La vârsta de doar câteva săptămâni, tatăl meu biologic m-a părăsit pe mine, pe mama și pe sora mea vitregă. După 12 ani, mama s-a recăsătorit cu un alt bărbat. Aveam 12 ani. La început, părea că totul va fi bine, dar în timp s-a transformat în coșmar.
Tatăl meu vitreg ne înjura constant pe toate trei. Uneori, o lovea pe mama. Are un comportament instabil, aproape bipolar: acum este calm și „bun", iar în clipa următoare devine agresiv și dur. Au împreună un băiețel, Patrick, dar el nu se implică deloc în creșterea lui, deși a promis că o va face.
Ajunsesem să mă rog la Dumnezeu să-mi ia viața. Mă tăiam la încheieturi, nu mâncam cu săptămânile (slăbisem de la 52 kg la 46 kg), mă loveam singură. Ei trei – mama, tatăl vitreg și sora mea – mă jigneau mereu. Mă făceau grasă, urâtă, proastă, handicapată, curvă, strâmbă. Mă retrăgeam în camera mea, puneam căștile în urechi și plângeam în liniște.L-am găsit pe tatăl meu biologic pe TikTok și am început să-i scriu. Nu știa prin ce trec. Îi trimiteam mesaje aproape în fiecare noapte, dar rar îmi răspundea. Totuși, speram în sinea mea că poate, într-o zi, mă voi muta la el. Mă săturasem de toată suferința.
După ce mama a rămas însărcinată, comportamentul tatălui vitreg s-a înrăutățit. Devenise și mai agresiv, se certa frecvent cu mama, iar dacă eu sau sora mea interveneam, ne jignea și pe noi. În timpul sarcinii, o trăgea de păr, o pălmuia și o înjura. După nașterea frățiorului meu, a renunțat la violența fizică, dar abuzul verbal și psihic a continuat.
Sora mea râde mereu de mine. Mă face proastă, grasă, urâtă, strâmbă, „cap de mop" și multe alte cuvinte grele. Iar mama… mama, până la vârsta de 12 ani, mă bătea. Și ea mă înjură, mă bârfește cu sora mea și mă face de rușine.
Când am venit să-i spun că am rămas corigentă la matematică, prima reacție a fost să-mi dea o palmă. Apoi mi-a spus: „Ce proastă ești… cea mai mare dezamăgire! Îmi pare rău că te-am făcut."
În ciuda tuturor acestor lucruri, nu am uitat să zâmbesc în fața lumii. Dar în suflet… nu mai pot trăi așa.
Ordonare:
După relevanţă
Imi pare rau prin ce treci 
nimeni nu ar trebui sa treaca prin asa ceva dar cum lumea e asa cum e, asta e, nu ai ce face impotriva lor. In schimb poti sa inveti sa fi indiferenta si sa nu mai pui la suflet tot ce ti se zice! Asta te va ajuta si cand vei deveni adulta, vei merge la munca, la fel se comporta lumea cu tine, dar nu numai cu tine ci si cu colegii... Deci invata de pe acum sa fi tare si sa nu pui la suflet tot ce ti se spune! De fapt ei prin acele cuvinte se descriu pe ei, nu pe tine, tu stii foarte bine cum esti, nu esti proasta daca nu esti buna la ceva, ci pur si simplu nu te pricepi la acel ceva! Capul sus si nu te intrista, nimic nu tine o vesnicie, toate-s trecatoare, vei trece cu bine si peste aceasta etapa a vietii!
Răspunde
Hei! Alătură-te nouă în răspândirea acestei ideologii care va scăpa lumea de suferință: https://ro.wikipedia.org/wiki/Antinatalism!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
