De ce gândirea femeilor este următoarea:
"Dacă îl las să mă înșele (deși bărbatul oricum înșeală, ori că știe ea, ori că nu) nu mă fac respectată, nici valoroasă. Deci nu voi accepta asta niciodată. Poate așa mă și părăsește pentru că se îndrăgostește de alta. A comis asta, îl părăsesc."?
De ce cam toate femeile gândesc pe tiparul ăsta? Ăsta să fie tiparul bun?

Iar dacă alte femei gândesc altfel, este greșit?
"Dacă îl las liber și el alege pe altele sau mă înșeală cu altele, înseamnă că nu e al meu, dar dacă se întoarce mereu la mine, înseamnă că doar eu sunt a lui."

Care tipar e greșit și care sănătos? Și de ce unele gândesc așa și altele altfel?

Pot fi considerate cele din prima categorie fără încredere în ele și cele din a doua cu încredere în sine?
Pot fi cele din prima categorie bossy person și cele din a doua categorie libertine?
Pot fi cele din a doua categorie doar "mincinoase" și să-și ascundă de fapt prin tiparul ăsta, propria dorință de a înșela și experimenta?

De ce ar fi sănătos să te lași înșelat? E doar neputință.

Deci din asta să deduc că al doilea tipar e greșit?

Pai o data ce ai înșelată este foarte clar ca nu o iubește cu Adevărată. Omul este un cu*var se duce în femeie în femeie și asa ceva nu-i normal nu ai cum sa faci una ca asta și apoi sa spui ca te iubește el dovedește totul când a înșelato

Niciodată o inimă care te iubește cu Adevărată nu o sate înșele niciodată nu o sa existe asa ceva.

Ai idee că nu există bărbat care să nu fi înșelat măcar o dată (deși definim înșelatul ăsta, înainte de a susține asta, a înșela e mai mult decât a băga pixul într-un capac, dar mă rog, nu asta e ideea) însă nu există așa ceva, nici chiar în romane și filme nu mai există așa ceva și acolo se prezintă mereu idealul. Deci da, dacă el se întoarce, aș considera că mă iubește pe mine, eu sunt din a doua categorie. Și am tot avut discuția asta cu amicele mele mai de mult și acum cu o nouă amică. Deci voiam să văd care stil e mai ok. Sau dacă e vreunul din ăsta sănătos și unul defect. Evident că pe majoritatea femeilor/fetelor chiar și femei care nu-mi erau amice, dar fără să vreau le-am auzit cum gândesc, au susținut prima teorie, se încadrau vădit în prima categorie. Eu mă încadrez în a doua. Deci poate sunt eu ciudata, nu știu, dar sper că nu sunt singura din a doua categorie, deoarece observ că majoritatea fac parte din prima. Și e chiar o normalitate să dai cu piciorul la ceva ce chiar iubești, pentru ca să zicem, soțul sau iubitul a ales o altă teacă pentru o secundă/moment al vieții, în afară de teaca ta pentru a-și propti unealta. Însă am înțeles și tacâmul complet, ansamblul și unde poate duce alegerea unei alte teci pentru câteva momente, le înțeleg îngrijorările, fricile, poate e și normal să simți așa când iubești, dar nu e oare mai normal să nu-ți faci o mantră întreagă din treaba asta și să nu dai cu piciorul la ceva ce în timp putea deveni mai frumos? Specific iar că totul se bazează clar, pe credința asta "că bărbatul, măcar o dată în viață, tot va înșela, e în sângele lui, în natura lui" atunci dacă deja cunoaștem asta, de ce să nu acceptăm și să construim ceva frumos așa? Zic și eu. Mă tot întreb o groază de chestii.

Un om care într-adevăr cu Adevărat chiar da chiar te iubește nu te va înșela. Tot ce-mi spui tu mie acolo nu are treaba cu un om care iubește cu Adevărată și sincer loial. Nu știu de ce te lași folosita în halul asta și accepți asa oamenii in viața ta care își bat joc de tine și te înșela și apoi spune ca te iubește în ciun caz nu existat asa ceva o inima care te iubește cu Adevărată și sincera loiala nu te va înșela vreodată căci totul absolut totul fericirea lui Adevărată tu ești și nu ar putea face una ca asta lumea lui viata lui inima lui tu ești nu ar avea cum sa calce pe tine în halul asta și sa minta ca te iubește cu Adevărată asa ceva ai sa vezi doar la oamenii din păcate zic oamenii căci ei oamenii nu-i pot numi dar Dumnezeu săi vadă atâta zic.

