Am ajuns la capătul răbdării și nu știu dacă să cred în destin, soartă, satana, karma sau ce mai există, pentru că altfel nu înțeleg ce e cu viața mea. Am un copil mic, deci nu muncesc, venitul meu e mic, soțul nu mai are de muncă, părinții s-au îmbolnăvit ambii de cancer. Sunt cu casa în renovare și așa a și rămas, cu fundul în sus, că s-au terminat banii. Copilul are crize de tantrum, regresii de somn și pusee de creștere și nimeni nu mă ajută cu el. Mă simt extrem de rău, m-am îmbolnăvit de inimă pe baza de stres, am un teanc de analize, EKG-uri, controale, ecografii și tratament pe viață. Socrul meu a murit, soacra mea a fost diagnosticată cu probleme psihice, deci nu mă pot baza pe ajutorul ei. Rude am, dar la km distanță și și ele sunt cu treaba lor, iar ale soțul parcă se bucură când clachez, deci nu îi pot lua în considerare. Aș lua o pauză de la tot ca să nu fac rău cuiva sau mie, pentru că am început să am atacuri de panică, căderi nervoase și simt nevoia să fac rău cuiva, ori mie, ori celor din jur, ca să mă calmez; în halul ăla am ajuns. Mai e cineva care a ajuns la limită și a reușit să treacă peste cu bine?
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Răspunde
Succes in ceea ce faci.
Poate-ți iei și tu un job totuși...
Nu ai copii este? am și eu un venit de acasă, dar e mediu.Ca sa duci un copil la creșă 8 ore nu prea e sănătos pentru el plus ca trebuie bani sa plătești creșa.Plus ca unde locuiesc eu nu prea sunt locuri de munca, cu atât mai puțin part time. Daca era asa simplu nu scriam aici.Si mai mult decât atât, am soț, cred ca mai ales când ai copil mic responsabilitatea asta ar trebui sa si-o asume.
"am soț, cred ca mai ales când ai copil mic responsabilitatea asta ar trebui sa si-o asume"
asta e bucătăria voastră internă. N-ați fi singura familie in care ambii părinți lucrează (dacă si tăticul ar avea chef de lucru!) si copilul e la creșă.
Dar e mai ușor să te plângi, nu?
Succes in ceea ce faci.
Eu am fost lasat la cresa, si nu m-a afectat cu nimic.
Mai nesanatos este sa-l tii doar acasa.
Pana nu de mult erau crese saptamnale. Duceai copilul luni dimineata si il luai vineri la pranz.Tie 8 ore ti se pare mult? Un copil ajuns in colectivitate se va imbolnavi.
Sotul macar isi cauta de munca?
Stai acasa cu copilul macar pana la trei ani.
Sotul sa isi caute de munca, la barbati e mai usor
Nu puteti sta acasa amandoi.
Nu fac copil doar ca să îl las undeva și sa merg la munca.Nu am nevoie de mii de euro, un venit ne este suficient pana copilul este mai mare.
E normal sa te plângi uneori, interesant e ca celelalte lucruri scrise nu le vezi.
Și am specificat ca am un venit, dar nu asa mare.
Stai mami acasă - și tu și bărbat-tu -fără job incă 16 anișori până devine micuțul major!
Dar repet, in cazul ăsta nu te mai plânge (pe site, adică in public)
O sa meargă de la anul la grădiniță.
În zona mea nici nu este creșă. Stam intr-un orășel de gradul 3.
Ți-am spus ție că e pe viață? Că stăm ani de zile așa? Ți-am zis că nu are copilul nici doi ani încă, abia de la 3 merge la grădiniță. Creșa trebuie plătită și nici nu am în zonă, cred că cea mai apropiată e la 50 de km. Am spus că a rămas soțul meu fără muncă, părinții mi s-au îmbolnăvit amândoi de cancer într-un singur an, iar copilul trece prin modificări specifice vârstei, ceea ce face ca stresul să fie în plus. Ți-am cerut ție bani? Pentru ce e site-ul, nu pentru compasiune, empatie, sfaturi? Mă plâng public pentru că mai sunt oameni care trec prin greutăți sau pe care i-au acaparat problemele și au rezolvat treptat prin anumite metode și discutăm. Nu înțeleg de ce te ofuschezi tu...
" Aurora736 : Pentru ce e site-ul, nu pentru compasiune, empatie, sfaturi?"
