitiul fizic obţinut din mersul pe bicicletă este în general asociat cu sănătatea şi cu o stare de bine general. Organizaţia mondială a sănătăţii estimează că lipsa activităţii fizice este pe locul doi (după fumatul de tutun) ca factor de risc în ţările dezvoltate, iar acest lucru este asociat cu costuri de zeci de miliarde de dolari.

În general, ciclismul nu este considerat o activitate cu grad mare de risc. Numarul de răniţi per kilometru este comparabil cu cel al pietonilor, dar mai mic decat cel al pasagerilor de autoturisme.

Un studiu danez din anul 2000 a concluzionat că mersul pe bicicletă la lucru este legat de o reducere cu 40% a ratei mortalităţii; acesta a inclus toate cauzele decesului, inclusiv accidentele rutiere.

Bicicleta în oraşul modern
Bicicliştii şi conducatorii de vehicule motorizate au cerinţe diferite în ceea ce priveşte proiectarea străzilor, fapt ce poate duce la conflicte atât politice, cât şi pe strazi. Unele oraşe oferă prioritate traficului motorizat, spre exemplu realizând sisteme extinse de străzi cu sens unic sau sensuri giratorii de mare capacitate. Alte oraşe aplică metode de reducere a traficului pentru a limita impactul traficului motorizat. Ocazional se iau chiar măsuri extreme impotriva bicicliştilor, spre exemplu, în Shanghai, un oraş în care bicicletele obişnuiau să fie mijlocul dominant de transport, mersul pe bicicletă pe strazile oraşului a fost chiar oprit temporar în decembrie 2003.

În oraşele unde ciclismul este popular şi încurajat este permis transportul bicicletelor pe mijloacele de transport în comun, sau se asigură dispozitive externe de ataşare a bicicletelor pe mijolacele de transport în comun. De asemenea, în unele oraşe se găsesc sisteme extinse de benzi de biciclete. Astfel de benzi dedicate trebuie adesea să fie împarţite cu skateri, skateboarderi şi cu pietoni. Separarea traficului motorizat de biciclete în unele oraşe a avut succes doar parţial, atât în ceea ce priveşte siguranţa, cât şi promovarea mersului pe bicicletă.

Mărci de biciclete actuale
Mărci fabricate în România: DHS, Neuzer, First Bike, Rich Bike, Pegas. Mărci din alte ţări: Cube, Winora, Focus, Haibike, Staiger, Bikespace, Bavaria (Germania), Orbea (Spania), Giant(Taiwan), Dragomir (Bulgaria), Fisher (SUA), Specialized (SUA), Trek (SUA), Peugeot (Franţa), Scott, Kona, Cannondale, Merida (Taiwan), Magellan (Ungaria), Leader Fox (Cehia)Azonic (SUA), Kenzel (Slovacia), Altrix (Ungaria), Cross (Bulgaria),Winora (Germania), Shimano (Austria), SantaCruz (SUA).


Activismul pentru ciclism
Cicliştii formează asociaţii, atât pentru interese specifice (cum ar fi benzi pentru biciclete, întreţinerea drumurilor, proiectarea urbană, cluburi de concursuri, cluburi de turism, etc.) cât şi pentru scopuri globale (conservarea energiei, reducerea poluării, promovarea bunei condiţii fizice).

Asemenea grupuri promovează bicicleta ca un mijloc alternativ de transoprt şi sublinază potenţialul ei pentru conservarea energiei şi a resurselor precum şi beneficiile pe care mersul pe bicicletă le aduce sănătăţii în comparaţie cu mersul cu maşina. Astfel de activişti cer de asemenea îmbunătăţirea transportului în comun atât local, cât şi între oraşe. Ei cer şi dotarea acestora cu soluţii pentru transportul bicicletelor.

Masa Critică este o mişcare mondială de promovare a ciclismului. Are legătura cu largirea spaţiului alocat bicicletelor şi este susţinută atât de cei ce fac campanie pentru protejarea mediului înconjurator, cât şi de alte şcoli de gândire politică. Concret, Masa Critică este o plimbare lunară cu bicicletele, la care „din întâmplare" participă sute de ciclişti. În România, astfel de evenimente au avut pana acum loc în Bucureşti, Timişoara, Iasi, Cluj Napoca cat si in Alba Iulia.


sper sa.ti fie de folos.:*