Depinde in ce tara stai cu cine comunici,daca stai in Romania o tara plina de ipocriti,tarfe de ambele sexe cu o mie de fete, barfitori, mincinosi, oameni de cea mai slaba calitate umana sinceritatea este un esec desigur, daca traiesti printre non primitivi inculti sinceritatea este divina, culta, morala
Va salut cu respect, credeti ca sinceritatea este o calitate? Da.
Ea, sinceritatea, te poate vulnerabiliza,
Ea nu te poate, tu poți deveni vulnerabil datorită ei, dar asta
se întâmplă într-o relație ambiguă, deci afirmața este dependentă de context.
de aceea nu agreez ideea, propagata in spatiul public,
Ideea propagată în spațiul public
Să clarificăm, faci poezie?
Ce înțelegi prin spațiul public?
Cum definești propagarea?
Unde ai văzut ideea aceasta în spațiul public, cu sinceritatea întotdeauna?
conform careia trebuie sa fii sincer intotdeauna.
Prin spatiu public, ma refer la scoala, mass-media, intr-un cuvant la societate.
Am auzit de nenumarate ori din partea profesorilor ( " Nu minti ", "Nu suport minciuna " ).
Am auzit si invatatura parinteasca " Sa nu minti, sa fii sincer", "Minciuna are picioare scurte ".
Am intrebat, pentru ca sunt situatii complicate, in viata, cand esti pus sa alegi intre a spune adevarul sau a minti.
Eu am trecut prin asemenea situatii dificile.
Se consideră că minți atunci când faci o afirmație neconformă cu realitatea pentru a avea un avantaj.
Uneori ascunderea realității este făcută în scopuri alrtruiste. Astfel se consideră că unui copil mic nu îi dezvălui aspectele grele urâte, rele ale vieții înainte de a avea capacitatea de a le înțelege.
Depinde care sunt valorile si principiile tale. Daca te obisnuiesti sa minti in lucruri mici vei minti si in lucruri mari, ceea ce-ti va afecta reputatia. Daca ai fi intelectual, asta conteaza foarte mult, deoarece vei face compromisuri asupra adevarului.
Este calitate daca o consideri tu asa, in rest e relativ. Daca am fi sinceri cu toata lumea nu am mai putea merge la scoala, munca, pe strada, la magazin, nu am mai avea prieteni(decat cei foarte buni), nu ai mai putea sa socializezi, practic viata ar fi plictisitoare, ai fi singur, doar tu cu tine .
Mi-e greu sa imi imaginez o lume doar cu oameni sinceri, de aceea nu stiu ce sa comentez la scenariul tau.
Pai el are o viziune distorsionata asupra a ceea ce inseamna sa fii sincer si anume sociopat sau antisocial.
Stiu ca am mai avut un argument cu el acum ceva vreme, cica sunt niste retardati cei care-l critica pe el si nu-l cunosc personal. Asta ca sa intelegi cum vede el sinceritatea
Sinceritatea este acceptata intre oameni care au unul pentru celalalt un respect foarte mare.
Oricat de mult incerci sa nu te superi, este instinctual, deci intre 2 astfel de persoane respectul nu scade din cauza sinceritatii, ci mai degraba creste.
Pentru Arrakis, daca vorbeai de mine, eu nu te stiu.
Ba ma stii daca ai face un efort, dar umbli mai mult inconstient si plictisit pe acest site De aia. Uiti ce ai zis si cu cine ai interactionat.
Sinceritatea nu doar ca este "acceptata" intre oameni care se respecta, dar este necesara si obligatorie. Adica in familie sau cu prietenii aia care-s prieteni pe bune.
Cat despre restul lumii, faci o confuzie grosolana. A fi sincer nu inseamna a fi antisocial sau sociopat. Asa-zisa ta sinceritate nu e automat adevarul universal sau standardul de viata al tuturor. Pur si simplu nu are de ce sa-ti pese. Si tine tot de sinceritate cu tine insuti sa realizezi asemenea lucru.