Eu prefer Adevărul in locul la înșelată. Nu ai sa vezi un om sănătos și normal sa facă vreodată asa ceva doar dacă îi place să cu*vesca și sa străbată câți mai mulți parteneri și paturi.

Păi din păcate, eu așa gândesc. Eu chiar cred că iubirea aia pură și supremă din păcate, nu există. Poate eu nu am să o fac din comoditate, mai ales dacă aș avea pe cineva super dorit și iubit lângă mine, dar de la bărbați mă aștept că o dată, și o dată tot o vor face. Iar asta ar însemna ca după dacă toți fac asta și eu vreau o relație ceva mai deep și doar cu cineva, ar însemna ca pe fiecare bărbat să-l gonesc din sufletul meu și patul meu, din viața mea, doar pentru că a gustat și el din alte soiuri. Ori în final nici nu mai contează cum sunt ei, ci cum sunt eu. Adică voi ajunge să ies cu tot Mapamondul în căutarea cuiva perfect sau care chiar nu înșeală. Ori asta, ori rămân singură. Evident că dintre cele două, mai faină e a doua. Deoarece nu am să stau toată viața să schimb parteneri. Eu vreau unul și forever. Indiferent ce face el în afara casei noastre. Bine, nu aș accepta bătaia poate și un viciu teribil care să mă ducă la sapă de lemn, sau alte mojicii, dar în rest asta e oricum ceva normal la sexul masculin. De ce m-aș crampona de asta. Că iar îl va pedepsi Dumnezeu, sunt conștientă că toți la finalul vieții vom da răspundere de ea și ce am făcut cu ea, să-și asume. Eu dau răspundere de ale mele. Fiecare cu ale lui păcate.
Cât dacă persoana aia din descrierea ta ar exista și mi-ar fi sortită, aia da, bănuiesc că l-am atins pe Dumnezeu de picior ori că sunt o super norocoasă. Și evident că poate ăla e un specimen aparte de bărbat. Când afli de acest specimen, te rog să mi-l prezinți și mie. ) Până atunci îmi mențin teoria că bărbații înșeală chiar și pe cele mai iubite creaturi de ei. Măcar o dată în viață și tot o fac. Că e fără atașamente sau cu atașamente asta rămâne de văzut și de soiul masculin, dar ei înșeală.

Un om o inima care te iubește cu Adevărată nu te va înșela vreodată căci nu are avea de ce să-ți dacă una ca asta cu asta am zis absolut totul. Fie femeie fie bărbat nu ar trebuie sa înșele nu ar avea de ce și cum sa facă asa ceva dacă chiar te iubește cu Adevărată. Exista și asa specimene care nu ar înșela niciodată orice ar fi și iubește incondiționată fără nicio limita și barieră doar o singura inima doar o singura fata și în afara de ia ochi mei nu vede pe altcineva ia este fericirea Adevărată cu Adevărată si nu am înșelat-o și nici cu alte femeie nu am ieșit căci ce ia este ochi mei inima mea tot cei mai frumos pe lumea asta și Adevărată doar ia poa sa vina orice femeie depe fața pământului cum vrea ia sa fie eu tot pe ia am s-o iubesc în continuare orice ar fi și sar întâmplă.

Un om care înșelă se înșelă singur un om care te înlocuiește se înlocuiește singur un om care te minte se minte singur un om care te trădează se trădează singur un om care este fals îl simți îl vezi îți dai seama ușor iar eu nu accept nicio gatetorie din oamenii ăștia lângă mine în viata mea în preajma mea căci știu ca nu sunt oamenii care poți avea cu Adevărată 100%la100% încrede în ei.

