Explicați-mi și mie acest paradox, observat tot mai mult în viața asta.

De ce oamenii puternici, că-s femei, că-s bărbați se lasă prăduiți de așa zisa dragoste, deci pot cădea pradă unei femei sau unui bărbat, și pare că nimeni nu-i îngenunchează, dar o madam sau un bărbățel o pot face, iar oamenii gen Bundy, Dhamer, Gein, Vera Renczi ș.a., pricepurăți, voi, oameni care la prima vedere par oameni slabi, mai tăcuți poate chiar, timizi, care în ochi altor oameni, par lipsiți de putere, în realitate se dovedesc greu de manipulat și ei ajung chiar să manipuleze ei pe alții și să stăpânească pe alții?

Și ceea ce am dat exemple aici cu faimoșii criminali, e una, ca să pricepeți mai bine exemplul, dar am observat asta la tot mai multă lume care nu e nici chiar așa de depravată și criminală, însă în relațiile interumane așa ajung. Ca spre exemplu, eu care m-am comparat toată viața cu cunoștințe de ale mele, neamuri, prieteni, cunoscuți. Am multe cunoștințe, atât femei, cât și bărbați, care îi cunosc ca drept puternici sau măcar comparativ cu mine, mai puternici, ba chiar dintre acești oameni, cu mulți am simțit că vor să-și lase o oarece influență asupra mea, de care nu am reușit să scap și de multe ori, ori am lăsat de la mine ori am plecat, dar nu am reușit să mă impun în fața lor, dar am descoperit că aceștia așa ziși puternici au o mică slăbiciune, față de iubitele sau iubiții lor.
Și am observat și invers, deși acești oameni random sau societatea are o influență prea mare asupra mea și simt că încearcă să mă manipuleze prea mult sau să mă facă părtașă la "felul lor de a gândi" în realitate eu ca om sunt atât de rece încât nu m-aș lăsa niciodată în intimitatea mea călcată în picioare sau manipulată, chiar de ar fi să plec definitiv de undeva sau din viața cuiva sau la fel chiar dacă acel cineva ar dori să plece. Și deși în relațiile de dragoste nu am căzut pradă manipulării, observ că oamenii gen eu, amabili, timizi, retrași, societatea reușește să-i manipuleze, prin societate mă refer la tot ce înseamnă mediul înconjurător. Pe când pe oamenii puternici din anturajul meu, nu, ba chiar ei spun cu gura lor, mulți, că ei nu suportă ceea ce, drept vorbind, nici eu nu suport în totalitate, dar mă conformez sau las de la mine, ei nu ar suporta și deci vor ataca. Dar acești atacatori ai mediului înconjurător, cad pradă în final propriei lor patimi, iubirea.

Și cum spuneam nu este doar cazul meu, peste tot observ acest tipar. Există vreo explicație științifică pentru acest paradox dubios?!

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook