Smiley și Bartoș, doi bufoni ai secolului 21 în prezența cărora râzi doar dacă ești retardat.
Dar prinde la prostime. Pentru că-s genul de oameni care nu deranjează pe nimeni. Iar românului îi place să vadă cum cineva n-are nimic cu nimeni.
Sunt genul de oameni care n-au idei proprii despre ceva. Ei spun și fac doar ce vor alții să audă și să vadă.
Marionetele mass-mediei.
Ei, într-adevăr, sunt iritante acele întrebări, iritant de copilăroase și multe (mai puțin pentru generația-facebook), dar trebuie să se întrețină și site-ul acesta din ceva, așa că încerc să-mi țin nervii în frâu și să-i las pe administratori să-și facă treaba (pentru care sunt plătiți, bănuiesc).
Oricum, părerea mea este că (pe termen lung) lui Smiley (și celuilalt) i se face o defavoare - o anti-reclamă.
Cu o reclamă pueril-agresivă și fanii ahtiați și exagerați îl transformă pe bietul om în Bieberul României sau în Hannah Montana-2. O febră excesivă de moment a puștimii cam mereu este urmată de o ură acerbă (deseori irațională și nemeritată).
Sper ca următoarea reclamă să fie măcar cu cineva care-mi trezește vreun interes și ceva mai de calitate, mai de adulți. Până atunci...nu ne rămâne decât să smiiile. : )
Draguta tipa, ha?
Pai da, multumesc! Ai vazut filmul? Eu am vizionat ambele variante, insa mai mult mi-a placut pelicula din anii '90 decat primul.Pe partea de artistic mai ales, sa nu mai mentionez de mesajul transmis, ceea ce au vrut sa exprime prin el (un soc pentru anii '60 sa expui o asemenea controversa in care desi ideea era de mult stiuta (si practicata) totusi au fost nevoiti, ca la acel timp, sa cenzureze scenele considerate inacceptabile pentru publicul larg de la acea vreme).
P.s.: "She was Lo, plain Lo, in the morning, standing four feet ten in one sock. She was Lola in slacks. She was Dolly at school. She was Dolores on the dotted line. But in my arms she was always Lolita.Light of my life, fire of my loins. My sin, my soul."