Nu m-am referit la antisocial nicăieri. Pur si simplu am o concepție proprie asupra sincerității la fel ca toata lumea, după cum am spus mai sus instinctual te superi din cauza ei, fiind ceva natural. Dar asa cum ai spus si tu, este obligatorie între oameni apropiați.
Da, nu zic ca nu-s superficial, am si eu defecte, dar ma consider un om bun una peste alta.
Da,este.Faptul că nu e recomandat să fii sincer întotdeauna, gen cu necunoscuţi, nu face ca sinceritatea să nu mai fie calitate.
Nu.
E bine sa fii sincer si sa nu-ți pese de părerea celorlalti, de ce ar spune ei despre tine.Teoretic.Practic,
asta se aplica doar dacă opiniile diferite (a ta fata de a altora)sunt in legatura cu aroma înghețatei(cel mai inofensiv caz).Cu cât creste importanta/gravitatea lucrurilor despre care vrei sa fii sincer, cu atat creste si pericolul.Nu neapărat ca faci tu ceva greșit.O opinie politica sau o credinta diferite spusa cu voce tare îți pot crea sufieciente probleme.
Dacă tema dezbaterii e ceva mai delicata decât aroma înghețatei si știi ca parerile tale nu se pliază pe cele ale societății sau chiar sfidează unele norme etice/morale,sinceritatea e ultimul lucru de care ai nevoie.Te face o ținta,te izoleaza,nu-ți permite sa te integrezi.
Da, te face vulnerabil.Dar meriți, dacă ești atat de prost încât sa te deschizi complet in fata unei persoane fără sa îți iei niște măsuri de precauție.
Cu alte cuvinte, poți fi sincer doar dacă ești ignorant, lipsit de propria ta personalitate(si prin urmare se propriile tale idei) si extrem de naiv.Nu e o calitate, e un steag fosforescent care atrage atenție nedorita asupra ta.Ideea e sa știi cum sa jonglezi cu sinceritatea asta. Ceea ce nu înseamnă sa minți 24/24, ci mai mult sa știi ce sa (nu)spui, când sa pui, cum sa spui si ce sa omiți.
"Cu alte cuvinte, poți fi sincer doar dacă ești ignorant, lipsit de propria ta personalitate(si prin urmare se propriile tale idei) si extrem de naiv."
E valabil si invers, chiar mult mai probabil.
Poti insela si poti minti o persoana ca sa fie atrasa de tine, iar dupa un timp se prinde. N-ai fost naiv si ignorant sa crezi ca reteta ta de manipulare va functiona la nesfarsit? De ce sa nu denote fix asta lipsa de personalitate? Vezi cum le gandesti tu taman pe dos?
Un om sincer e ignorant si naiv, wow... mind blown. Un om fals nu.
M-au impresionat raspunsurile tale.
Sunt foarte complexe. Multumesc si felicitari.
Raspunsuri complexe in manipulari, cruzime, josnicie?
Vai si amar, ai picat in capcana propriei tale intrebari. Esti mai vulnerabil decat ai impresia.
Tie ti se pare ca Hecate e cineva sincer cand ea e specialista in falsitate?
Mai degraba poti crede in Mos Craciun decat in cineva ca ea care supravenereaza falsitatea. Invata sa ai respect fata de tine daca tot ne saluti cu respect pe aici. Nu mai confundati sinceritatea cu insecuritatea.
Shh,ești gelos ca nu ești tu cel care l-a impresionat
Nu, nu sunt gelos, chiar sunt ingrijorat ca e chiar o persoana care a adresat un lucru asupra caruia e chiar vulnerabil. Insa el nu intelege ce fel de vulnerabilitate are fiindca confunda sinceritatea cu insecuritatea. De aia pune botul la trancanelile tale si recunoaste falsitatea ca fiind ceva ok. Asta se si intampla la modul general peste tot cu cei ca el.
