Deci alaltăieri eram în casă cu mama și am început sa ne certam și eu i-am zis ca uneori nu am multi prieteni cu care sa vorbesc ce se intampla în fiecare zi la liceu și m-a făcut prost de 5 ori. După eu i-am spus ca ea e proasta ca se duce numai la munca, vine acasă și se culca și tot asa.
Eu nu am nimic cu ea, dar pur și simplu după ce m-a făcut de 5 ori prost a zis la anul dacă vrei poți sa te angajezi și sa pleci că eu în momentul actual am 16 ani, dar nu stiu și acum câteva minute a zis hai sa ne împăcam și eu i-am zis nu pentru ca tu asa faci mereu, mai pe scurt a zis ca ea o are pe sora mea, nu îi mai trebuie sa fiu și eu sa o bat la cap.
Acum nu știu ce sa fac pentru ca ea nu prea ma asculta deloc în problemele mele și tata la fel dacă încerc sa vb cu el nu asculta.
Idei?

" Lolkkk: cu mama și am început sa ne certam...și ma făcut prost de 5 ori după eu i-am spus ca ea e proasta...Idei?"

amice, eu cred că maică-ta are maaaaaare dreptate!

Idei. Învață să îi înțelegi. Nimeni nu face ceva fără motiv. Caută motivele lor. Vezi ce se ascunde în spatele comportamentului. Nu confunda omul cu comportamentul, chiar dacă sunt părinții tăi.

Eu zic sa nu te ambalezi din pricina faptului că părinții nu te asculta, majoritatea părinților au suficiente probleme și nu mai au timp și de copii lor.
Ideea e că mai bine apelezi la psihologul liceului decât la cineva străin, in psiholog mai poți avea o boaba de încredere, dar în orice alt străin, nu prea.

Pai nu vreau sa te acuz, dar aici e vina ta. In mod normal, de la 16 ani in sus, ar trebui sa te rupi putin cate putin de parinti. Nu in sensul sa nu-i mai bagi in seama, ci in sensul, sa nu le aduci mai mult stres in viata lor. Asa cum si tu ai probleme si stres in viata ta de adolescent fara prieteni, asa si parintii tai au stresul de la locul de munca si de acasa ( treburi casnice gen, curatenie, facturi, gatit, etc. ).

Ce vreau sa spun, e ca ar trebui sa incerci sa lucrezi mai mult la propria persoana facand activitati utile, si invata sa nu te mai plangi in fata lor, daca stii ca ei au un raspuns negativ. Daca vezi ca cearta se indreapta intr-o directie urata, si nu poti sa ajungi la un comun acord cu parintii tai, paraseste conversatia si cand pleci, nu baga in seama replicile de final ale lor, chiar daca dor cand sunt rostite.

De acum incolo trebuie sa-ti construiesti o viata personala putin mai independenta de ei. Asa cum nici tu nu vrei sa fi frecat la icre, nici ei nu vor lucrul asta.

Niciodata NU o sa apreciem eforturile pe care le fac parintii pentru noi. Gandeste-te cat de greu este sa te mentii intr-un loc de munca. Da, nu mai are rabdare pentru toate povestile tale. Accepta situatia. Sau ajut-o situ in unele treburi casnice, daca tot ai energie.

Eu zic sa încerci sa te calmezi și sa nu mai spui lucruri la nervi. dacă te mai certi cu ei sa le spui ca vorbiți după ce se calmează și ei. spune-le sa asculte măcar 2 minute cum te simți, dar sa nu uiti ca și tu trebuie sa i asculți. sa vezi cum se simt și sa căutați impreuna o rezolvare pentru a comunica mai mult