Sunt puțini bărbați și femei care nu ar înșela vreodată în viata lor și iubesc cu Adevărată incondiționată fără nicio bariera și limită genul asta de oamenii nu ai săi întâlnește peste tot. Pana la urma ce se aseamănă se aduna și chiar este Adevărată asta. Dacă îți place să cu*vesti asa oamenii vei avea în viata ta dacă îți place să trădezi de acea oamenii vei avea parte în viata dacă place sa ai în viata ta în preajma ta asemenea oamenii care sunt falși tear vinde înlocui trăda înșelă de asta vei avea parte în viață.

Pe lumea asta absolut tot ce faci mai târziu sau mai devreme Dumnezeul răul făcut altora în cale îți va ieși și nu știu cum vor reuși ieși din propriul rău făcut altor oamenii sper sa aiba Dumnezule mila și sa lase de la el sa facă ca nu a văzut și auzit dar vei Dumnezeul nu-i ca uni oamenii iertători sa treacă cu vedere sa facă ca nu a auzit nu a văzut el este singurul care știe cum sai pună pe oamenii pe drumul cel bun și săi facă să-și dea seama ca cândva au greșit și nu-i bine.

Atâta timp cât îți alegi omul corect în viata atâta timp cât iubești cu Adevărată fără nicio limita și incondiționată și nu cu*vești nu trădezi nu minți nu ești fals nu inșeli nu rămâne nimeni singur este enorm enorm de imprortant cine sta lângă tine și alaturi de tine o viata întreaga.

Nu știu dacă zâmbești pe bune da mai mult este un zâmbet trist acolo și prefăcut Din câte vad și opserv am citit foarte foarte atent tot ce mi-ai zis din cate vad și îmi dau eu seama accepți înșelatul de pe acum de la el si asta ma întristează enorm de mult căci nu știu cum sa ma exprim în scris sau în cuvinte mieste greu puțin da este foarte dureros ce ai scris și zis acolo nu pot înțelege de ce accepți una ca asta de ce accepți sa fi înșelată căci o data ce acel om fie femeie sau bărbat clar nu te iubește cu Adevărată ba mai mult de atât te înlocuiește te trădează vinde minte este fals tu chiar nu-ți dai seama ca nu te iubește cu Adevărată? Da dacă tu accepți asta cu buna conștință și voința treaba ta.

Sa fii inselat de propria persoana iubita e o umilinta foarte mare si greu de uitat.
Deci as zice ca inselatul nu trebuie sa fie permis intr-o relatie.

Nicio persoana sanatoasa la minte nu va sta cu cineva care înșeală. În momentul în care ai demnitate și respect de sine nu accepți înșelat. E incredibil că asta nu e evident în 2023.

Cine se lasa înșelat are grave probleme in ceea ce priveste demnitatea si respectul de sine. Practic ești un cuck, un încornorat. Ești un preș fără valoare si lumea te poate insela cat vrea pentru ca esti un vierme care nu se respectă.

Cum adica nu există așa ceva? Eu n-am înșelat niciodată și nici n-o să înșel vreodată. La fel și prietenii mei. Preferi să crezi că toti barbatii înșeală decât să accepți realitatea că există bărbați de calitate care nu vor înșela niciodată în viața lor sub nicio formă și ți-e ciudă că alte femei o să puna mana pe barbatii astia in timp ce tu o să rămâi cu resturile, adică cu leprele care nu te iubesc. Da, un bărbat care te înșală nu te iubește. Se preface ca te iubeste, dar în secret te dispretuieste si ar vrea sa fie cu alta. De asta înșală.

Deci dacă nu te trezești din somnul ăsta de învinsă și nu începi să te respecti o sa primesti exact ce meriți - un barbat care nu te iubeste si nu respecta.

Ok, exagerezi. ) Nu cred că e chiar așa. Ai uitat că tot în secolul 21 sunt la modă cuplurile deschise și relațiile deschise? Și multe altele? Atunci de ce nu ar fi în regulă și treaba asta, dacă tu chiar iubești persoana din fața ta? Plus că mă repet. Bărbatul înșeală, e în natura lui. Nu ai să vezi tu bărbat care nu înșeală, așa că, dacă tot știm asta, mai bine îi iertăm. Poate nu iertatul suprem, că ăla oricum nu prea există, însă rămasul lângă acel om.

Ok atunci spor la iubit. Dar eu rămân tot susceptibilă că bărbat fiind, cândva vei fugi cu alta, nu de tot, dacă tot declari că o iubești enorm. Deși ce îmi spui tu aici, suna oleacă și a super dependență de persoana iubită. Dar orice ar fi dacă ai reuși să nu o înșeli, bravo ție. E ceva mai ales pentru secolul 21.

"(deși bărbatul oricum înșeală, ori că știe ea, ori că nu)"

De ce esti asa de sigura ca asa stau lucrurile de fapt?

Chiar si in lipsa unei iubiri ca cele din filme, inselatul nu e obligatoriu sa se intample.

Eu nu am înșelat-o și nici cu alte femei nu am ieșit am dovezi ca nu am înșelător niciodată da niciodată și nici cu alte femei nu am ieșit și nici nu ies Dumnezeu îmi este martor mași duce și la orice detector de minciuni dacă nu ma crede și acolo o sa vadă ca spun Adevărul și ca nu mint și n-am înșelat-o sau ieșit cu alte femeie sau fete. Dacă iubești cu Adevărată da cu Adevărată pai nu ai ma cum sa inșeli nu ai cum nu are cum sa existe așa ceva nu are cum căci fericirea Adevărată infinita ia este atâta doar ia nimic și nimeni altcineva vreodată în viata asta doar ia.

Dumnezeu este sus și cred și știu ca într-o buna zi se va face dreptate rău nu doresc nimănui căci știu ca tot pe mine o sa ma doare mai rău ca mie îmi pasă nu lor ei găsesc și 100 ca mine eu mereu i-am pus pe primul loc chiar și înaintea mea și la tot absolut tot nimic altceva nu mai zic cer de la Dumnezeu și am o rugăminte la el atâta cine face rău pe lumea asta săi aducă aminte doar nu doresc răul nimănui absolut nimănui.

Buna.Faci niste generalizari cam eronate.

Nicio persoana care se respecta nu va accepta sa fie inselata de partener/a. Daca se intoarce la tine nu inseamna mereu ca te iubeste, ci poate insemna si ca esti planul lui de rezerva, iar in lipsa de altceva, e bun si asta.

Si nu, nu toti barbatii vor insela, asa cum nici toate femeile nu vor insela la un moment dat in viata. Nu inteleg de ce tot apar aceste intrebari care doar pun paie pe foc si alimenteaza razboiul inutil, de sute de ani, dintre sexe. Ai crede ca stim mai bine de atat in 2023, si ca renuntam la stereotipuri stupide...

Nu mai fi tu asa subiectiv pe faza cu "toți insala". Dacă tu ai întâlnit doar oameni de genul sau oameni ce se lauda (ca de multi e doar gura) asta nu înseamnă că toți sunt asa.
Spre surprinderea ta mai sunt și bărbați cu, coloana vertebrala ce știu sa pună stop dacă nu mai e ok în relatie.Si mai sunt și bărbați ce nu considera ca e necesar sa facă asta.
Prin afirmația ta nu faci altceva decât sa spui ca nici o femeie nu e suficient de buna sa mulțumească un bărbat, iar bărbați toți sunt niște măgari infecți.Asa ca trebuie sa gândești înainte sa generalizezi.

Iar da, gândirea cea mai buna e "nu am de ce sa stau înșelată, ca nu sunt ultima cârpă sau scursura sa își bata oricine joc de mine".
Cele din varianta "lasă că tot acasă vine", sunt cele ce stau pe interes, le doare în fund de relatia respectiva sau au stima de sine scazuta.

Trebuie sa exemplifici faptul si cat o dutat relatia aia 2 saptamani/luni? Sau 10 ani? Ca sunt doua chestii total diferite. Una e sa inseli in dupa 10 ani de stat in relatie. Trebuie sa fii dea dreptul prost sa stai dupa curu lu una sau unu si sa te astepti sa vorbeasca numai cu tine.
Iti admir modul de gandire pentru ca rar se gasesc fete de genu, majoritatea daca nu le convine o chestie marunta/ ce sa mai zic ca face sex cu alta nu stau pe ganduri si s-ar la urmatorul cat ai zice peste.