Nu confunda sinceritatea cu insecuritatea.Nu e nimic fals in ce i-am zis eu. Poate motivul pentru care "pune botul" la trăncănelile mele e ca am un stil de a explica mai coerent si mai atractiv decât al tău.Si ca eu chiat încerc sa-i/sa-ți explic, nu doar sa te contrazic cu orice preț.
Nu, nu e din cauza stilului tau, vai, ce atac pasiv-agresiv la adresa mea. E din cauza ca si el aproba comportamente toxice si le considera norme de supravietuire in societate. Dar nici pe departe. Trebuie doar sa strecori oamenii seriosi mai bine. Dar el n-are cum, e convins ca e inconjurat numai de oameni falsi si se simte insecure daca ar fi diferit de ei. La fel ca si tine.
Nu era un atac la adresa ta, era un compliment la adresa mea.
Pai are dreptate din punctul asta de vedere.Nu supraviețuiesc oamenii sensibili si "buni", ci aia "rai". Numai in basme binele învinge mereu.In realitate,succesul necesita unele compromisuri. Societatea da,functioneaza datorită normelor tampite de etica si morala, dar doar atat, functioneaza, la o scara mediocra.Cei care vor sa urce mai sus se sustrag de la unele reguli.
Din nou, ca sa n-ai parte de dezamăgiri nu trebuie sa ai nici așteptări.Mergi pe premiza ca toți sunt rai, falși, trădători etc si aștepți sa ți se dovedească contrariul.Asa cum mergi si tu pe premiza(eronata)ca toți sunt narcisisti.
Realitatea nu e doar business si materialism. Realitatea nu e o corporatie. Ti-am mai spus asta, in rest tu prosteste-te singura in continuare si prosteste-i si pe altii. Pe mine in niciun caz. Am fost prostit destul ca sa mai cred in cat de normale sunt anumite comportamente anormale si care au potentialul sa aduca societatea in colaps (in multe aspecte au si adus-o deja).
E amuzant cum ai impresia ca le știi pe toate, ca ești imun la orice fel de manipulare...ar fi satisfăcător pentru mine sa-ți arat ca si tu poți sa fi amăgit la fel de simplu ca oricine altcineva.
"Pe mine in niciun caz" Punem pariu?
Normalul nu e constant.E o variabila.Normal e ceea ce se considera normal la un moment dat de către majoritate.E un concept atat de tâmpit care se schimba după cum bate vântul.E de ajuns sa se trezească un prost sa vina cu o noua idee si sa mai fie alți prosti care sa fie de acord cu ideea lui si gata ideea aia devine "normal" din simplul motiv ca a acaparat majoritatea.Niciodata anormalul nu va avea majoritatea pentru ca ne place sa credem ca binele domina(binele fiind echivalentul normalului).
Comportamentul meu e anormal pentru ca nu se pliaza pe cel acceptat de societate.
Da, comportamentul meu nu aduce un bine societății.Dar nici un rău semnificativ.Si e mai interesant sa te abați de la regulile prestabilite decât sa le urmezi orbește.
Societatea se prăbușește din vina tuturor.
Ar mai fi încă ceva.Toti suntem înclinați sa facem rău.Toti suntem capabili de lucruri rele.Ca unii nu recunosc asta, e partea a 2-a. Diferenta dintre mine si tine e ca eu ma cunosc si conștientizez unele lucruri si tu refuzi s-o faci.Nu am eu abilitați supranaturale(mai ales ținând cont ca nu-s narcisista).De ce sunt eu capabilă (manipulare, falsitate si ce mai vrei tu), de asta ești si tu capabil.
"Comportamentul meu e anormal pentru ca nu se pliaza pe cel acceptat de societate."
Nu, nu doar de societate, ci inclusiv de umanitate.
Societatea noastra nu e formata exclusiv din hiene si sacali. Ghinionul tau ca nu poti supravietui foarte mult in asemenea conditii. Asta ca tot aduceai vorba de aia buni si slabi care nu supravietuiesc. Paradoxal, majoritatea tarilor traiesc in armonie, doar prin savanele africane am impresia ca se intampla inca ce ai tu impresia.
In rest, gandeste-te la criza mondiala din 2008. Chiar iti recomand filmul ala bun The Big Short (2015). Iti ilustreaza foarte bine treaba asta cu placerea unora de a crede in binele lor personalizat/egocentric, astfel incurajand frauda, neglijenta, etc.
"Si e mai interesant sa te abați de la regulile prestabilite decât sa le urmezi orbește."
But WHY? Nu-ti aduce nimic bun macar tie pe termen lung, maxim pe termen scurt. Chiar e si o vorba si nu mai tin minte de la cine am auzit-o, sursele erau multiple, dar suna asa : "narcissists only live in the moment".
Despre ce reguli vorbesti macar? E o regula sa fii un om sincer sau bun? E doar benefic, altfel inca eram la nivelul de maimute cocotiere si ne ocupam doar de nevoi primare. E atat de trist ca nu intelegi puterea binelui.
"De ce sunt eu capabilă (manipulare, falsitate si ce mai vrei tu), de asta ești si tu capabil."
Desi inteleg unde bati, tot nu ma pot abtine. Stii macar sa schimbi un bec in casa, de curiozitate?
Umanitate..alt concept tâmpit.Prefer sensul principal, din dicționar.
Asa-i.Societatea e formată din iepuri, hiene si șacali.Ghici cine pe cine mananca.
Supraviețuire e un termin folosit impropriu.La figurat, dacă vrei.Credeam ca se subînțelege.Se pare ca nu.
Tie nu îți pasa de binele tău? De propria ta plăcere? Lasand ipocrizia la o parte, binele propriu e pe primul loc pentru fiecare dintre noi.Aici pot fi discutate zeci de teorii morale sau de noțiuni etice, dar ne depărtăm prea tare.Intr-adevar,societatea nu poate funcționa dacă toți ar acționa in vederea obținerii numai si numai a binelui propriu, neglijând complet consecințele asupra celor din jur.Cuvantul cheie e "toți". Daca toți ar acționa asa, s-ar ajunge la haos. Daca e vorba doar de niște excepții societatea rămâne încă pe linia de plutire.
"Nu-ti aduce nimic bun macar tie pe termen lung, maxim pe termen scurt."
Asta crezi tu....eu ma simt captivă sa joc după cum imi cânta altii.
Despre ce reguli? Depinde.Intr-un fel da, e o regula sa fii bun.
Toți încălcam anumite reguli.Dar la majoritatea e vorba de reguli minore, continuând sa le respecte pe cele fundamentale.Prin regula înțeleg un consens (poate fi si o lege,o porunca din Biblie sau doar o virtute nescrisa) cu care toți sunt de acord si îi critica pe cei care îl încalcă.
Manipulandu-i pe altii, mințindu-i(regulat), folosindu-i, tratându-i ca pe niște obiecte si profitând de ei încalci câteva norme etice ale societății.Dar majoritatea(ca sa nu spun toți)o facem la un moment dat, in vederea obținerii unor interese proprii.Nu moare nimeni din asta.Si nu e vorba numai de fapte, ci pur si simplu de a fi sau nu de acord cu reguli prestabilite.Cu prejudecăți.Eu n-am aceeași viziune despre bine si rău ca cea pe care o ai tu.
E vorba de niște pareri care contravin mentalității colective.Gandeste-te la niște exemple simple.Manipularea de mai sus.Cinismul fata de cei din jur, abordarea unei atitudini reci/disprețuitoare in locul politeții obișnuite. Minciuna cu scopul de a obține anumite avantaje.Prostitutia,de ce nu,pe care moralitatea cretina o critica atat de aspru.
