| mhn24 a întrebat:

Ok, gata, unii zic ca nu pot face nimic serios dar iata ca pot:

"E ploaie. Plouă continuu. Oamenii nu pierdeau vremea pe afară, atât timp cât puteau sta înauntru păzindu-se de stropii enervanţi de ploaie.
Azi Universului îi plăcea ploaia.
...
Nimeni nu ne poate spune exact numărul superroiurilor de galaxii din Universul nostru, darămite numărul Universurilor din Infinit. Numărul definitiv al Universurilor este de exact zece miliarde mai mare decât numărul planetelor şi stelelor înmulţit la o sută. Vă puteţi da seama că numărul n-ar putea apărea scris nici pe o foaie cu aria egală cu a Pământului. Fiecare Univers e lipit de altul, şi e foarte uşor să treci din unul în altul, cu toate că oamenii, creaturi nici măcar preistorice pentru alte creaturi din alte Universuri, nici nu ştiau de existenţa unuia care probabil se afla în faţa lui.
Universurile sunt legate între ele de Infinit, o masă de alb total care nici măcar materie nu era, nu era nimic, decât alb. E greu să o descriem, deoarece e ceva ce nu v-ati imaginat niciodată – ceva ce e a-colo, dar prin faptul că nu e materie, nu există, în ciuda faptului că există. Un paradox straniu, de alt-fel, pe care oamenii nu îl vor pricepe niciodată.
Universurile sunt în continuă mişcare prin Infinit, se mişcă, cu toate că nu se mişcă. Infinitul e fix, dar Universurile se mişcă, cu toate că sunt le-gate de Infinit. O filozofie inexplicabilă.
Se întâmplă ca Universurile să se lovească unele de altele, formând un Big Crunch. Lovitura era un haos, dar un haos fascinant, deoarece acest haos formează un adevărat lanţ al Fizicii.
În Infinit nu există unităţi de măsură pentru lun-gime sau timp. Dar putem spune că Universurile se mişcau pe o distanţă pe care o parcurge un om în 10 metri în timpul în care o rasă ar putea evolua şi ar putea dispărea.
Probabil câţiva dintre voi aţi priceput ideea cu Universurile. Aceste informaţii vor fi de ajuns pentru a înţelege de ce într-o zi tot ce a fost nu va mai fi. Sau invers: tot ce va fi nu a fost."
Este un mic fragment din cartea pe care ma chinui s-o scriu.laughing E o filozofie abordata de mine, oricum. Astept pareri si sfaturi. Multumesc anticipat.

Răspuns Câştigător
April
| April a răspuns:

Cine spune ca nu poti face nimic serios n-are dreptate, desigur; iar fragmentul de roman SF, sau ce-o fi el, e o dovada ca la capitolul imaginatie stai foarte bine, chiar daca nu la fel de bine stai la acela de logica. Spun asta pentru ca, citind fragmentul, aflu idei interesante numai ca argumentatia este neconvingatoare si uneori superficiala. Oricum, imi plac mult cateva propozitii si mai multe idei; propozitia introductiva e o iscusita metafora personificatoare:Universului ii placea ploaia:personificare evidenta dar si metafora fiindca ne trimite cu gandul la o analogie intre miriadele de stropi de ploaie si miriadele de stele. O singuradiscrepantaas semnala aici:spui"azi"si pui verbul la un timp trecut.In fine, e doar un detaliu, corigibil.fiindca mai importante sunt ideile emise.Prin urmare tu incerci sa ne spui ca:
-exista Universuri paralele, lipite intre ele, dar de existenta carora oamenii nu sunt constienti, chiar daca trec zilnic din unul in celalalt. E interesant, dar sub aspect lexical te sfatuiesc sa renunti la expresii familiare precum "daramite"care nu se potrivesc cu textul ce se vrea stiintific; si nici adresarea directa catre cititor sau denumirea oamenilor drept "fapturi preistorice" nu se potrivesc din aceleasi considerente;
-ideea Universului Culoare e interesanta dar foarte stangaci exprimata, te incurci in termeni, si nu paradoxul este de vina ci ilogicul; incearca sa gasesti termeni mai potriviti cu ceea ce-ti spune imaginatia; evita formulari precum :"exista cu toate ca nu exista, se misca cu toate ca nu se misca"; textul devine mult prea greoi si de neinteles. Un bun scriitor, chiar daca va spune lucruri de neimaginat cititorului, va fi bine inteles daca exista logica in ceea ce spune.

-e interesanta si ideea relatiei spatiu -timp, dar mult prea greoi si neargumentat exprimata:singurul lucru de inteles este acela ca toate evenimentele din Univers se petrec intr-o secunda care in termeni lumesti ar fi egala cu aparitia si disparitia unei intregi rase omenesti.
-si daca fragmentul a inceput cu o propozitie poetica si frumoasa, la fel se si sfarseste:concluzia este foarte frumos formulata.
M-am straduit sa citesc cu rabdare tot ceea ce "te-ai chinuit"sa scrii; si pot sa-ti spun ca ai imaginatie bogata, ai si informatii, dar trebuie sa te straduiesti mai mult in ceea ce priveste stilul.Ai nevoie si de un vocabular mai bogat fiindca se simte ca nu gasesti uneori cel mai potrivit cuvant pentru a imbraca o idee.Citeste mult, concentreaza-te pe ceea ce scrii, da logica fiecarei propozitii si rezultatele vor fi pe masura.Mai asteptam si alte fragmente.Succes!

4 răspunsuri:
| ComicGirl a răspuns:

Mah sincer e interesantlaughing inca incerc s amai inteleg cate ceva. mie imi placebig grin

| Hombre a răspuns:

Hai, mai poti spune ceva de @April. Si totusi spun ceva... tac.laughing

April
| April a răspuns:

Esti nedrept, hombre! Eu n-am interzis nimanui sa spuna ce vrea. E a doua oara cand ma apostrofezi; mai sa cred ca ai ceva cu mine...

| Hombre a răspuns:

@April, sigur ca am... apucaturi de clovn.rolling on the floor nimeni nu mai stie de gluma pe aici. thinking