Am ajuns la capătul răbdării și nu știu dacă să cred în destin, soartă, satana, karma sau ce mai există, pentru că altfel nu înțeleg ce e cu viața mea. Am un copil mic, deci nu muncesc, venitul meu e mic, soțul nu mai are de muncă, părinții s-au îmbolnăvit ambii de cancer. Sunt cu casa în renovare și așa a și rămas, cu fundul în sus, că s-au terminat banii. Copilul are crize de tantrum, regresii de somn și pusee de creștere și nimeni nu mă ajută cu el. Mă simt extrem de rău, m-am îmbolnăvit de inimă pe baza de stres, am un teanc de analize, EKG-uri, controale, ecografii și tratament pe viață. Socrul meu a murit, soacra mea a fost diagnosticată cu probleme psihice, deci nu mă pot baza pe ajutorul ei. Rude am, dar la km distanță și și ele sunt cu treaba lor, iar ale soțul parcă se bucură când clachez, deci nu îi pot lua în considerare. Aș lua o pauză de la tot ca să nu fac rău cuiva sau mie, pentru că am început să am atacuri de panică, căderi nervoase și simt nevoia să fac rău cuiva, ori mie, ori celor din jur, ca să mă calmez; în halul ăla am ajuns. Mai e cineva care a ajuns la limită și a reușit să treacă peste cu bine?

Să-ți trăiască copilul! Câți ani are?

Aproape 2 ani.

Relaxeaza-te putin.
Respira.

1. Calmeaza-te. Evalueaza corect situatia, accept-o.
2. Rezolva ce stii sigur ca poti rezolva, traieste in "modul avarie" pana cand reusiti sa depasiti potentialul actual.

Cred ca te-ai aruncat la prea multe (mai ales in cazul renovarii intr-o perioada proasta). Dar sa stii ca e o greseala comuna. Si eu am incaperi neterminate, si altii. Nu te stresa aiurea.

Iar ca sfat, eu zic ca majoritatea problemelor se rezolva cu bani. Concentrati-va pe asta, amandoi. Dar fara sacrificii ireversibile, mai ales in cazul copilului; nu il parasiti pentru strainatate.
Cred ca il puteti plimba 1-2 ani cu voi, daca gasiti gradinite in lb romana.

Succes in ceea ce faci.
Poate-ți iei și tu un job totuși...

Nu ai copii este? am și eu un venit de acasă, dar e mediu.Ca sa duci un copil la creșă 8 ore nu prea e sănătos pentru el plus ca trebuie bani sa plătești creșa.Plus ca unde locuiesc eu nu prea sunt locuri de munca, cu atât mai puțin part time. Daca era asa simplu nu scriam aici.Si mai mult decât atât, am soț, cred ca mai ales când ai copil mic responsabilitatea asta ar trebui sa si-o asume.

"am soț, cred ca mai ales când ai copil mic responsabilitatea asta ar trebui sa si-o asume"

asta e bucătăria voastră internă. N-ați fi singura familie in care ambii părinți lucrează (dacă si tăticul ar avea chef de lucru!) si copilul e la creșă.
Dar e mai ușor să te plângi, nu?

Succes in ceea ce faci.

Sotul parca se bucura cand clachezi? Pai cand vei avea venit mai mare si te pui pe picioare, nu merita sa mai stai langa un astfel de om. Sotul nu mai are munca? Perfecta. Lasa-i copilul in grija si du-te la rudele tale si relaxeaza-te pentru o perioada, uita de toate

Eu am fost lasat la cresa, si nu m-a afectat cu nimic.
Mai nesanatos este sa-l tii doar acasa.