Nu mami, nu pentru compasiune, empatie dar pentru sfaturi da.
Si la capitolul "sfaturi" ți-am zis din prima: ia-ți un job și nu mai poza in victimă, sunt altii in situații muuuuult mai nașpa ca tine și nu fac atâta fâs!
Sau respiră ~ cum bine zicea unu' de p-aici!
Cred că mami trebuie să-i spui mamei tale. Oricum, cuvântul mami sau mama ar trebui respectat, nu folosit ca apelativ de batjocură. Și da, e TPU, adică toți pentru unul și unul pentru toți. Ce înseamnă asta? Întrajutorare, nu? Și ca să ajuți un om, ce trebuie să faci? Să ai compasiune, înțelegere, empatie și capacitatea mentală să conștientizezi pentru ce e site-ul și de ce sunt categorii pentru întrebări etc. Dar acum, în loc să răspundem la problemele oamenilor, trebuie să stăm să-i învățăm pe alții pe ce site-uri își fac viața. Vezi că pe Facebook se pun poze, videoclipuri și e făcut pentru socializare. TikTok-ul pentru divertisment și, dacă mai vrei, te învăț și despre restul și cum se folosesc, contra cost, dacă tot ești așa sfătos cu locul de muncă. Uite că mi-am găsit unul. Pentru că se pare că tu nu înțelegi limba română, iar din tot ce scriu eu, pe tine te roade doar de banii pe care îi am sau nu. Am specificat, omule, că am venit, dar nu am cum, cu copil mic, să am unul mai mare. Ești nemț, vorbim în germană? Tu nu înțelegi ce implică îngrijirea unui copil de 2 ani cu pampers, ore de masă, de somn, igienă aparte etc. Crezi că un copil de doi ani își prăjește ouă și stă la TV până vii tu de la muncă? Am creșă la 50 de km distanță. Ce salariu trebuie să am ca să întrețin o casă în mijlocul renovării, un copil de 2 ani cu hrană, haine, 2 adulți (mâncare, haine, merinde la muncă), facturi, motorină pentru naveta la muncă, la creșă, în viața de zi cu zi, plata creșei pentru 8 ore, hrană, schimbat etc. Ce mai fac alea pe acolo etc. și de unde atâta timp? Crezi că unde merg eu să muncesc, nefiind locuri de muncă decât puține și nici decum part-time, așteaptă cineva după mine până duc copilul la creșă, îmi fac treburile acasă, fug iar după copil la creșă? Soțul unde o să muncească pleacă dimineața și vine noaptea, pentru că și el va face naveta. Fă tu un program pentru noi, dacă tot ești mai inteligent și crezi că noi nu ne gândim la toate posibilitățile.
Și apropo, sa ai ambi părinți în spital cu cancer E MARE FAS INTELOGENTULE.Ca pe lângă că e cum e situația mai trebuie sa alerg și la ei 100 și ceva de km.Nu mai vorbi sa nu adormi.
"Și ca să ajuți un om, ce trebuie să faci? Să ai compasiune, înțelegere, empatie"
ete fleoșc: du-te că ai probleme - altele decât cele pe care le-ai enunțat anterior, cu mândrie parcă.
"Fă tu un program pentru noi" - tocmai ce ți-am spus din prima: ia-ți un job și nu te mai victimiza, ok mami?
1. Calmeaza-te. Evalueaza corect situatia, accept-o.
2. Rezolva ce stii sigur ca poti rezolva, traieste in "modul avarie" pana cand reusiti sa depasiti potentialul actual.
Cred ca te-ai aruncat la prea multe (mai ales in cazul renovarii intr-o perioada proasta). Dar sa stii ca e o greseala comuna. Si eu am incaperi neterminate, si altii. Nu te stresa aiurea.
Iar ca sfat, eu zic ca majoritatea problemelor se rezolva cu bani. Concentrati-va pe asta, amandoi. Dar fara sacrificii ireversibile, mai ales in cazul copilului; nu il parasiti pentru strainatate.
Cred ca il puteti plimba 1-2 ani cu voi, daca gasiti gradinite in lb romana.
Sotul parca se bucura cand clachezi? Pai cand vei avea venit mai mare si te pui pe picioare, nu merita sa mai stai langa un astfel de om. Sotul nu mai are munca? Perfecta. Lasa-i copilul in grija si du-te la rudele tale si relaxeaza-te pentru o perioada, uita de toate
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
