Intrebare intrebatoare:
Doar mie mi se par tampite posturile aici gen "doamne o cunosc de 2 luni si o iubesc, ce sa fac."? Eu nu stiu cum naiba poti iubi o persoana dupa asa timp, cand iubsti o persoana poti zice simplu, ca o si cunosti. Eu unul am avut doar o relatie care a durat putin peste 3 ani, dar pot zice fara rusine ca aproape de an, am putut zice ca o iubesc, cand ma trezeam dimineata ii duceam lipsa si restul. Nu zic ca sunt un nemeric fara inima, eram atat de ea tot timpul, dar una e atasat una e dragoste (ceea ce multi nu fac difereanta).

Asa ca va intreb pe voi, sperand ca ati avut/aveti relatii mai mult de un an, 2 ani, tot asa dupa 2 saptamani gata erati "indragostiti"?

Pacat ca nu am ajuns la 2 ani sasi raspund, da daca ti la ea sincer si in 3 luni o poti iubi, timpul nu determina nimic, cand placi o persoana ti la ea indiferent de timp, eu vb de sinceritate nu vrajeli

Nu stii cu certitudine niciodată când începe, ci doar când se sfarseste.

NU..nici dupa o relatie de 4 ani, acum stand si analizand situatia nu sunt sigura ca a fost intr.adevar iubire, mai mult atasament, sau habar nu am, ceea ce este destul de ciudat. Dupa 2 saptamani pot spune ca apare acea senzatie de placere de a fi in preajma persoanei respective, de a vorbi cu ea, si altele, mai mult atractie, in niciun caz iubire. In momentul de fata nu stiu daca am iubit cu adevarat sau nu, ceea ce probabil sa o sa ti para ciudat, dar asta este. Iubirea se construieste in timp si cred eu, ar trebui sa reziste toata viata.

Buna! Cred ca "dragostea" la care te referi in primele randuri, adica cea de o luna, doua este efemera si apare mai mult ca o atractie fizica sau poti sa fi indragostit de un miraj (adica sa iti lasi imaginatia sa iti creeze fiinta perfecta atunci cand iesi pentru prima oara). Cred ca dragoste adevarata apare cand ai acceptat fiinta de langa tine cu toate defectele si calatile ei.

Din câte am văzut eu pe-aici pe TPU, majoritatea celor care postează întrebări de genul acesta au vreo 13 ani, maxim 14. La vârsta asta e un lucru obişnuit să ia lucrurile mult mai în serios decât sunt de fapt, şi să aibă falsa impresie că sunt îndrăgostiţi. Cu timpul, oamenii se maturizează. Nu ai ce altceva să le ceri unor prunci de 13 ani, serios.

Parerea mea: Dragostea se cladeste in timp, caramida cu caramida.
Se intalnesc, se plac, isi arunca ocheade si fara sa-si dea seama apar "fluturi in stomac"ceea ce-i impinge spre asi dori mai mult de la celalalt.Forma de extaz care ii acapareaza ii face sa fie ceea ce nu sunt.Infiripa "o relatie" in care amandoi sunt ceea ce ar vrea celelalt sa fie, isi fac pe plac si isi "sufla in bors"unul altuia incat la 2 luni de "relatie" se amagesc cum ca sunt perfecti, unul pentru celalalt.Din amagire si "fluturi in stomac"spun te iubesc atat de usor ca si cum ar manca cartofi prajiti.Trecand timpul, se plictisesc a fi ceea ce nu sunt si devin ceea ce sunt, iar aici apar problemele:nu mai au fluturi, nu se mai considera perfecti unul pentru celalalt, interesul dispare si isi spun la revedere.pe moment li se pare ca s-a rupt cerul dar imbatranind, isi dau seama cat de usor au spus te iubesc acolo unde nu era momentul.
Cuvintele "te iubesc" si "adio" sunt cuvinte grele.
Nu degeaba se spune:"trebuie sa-ti rupi pingelele, ca sa auzi te iubesc".