Eu părerile și credințele nu mi le schimb, miss and my dear Dullcat.
Eu cred COMPLET, in my mind, că orice s-ar întâmpla în Universul ăsta mare, bărbatul, ăla cu știi tu ce, știi tu unde, va înșela. Nu pot și nici nu am de gând și nici nu accept să cred altfel. Sper să nu par răuță acum. Că îmi cam placi, dai răspunsuri faine, deci am nevoie în continuarea de tine pe aici, my dear Dullcat. But, din mintea mea (nu zic că o fi corect să cred așa) nu pot crede altceva decât ceea ce am susținut mai sus, și chiar în întrebare.
Însă eu chiar și cu această credință, când va ajunge prințul sau broscoiul sau măcar liliacul meu am să-l accept cu o mie de înșelături. Ok, poate nu o să accept orice fel de contexte cu înșelat. Dar o să accept că vreodată sau măcar o dată, liliacul meu mă va înșela și va mai zbura prin alți copaci. ) Evident că aș prefera totuși pentru inima mea asta plăpândă și slabă să nu aflu. Eu chiar merg pe principiul "Ce nu știu, nu mă omoară."
Plus că nici din a doua categorie nu vreau să ies. Oricare ar fi deciziile lui de a se întoarce la mine. Eu susțin că dacă eu iubesc, nici nu prea mai contează cine e el sau ce vrea el, contează doar ce vreau eu. Iar dacă aș iubi un liliac suprem (păi n-ai idee miss Dullcat cât de dependentă îs eu de omul pe care-l iubesc) l-aș vrea doar înapoi. Nici nu mai contează dacă a mai încercat tot Mapamondul, îi dau eu voie, dar doar ca în final să vină acasă.

P.S. Nu susțin nicio clipă că totuși înșelatul liliacului meu nu m-ar durea. Adică sunt conștientă că atunci când iubesc doare orice mi-ar face persoana iubită, dar dacă e prea iubită, o vreau doar înapoi.
Poți să râzi, poți să mă înjuri, poți să crezi că-s țicnită, dar așa gândesc, din păcate.

Nu știu. Totuși părerea nu mi-o schimb. Aici cu generalizatul ok, poate o fac, dar în mintea mea exact așa sună mereu : "Orice ar face, parcă, bărbatul e făcut pentru s** și înșelat." Deși am spus că depinde și ce înțelege fiecare prin înșelat acum.
Cât de stimă de sine oricum nu cred că am avut-o vreodată. Dar da, admit că nici eu nu sunt prea sănătoasă adică am o dependență huge față de oameni, încât dacă chiar m-aș îndrăgosti de un bărbat, păi l-aș vedea un fel de Dumnezeu. Deci orice ar face, l-aș vrea înapoi. Cam sincer, de aceea și cam fug de treaba asta cu relațiile amoroase. Păi știu că pic în dependență grav. Adică dacă mi-am revenit în 5 ani, asta cu terapie după un BFF și o minigașcă de prieteni, care cum au venit au și plecat, dar după un iubit sau soț. Nici nu vreau să-mi închipui. Deci mai bine, mă înșeală, dar în final se întoarce acasă.

Deci mai sunt oameni care gândesc ca mine. Credeam că sunt singurul specimen de aici. Evident că și durata unei relații contează. Însă aici la durată aș vedea-o o poliloghie de analizat. Adică ai spune că dacă e după 10 ani sau chiar căsătorie, e mai mârșav, deoarece acolo există niște angajamente luate prin chiar hârtii și în fața lui God ăsta prin ritualul cununiei, dar plus că ai și investit niște ani în relația aia. Însă pe de altă parte e ceva mai de înțeles după ani, pentru că bărbații mai ales, vor încă știi tu ce, însă la fel ca orice relație, pică în rutină și chestii uzuale și dacă în fuga aia după tot, mai ales dacă mai apar și copiii, poate soții nici nu mai au timp ca pe timpuri de relația lor, de gesturi, de tandrețe, de dezmierdare, chiar de comunicarea aia deep de la început "când te cunoșteai" iar asta îl face pe bărbat să fugă prin alte ograde sau mai ales să mai caute "tinerele", unii chiar vor să retrăiască acea epocă a lor de glorie și virilitate și o găsesc la și printre prospături. Nu spun că asta nu le poate afecta și pe femei.

Dar la fel e o poliloghie întreagă și la începutul unei relații, deoarece începutul ei, ar suna a ceva de basm, chiar a un roman sau film, e trăirea iubirii ăleia intense, supreme, până la urmă, indiferent de vârstă, dar dacă se înfiripă ceva acolo, păi la început e timpul să se trăiască tot. Iar dacă atunci la început (nici nu mai contează aici care înșeală, dar o face) unul din ei înșeală, aici ar fi durerea mare pentru că ar însemna pentru cel înșelat că nu a fost suficient ori că ar fi chiar o minciună, deși chiar cu feelingul ăla "că ambii trăiesc iubirea supremă" celui înșelat i-ar transmite că ăla care a înșelat a mințit doar, atunci când îi arăta cât o iubește. Sau că nu s-a implicat suprem, deoarece a ales să facă aia. Deci ar fi multe de analizat.

God! Tu sigur ești bărbat? ) Sorry că par intruzivă așa, dar nu prea sună a ceva din mintea mea și din credințele mele. )
Ba chiar devin invidioasă acum. ) Așa relație să tot trăiți frumos. Dacă ce ne mărturisești pe aici e real, păi ce să spun, bravo ție și ține-o tot așa. Dar sper nici să nu se profite de tine, pentru că tu ești prea bun și nu simți nevoia să înșeli. Mai spunea o vorbă cineva mai demult că "De multe ori, în relații sunt bărbați buni cu femei care profită de ei, și femei bune cu bărbați care profită de ele." Sperăm să nu fie și cazul tău. Doar zic, nu-mi da cu ceva în cap acum.
Dar oricum, ține-o tot așa cu decizia ta, God va vedea devotamentul și loialitatea ta, bunătatea ta și te va răsplăti pe măsură.

Știu! De fapt neînșelatul poate ar trebui să fie targetul și normalitatea. Dar eu ce să fac dacă așa crede mintea mea? Mintea mea crede că "bărbatul e mașinărie de sedus, e un animal până la urmă, ce dorește să țintească, prăduiască și consume" ca să zic așa. Nu mă înjurați, nici eu nu o fac voluntar. Involuntar așa vrea să creadă și crede mintea mea despre bărbat.
Acum aia cu "acceptatul înșelatului" are și ea scuzele ei. La mine e exact cum am spus în întrebare. M-ar satisface ideea că după ce le-a încercat pe toate eu aș fi ultima. Cumva acolo înrădăcinat în mintea mea e ideea că "el trebuie să fie primul și ultimul". Dar mai ales eu să fiu ultima lui bucată, cireașa de pe tort. Deci dacă a gustat din toate bucățile și eu sunt ultima, dar și unica, e perfect. Evident că ar fi și mai perfect dacă ar alege să nu o facă, adică să nu mă înșele. Însă oricum astea sunt poliloghii, eu nici nu am vreo relație. Iar când am să o experimentez poate da, cine știe, se mai schimbă percepția și sper să nu (că nu mi-ar plăcea să fiu și așa de controlatoare și geloasă) pic în prima categorie din întrebarea mea. Dar am învățat că niciodată nu e bine să spui niciodată, că nu se știe când te plesnește pe tine. Dar până atunci e cale lungă să se întâmple, asta și dacă se va întâmpla vreodată. Sunt cam sceptică și cu tot ce e iubirea asta și conviețuirea printre oameni, dar mai ales cu persoane de s** masculin.
God, dar iar mă apuc să dau chestii din casă pe aici, sper că miss Rosalia nu mă mai bântuie pe aici și persecută. Auzisem că a plecat și ea de pe TPU. Sper să nu reapară până devin senior și pot da block, n-am prea vrut să dau block pe vechiul cont, țineam să cred că un block e = un minus pe maniere și respect, dar după cum m-o pus la pământ pe atunci, în preajma mea nu o mai vreau deși nu neg că nu ar fi spus oleacă de adevăr despre mine, dar m-a călcat pe coadă rău de tot. God, dar trebuie să mă opresc din a mai spune chestii din viața mea. )