Asa era si la mine pe strada cand eram mici, numai de ce ma minti, si Andre se auzea
Mda, stateam toata ziua pe strada si ne jucam, fara telefon, fara internet, fara casti in urechi, etc, doar niste desene pe care nu le ratam niciodata
Eram total diferiti de copii de acum, cred ca avem amintiri mult mai frumoase si am invatat mult mai multe, inca din acea vreme.
Acum nu stiu numai net, jocuri, telefoane, cluburi, etc.
Pacat.
Doamne! Merci că mi-ai amintit. Mor după melodia asta.
Mi-e dor de vremurile cand ne duceam la furat fructe pe la vecini, cand mergeam la agude pe deal pina veneau parintii sau fratii mai mari sa ne ia acasa, mi-e dor de focurile ce le faceam in mijlocul drumului in miezul zilei si sareau babele cu caldarile de apa in mana. Sau candmergeam unii pe la altii sa vizionam impreuna desene animate (tom si jerry, marcelino pavelino etc). chiar daca nu a trecut prea mult timp de atunci, nu mai vezi asa ceva pe undeva, toti sunt "maturizati" curati, fara pete de namol (ne boloceam in baltoace cand ploua), toti sunt la locul lor, cu telefoane de la cinci ani )in caz ca nu vin la 6 seara acasa de la joaca, stai, care joaca, stau si asculta muzica. Macar sa-i mai vedem jucandu-se cum faceam si noi, dar asa, stam si ne uitam cu durere ca nu mai e ce-a fost.
Oare ce-o sa fie peste ani buni?
Peste ani buni, o să aibă telefoane și calculatoare din ziua când s-au născut. Mie îmi e dor să ne scoată educatoarea afară și să jucăm batistuța, șoarecele și pisica, omul negru și etc., să mă duc pe la vecini și a doua zi să aud că au comentat că stăteam doar acolo să ne jucăm, să merg pe colnic (un deal de la mine) să furăm cireșe... Știu că odată a venit o babă la noi și a început să urle că îi furăm cireșele. Îmi e dor de zilele când nu știam ce e ăla calculator sau telefon, când mergeam la prietenii la ora 11 și veneam acasă la 7 și mă alegeam de fiecare dată cu o mamă de bătaie că (,) cică de ce stau așa mult acolo, de zilele când am primit primele mele role și nu mă puteam ridica de pe jos
, de lunile de vară când veneau părinții din Italia și îmi aduceau multe dulciuri, de jeleurile alea ieftine de la magazin, de înghețatele care atunci erau 50 de bani și acum sunt 1, 5 lei...
Doamne, ce vremuri dulci...
Păcat că (,) copii din ziua de azi stau doar cu telefonul în mână și cu ochii în televizoare sau monitoarele calculatorului...
Mai era o guma de aia roz sau portocalie care mirosea frumos, era 500 de lei pe vremea aia, doamne, buna mai era
Si bomboane varsate cu lapte, caramele, eugenii, etc, nu mancam noi atunci de la MC, sau tot felul de prostii
Cate amintiri frumoase ma rascolesc. Unde mai vad eu in ziua de astazi copil care sa fie ud leoarca de paparuda? Toti is cu mofturi, si aere de om "civilizat"
Nici de copilarie nu mai profita la maxim, o sa moara cu regrete ca nu au avut ceva aventuri copilaresti.
Apropo, tu esti de la tara (sat)?
Glumesti, nu?
Si eu tot de la sat sunt. Cred ca cele mai frumoase copilarii se petrec la tara, cu dealuri, flori, fluturi, rau(ri) :X
Da.Doar la țară poți fura cireșe. La oraș furi... pietre.
Imagineaxa-ti oamenii goii, spune-le ca nu iti pasa de injuraturile si porcariile care le spun. Funda.
LisaJulie întreabă: