Salutare.Am de ceva vreme o problema destul de ciudata zic eu si e foarte posibil ca membri TPU-ului sa ma trimita la psiholog.Totusi am sa expun problema.Ma apuca in ultimul timp o mila teribila de oamenii strazii si de cainii vagabonzi.Problema e ca eu nu demult eram adeptul legii junglei, dar am "clacat". Mila asta a mea e foarte distructiva, in conditile in care am inceput sa ma simt prost cand ies la un suc pe terasa iar altii nu au ce sa manance.Sunt constient ca este exagerat ce mi se intampla si caut remediu... ceva care sa ma faca sa nu-mi mai pese, de exemplu.Ca de ajutat pe toti, nu se poate.Astept idei si rog seriozitate.(am mai pus problema asta dar nu s-a postat)
Dutzulescu,
Eu cred ca toata treaba asta vine din interiorul tau: adica esti foarte suferind (si-ai mai avea treaba si cu sensibilitatea si emotivitatea; poate gresesc, nu exclud, ma poti corecta). Accentul cazand foarte tare pe latura sufleteasca.
Mai departe, spui ca ai ''clacat'' (?), sa percep ca ceva te-a marcat si ti-a revizuit comportamentul devenind - sa spun asa - tu insuti o 'victima'?
Ce nu inteleg, de ce afirmi ca: ''Mila asta a mea e foarte distructiva, in conditile in care am inceput sa ma simt prost cand ies la un suc pe terasa iar altii nu au ce sa manance.Sunt constient ca este exagerat ce mi se intampla si caut remediu... ceva care sa ma faca sa nu-mi mai pese, de exemplu.'' - mila nu este 'distructiva', este una din trasaturile de caracter ale fiecarei persoane in parte, pentru ca - scuza-ma - suntem oameni si nu roboti. Avem sentimente, s. a. m. d..., cu astea am fost inzestrati. Chiar afirmi, la un moment dat - ca esti 'constient', ceea ce este foarte bine (poti indrepta/modera tot ce este in exces). Adevarat ca nu poti ajuta pe toti, dar trebuie sa te gandesti si la tine: asa cum o faci si la tot ce te inconjoara. Mai exact, incearca sa te ajuti (fii mai selectiv, din pricina caruia nu este necesar ca orice sa suporti), dar, la modul cel mai serios.
Se spune ca, exista doua domenii principale in care poate fi exercitata 'capacitatea de a rationa': in cunoasterea teoretica si in viata practica. Adica, noi, oamenii trebuie sa ne 'angajam' si in activitati practice (exercitarea ratiunii in viata practica fiind de domeniul moralitatii). Ca atare, dezvoltarea virtutilor (ex grandoarea sufleteasca, generozitatea, marinimia, blandetea, sinceritatea, amabilitatea, subtilitatea, dreptatea etc etc) conduc la actiuni practice rationale. Si, intocmai, aceste virtuti ne determina sa reactionam cu emotii si actiuni potrivite: fata de persoanele potrivite, cu motivul potrivit si chiar - in general, pe caile potrivite. Prin urmare, multe dintre virtutile acestea, au mult sens in societate, fiind chiar considerate trasaturi specifice persoanei morale.
Asadar, reflecteaza, si-ti doresc sa ai succes. 
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Felicitari! Iti recomand remediul romanesc al romanului:facutul nimicului. Ajuta cat poti, pe cine poti.Inscrie-te in grupuri sociale de ajutorare si vorbeste cu persoane care n-au nevoie de nimic altceva decat cateva vorbe bune
Răspunde
Remediul romanesc al romanilor din Spania este munca ceea este in analogie cu obiceiul nativ al romanilor. Mi-e mi-a zis un motan ca in Spania umbla cainii cu covrigi in coada? E adevarat?
Ca sa stiu daca imi iau sau nu zborul vara viitoare pe acolo
De prima varianta eram convinsa, de a doua imi pare rau iar de a treia mi se rupe sufletul.Am sa vizitez totusi Spania
@Mariela.Acesta nu este un site pentru flirturi. Daca vrei, putem sa ne intalnim in particular sa-ti dau "fundita".
@Lora.Ai mare dreptate si te inteleg perfect.Am incercat si eu sa-l indemn pe unul dintre ei sa mature o curte contracost, insa cu acelasi rezultat si la fel am fost de revoltat si eu.De la o vreme insa tot nu mi-e indiferent, adica e clar ca astia din cauza lor au ajuns asa dar poate judecata lor e patologica. 
@JeSsYkA. I-ti multumesc pentru raspuns si pentru timpul acordat.Am sa incerc sa explic ce spuneai ca nu intelegi.
Afirmam ca mila este distructiva, pentru ca e aproape permanenta, iar exemplul cu sucul este doar unu' ne-nsemnat, ma gandesc de exemlu ca eu am avut ocazia sa termin o scoala buna (politehnica) si ma gandesc ca de multe ori prin actiunile mele fac dovada ca nu sunt demn de ea.In tot acest timp ma gandesc la copiii de pe strada care merita o sansa cel putin egala cu a mea, deoarece e foarte posibil ca ei sa se fi descurcat mai bine.
Ca idee, nu vreau sa fiu nerecunoscator, dar ma intreb de ce merit eu pana la urma toate lucrurile astea, iar ei nu?
Crede-ma ca in momentul asta nu pot sa-ti spun daca-mi doresc ceva pentru mine personal. Pot sa zic ca sunt implinit pe principalele planuri: cariera, sentimental, material. Intrebarile imi vin permanent in cap: "Dece eu si ei nu? ", "Oare sucul asta e absolut necesar pentru mine? " etc. Am avut o evolutie pe planurile enumerate mai sus iar acum ma tem de o involutie datorata acestei "mile distructive". Ca sa fiu mai clar, persoana mea a inceput sa conteze din ce in ce mai putin pentru mine, din cauza asta.
Multumesc si salutare.
Eu zic sa-ti rezolvi problema cu insomnia intai, ca de acolo ti se trage.
Onutzu, dar remediul romanesc din Spania cum e?
Onutzu, nu ma intreba pe mine, ca nu-s nici caine, n-am nici covrigi si nici in Spania nu traiesc. Dar asa, ca idee de concediu, iti pot sugera sa incerci, fiindca e mai cald, e tot latina si e ...altceva.
A propos de cainii vagabonzi! Citeste si da-l mai departe!
"Daca ai timp liber poti sa te implici singur(a), impreuna cu amici de ai tai sau cu familia ta, impreuna cu managerii orasului, in coordonarea unei campanii legate de "viata" CAINILOR din localitatea TA; asa nu esti obligat(a) sa ai animalul tau de companie pentru ca vei fi coordonator in "lumea animalelor"; pentru aceasta ia legatura cu cei care semneaza articolul din 28 octombrie http://www.adoptiicaini.ro/......-impreuna/ este o ACTIUNE la nivel national."
O seara buna!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