Astea ar fi exemple banale. Poti sa mergi si mai departe, la fapte mai grave, care implica si cadavre, la propriu sau figurat, dar deja atingem subiecte sensibile si nu e genul de discuție pe care vreau s-o port cu tine.
Puterea binelui..parca as citi asta intr-un basm.Binele cuiva e răul altcuiva.Asta refuzi tu sa înțelegi.
Da, binele e necesar ca societatea sa funcționeze.Dar mie nu mi-e necesar.
Da, știu.Nu e ca si cum ar fi altcineva care sa-l schimbe daca n-as ști eu.Mai ai si alte curiozități?
O dezbatere intre doua filologe umple topicul.
Continuati sa va exprimati liber.
Nu sunt filolog, sunt ITist. LOL
Si nu sunt nici femeie. LOL.
Nici nu e filologie ce vorbim aici. More LOL
Dublu LOL.
M-am pripit, scuze.
Uneori sinceritatea face rau, oamenii sunt meschini, daca esti sincer te ia de prost
Cel mai important e sa fii sincer cu tine daca vrei sa nu te amagesti singur. Macar accepta realitatea din jurul tau chiar si cand nu arata ideala. Ca sa formezi relatii apropiate bazate pe incredere si respect nu prea e ok sa joci teatru purtand masti si detinand agende secrete. Altfel culegi ce ai semanat.
Nu e nimic rau in a fi vulnerabil, mai ales in relatiile mai intime. E perfect normal. Asta te face om.
Acum problema e ca asta nu te scuteste de la a cadea in capcanele altora. Altii vor incerca sa te insele tocmai pentru ca nu tolereaza astfel de idei, poate pentru ca nici nu se "pot vinde" sau promova altfel. Inevitabil vei da peste oameni care vor incerca sa te manipuleze sau sa te controleze. Iti trebuie antrenament ca sa cunosti tacticile unora, dar mai ales ca trebuie sa-ti asculti intuitia oricand ti se pare ca nu esti tratat corect. A fi vulnerabil emotional in fata manipularilor nu rezulta din cauza sinceritatii, ci a insecuritatii.
Morala e: trateaza-i pe ceilalti asa cum vrei sa fii si tu tratat. Si cand nu primesti tratamentul adecvat atunci e cazul sa iti reevaluezi acea legatura cu X sau Y. Tocmai de aia sinceritatea este o calitate. Te ajuta sa discerni ce e bun pentru tine.
N-am spus ca n-ar fi valabil si invers.
Dacă tot vrei sa ma citezi, "Ideea e sa știi cum sa jonglezi cu sinceritatea asta. Ceea ce nu înseamnă sa minți 24/24, ci mai mult sa știi ce sa (nu)spui, când sa pui, cum sa spui si ce sa omiți."
Dacă nu ești 100% sincer nu înseamnă ca minți in stanga si in dreapta in legatura cu orice aspect banal sau ca înșeli. Poti fi doar precaut, sa știi ce sa-i spui si ce sa amâni/sa omiți.Nu trebuie neapărat sa-ți bati joc de ea.Doar dacă vrei.
Ai fost naiv (nu ignorant)dacă ai crezut ca va dura la nesfârșit.Totusi,manipularea necesita o oarecare inteligenta(care exclude automat ignoranta).
Si mintitul poate releva lipsa de personalitate, dacă ajungi sa îți pierzi identitatea mințind doar sa-i impresionezi pe ceilalti(cazuri jalnice, nu intra aici si cele in care inventezi povesti pentru diferiti oameni având in vedere teluri mai ample).
Nu le gândesc pe dos, expun doar o fata a monedei si tu ții mortiș sa-mi scoți ochii cu a 2-a.Le văd pe ambele, știa liniștit.Dar ma interesează numai una.
Cât despre "un om sincer e ignorant si naiv"...da, este ignorant, pentru ca nu are idei diferite de ale turmei in subiecte de o oarecare importanta. Daca ar avea, nu ar mai putea fi sincer mereu cu aceeași lejeritate.Ar trebui sa fie mai subtil sau sa tacă.Si da, e naiv, dacă e sincer fata de o persoana in care își pune toată încrederea fără sa aștepte sa vadă dacă sentimentul e reciproc. Daca își pune pe tava toate slăbiciunile si punctele slabe fără sa realizeze ca mulți vor profita de ele.Am exemplificat ambele situații mai sus si ți-am specificat clar când e ignorant si când naiv.Dar obiceiul tău de a extrage fraze din context si de a le flutura satisfăcut pe aici de parca ar fi niște argumente irefutabile golește de sens orice idee pe care as fi putut sau as fi vrut sa o exprim.Nu numai ca o golește, dar îi si atribuie un nou sens, diferit, care ma pune intr-o lumina proasta.Asta nu e tehnica de manipulare?
N-ai spus pentru ca oricum nu crezi in a doua varianta.
Daca nu e cineva cu pistolul la tampla ta de ce ai fi nevoit macar o data sa torni cu minciuni? Asta am si tot spus anterior in cazul tau. De ce e caz de criza degeaba in permanenta de a fi tentat sa faci lucrurile pe dos fata de firul natural?
Cine nu te aproba pentru sinceritatea ta nu te merita si punct.
Inteleg cazurile in care vrei sa nu spui ceva verde-n fata unei persoane cu riscul de a o rani, dar asta depinde de respectiva persoana daca iti apasa butoanele, iti abuzeaza limitele sau daca in general nu corespunde cu valorile tale.
E doar ceva tras de timp daca ma intrebi pe mine. Eviti o perioada, intr-un final daca esti sincer o sa termini legatura cu respectiva persoana sau o rogi sa-si reconsidere valorile in baza carora actioneaza sau reactioneaza.
Nu zic ca uneori nu sunt constrangeri intr-un mediu scolar sau profesional si trebuie sa rezisti in schimbul altor lucruri de care ai nevoie. Din pacate sunt lucruri pe care nu le poti schimba prea usor, desi nimeni nu te tine in final cu forta. Poti sa te duci sa te muti la alta clasa / serie, alt profesor, alta scoala/facultate, alt job, etc.
E o chestiune de timp in asemenea cazuri, dar un om sincer va lua masuri. Genul asta de egoism e firesc sa-l ai.
E naucitoare afirmatia ta cum ca un om sincer n-are personalitate. Deci un om autentic.
In schimb un om fals, un om mincinos patologic are personalitate? Iar un om sincer nu? Cum vine asta? Adica contrazice definitia insasi.
Acum o dai (si o vei mai da) la intors mai mult, ca n-ai zis, ca n-ai insinuat. Cum poti sa te contrazici singura in asemenea hal? Tu vezi ce ai scris in primul raspuns si cum o intorci la 180 de grade anuland tot ce ai spus inainte asa mai mult de rusine ca ai spus vreo enormitate?
De cand sinceritatea releva o lipsa de personalitate? Ai cugetat asta stand pe tron?
"Nu trebuie neapărat sa-ți bati joc de ea. Doar dacă vrei."
Aha...clar nu releva nicio intentie o astfel de afirmatie.
"Ai fost naiv (nu ignorant)"
- deci oamenii sinceri sunt ignoranti si aia falsi nu? Amin.
"Totusi, manipularea necesita o oarecare inteligenta(care exclude automat ignoranta)."
Oarecare, nu insa destula, in mare parte e tot ignoranta. Sesizarea manipularii in schimb necesita cu adevarat o inteligenta mai ampla.
A fi exploatat emotional e piece of cake pentru oamenii vulnerabili. Mai ales in ce tine de marketing sau politica.
A fi vulnerabil emotional in fata manipularilor nu rezulta din cauza sinceritatii, ci a insecuritatii. Pe baza insecuritatii se promoveaza falsitatea. Simplu de inteles asemenea lucru, mai greu de acceptat de catre unii.
E o diferenta intre a te face vulnerabil in mod sincer cu cineva in care ai incredere (in mod intim) si a fi vulnerabil la modul general in fata unor stimuli si/sau norme (adica hipersensibilitate ce nu are fundament in sinceritate, ci in insecuritati - sensul din engleza).
Ai si tu dreptate, intr-un fel.Aici-"Cu alte cuvinte, poți fi sincer doar dacă ești ignorant, lipsit de propria ta personalitate(si prin urmare se propriile tale idei) si extrem de naiv)"-in loc de "și" ar fi trebuit sa spun "și/sau".
Desi am explicat mai sus ce trebuie sa facă o persoana (fiind sincera)ca sa dobândească fiecare eticheta in parte.Dar tu ai un talent remarcabil sa te faci ca nu vezi.
Tu minți doar când îți pune cineva pistolul la tâmpla? Crezi ca moartea iminenta e singura care te poate determina sa renunți pentru o secunda la sinceritate? Si-mi spui mie ca-s ipocrita.Toti mințim.Toti.Fara excepție.Si motivele sunt nenumărate. Mintim ca sa scăpăm dintr-o situație jenanta.Sa ascundem adevarul dureros unei persoane dragi.Sa protejam pe cineva.Sa pastram aparentele.Sa impresionam. Mintim de cele mai multe ori din confort(chiar din plăcere uneori). Unele sunt motive "altruiste", altele egoiste, cert e ca toți mințim.Si nu pentru ca ne simțim intr-o criza permanenta, ci pentru ca sinceritatea necenzurată ne-ar izola de ceilalți.Un grup poate funcționa doar pe baza unor conveniente, similaritati, interese comune.Sinceritatea necizelată ar dezintegra societatea pana la urma.Si ar începe prin a te izola de ceilalți,de la lucruri mărunte,pana la viziuni de ansamblu diferite.
Da,o persoana apropiată,cu care vrei sa ai o relație trebuie sa te accepte când ești sincer, sa te aprobe, sa te cunoască fără alte măști.Dar îți permiți sa te deschizi doar fata de anumite persoane, care ți-au câștigat încrederea, care știi ca nu te vor judeca in aceeași măsura in care ar face-o altii.Care știi ca vor încerca sa înțeleagă.Nu toți sunt obligați sa accepte opiniile tale diferite. Daca nu le accepta, nu te merita? De unde ai scos-o pe asta? Iti dau un exemplu pe care ești si tu capabil sa-l înțelegi.Eu.Tu nu aprobi nimic din ce spun/fac eu.Desi sunt sincera.Asta înseamnă ca tu nu ma meriți? Niciodată n-ai crede asa ceva.
"Nu zic ca uneori nu sunt constrangeri intr-un mediu scolar sau profesional si trebuie sa rezisti in schimbul altor lucruri de care ai nevoie"Nu uneori, mereu.Si nu numai aici. Exemple sunt peste tot. Minciuna se confunda adesea si cu politetea.
"E naucitoare afirmatia ta cum ca un om sincer n-are personalitate. Deci un om autentic.
In schimb un om fals, un om care minte patologic are personalitate? Iar un om sincer nu? Cum vine asta? Adica contrazice definitia insasi. "
Nu, nu o s-o dau la intors.O sa-ți explic.In primul meu răspuns spuneam ca poți fi sincer când parerile tale sunt similare cu ale majorității(in special in legatura cu subiecte mai controversate). Cand singurele discrepante apar in legatura cu teme nesemnificative (aroma de înghețată-exemplul pe care l-am dat prima data, lucruri minore din politica, preferințe vocaționale etc ). Multi oameni nu au principii bine conturate.Preferinte clare.Sunt niște umbre gri, care nu se disting de cei din jur.Nu își arată latura personală pentru ca nici nu o au(nu la suprafața). Merg după cum bate vântul. Daca sunt la moda hainele negre,asta o sa poarte. Daca prietenii lor asculta muzica rock,asta o sa facă si ei si nu numai ca o asculta,dar o sa spună si ca le place (fiind sinceri,lor le e indiferent si se autoconving ca le place). Daca la munca șeful propune un proiect care încalcă anumite principii de ale lor, ei vor trece peste si vor accepta cu draga inima.Ei nu întâmpina probleme, pentru ca nu au personalitate.Dar o persoana cu o personalitate puternic, care detesta negrul, asculta numai muzica clasica si nu accepta sa-si violeze principiile etice ce poate sa facă? Daca nu vrea sa aibă de suferit/sa se izoleze va minți.
Tu ai schimbat forma propoziții expuse de mine prima data.Am spus ca poți fi sincer dacă nu ai personalitatea ta proprie si prin urmare propriile tale idei.Repetitia termenului "propriu" nu are numai rol stilistic.Ideea era sa accentuează sensul cuvantului asta.Ideile proprii si personalitatea proprie înseamnă ca îți aparțin tie si ca au toate șansele sa fie diferite de cele ale vecinului.In cazul asta, nu poți fi sincer, pentru ca ai ajunge la conflicte sau la marginalizați.Mai bine taci sau dai răspunsuri ambigue. Opusul adevărului nu e numai minciuna.Relatiile diplomatice se bazează pe subterfugii de genul.
Nu, dacă nu e albă nu înseamnă ca e neagra.Nu înseamnă ca obligatoriu un om care minte are personalitate. Poate sa aibă si sa minta tocmai pentru a si-o ascunde.Sau poate sa nu aiba si sa minta ca sa fie pe placul celorlalti.
"Sinceritatea releva o lipsa de personalitate" Citește propozitia mea inițiala.Si mai important, fii atent la context.Nu mai explic a 3-a oara.Cand ai o personalitate proprie puternica, când ai idei complet diferite de ale celorlati(ca mine, de exemplu) nu îți permiți sa le expui in stanga si in dreapta.Sinceritatea e buna doar in măsura in care nu încalcă normele societății.
"Aha...clar nu releva nicio intentie o astfel de afirmatie." Tu ai zis-o ca si cum dacă nu ești sincer mereu e obligatoriu sa-ți bati joc de orice persoana.Eu ți-am spus ca nu e asa.Nu e neapărat s-o faci.O faci doar dacă vrei.Da, eu vreau.Tu nu vrei.Bravo,ai un suflet mai bun ca mine.
"Ai fost naiv (nu ignorant)"
- deci oamenii sinceri sunt ignoranti si aia falsi nu? Amin." Nu mai extrage fraze din context.Chiar nu înțelegi cât de absurd e? Nu poți sa iei câteva cuvinte la întâmplare si sa îți creionezi întreg discursul pe baz lor.Cuvintele alea își schimba complet sensul dacă le scoți din context.
Ba da, si oamenii falși sunt ignoranți.Dar nu in exemplul dat de tine(când persoana se aștepta sa manipuleze la nesfârșit). Sunt ignoranți dacă sunt ignoranți.Cum si oamenii sinceri pot fi ignoranți.Asta nu tine de sinceritate/falsitate.E o trăsătura de sine stătătoare.
Sesizezi manipularea ușor dacă e o manipulare ieftină.In ambele cazuri (si la persoana care manipulează, si la cea care sesizeaza)e o inteligenta scăzută.O sesizezi greu si abia când e prea tarziu dacă e o manipulare complexa, desfășurată pe o perioada mai îndelungată de timp.Aici e o inteligenta ridicată.
Da, e o diferenta.Dar tot vulnerabil se cheamă.Tot devii o ținta.Tot ești slab si îți dezvălui punctele slabe.Tot poți fi rănit.
Adrobre întreabă: