Bunaa.
Unde as putea sa gasesc Povestirea romanului baltagul.
plss spuneti-mi si mie ca nu gasesc pe nici unde.
dau funda+ vot
[scuzati categoria ]

Http://www.referat.ro/......03371.html e cel mai bun :* L'am dat si eu la scoala si am luat 10 >:D

Nu era foarte greu sa scrii titlul si sa il cauti pe google.

Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu este un adevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu, o in dimensiuni mari"(George Calinescu). Versul moto,"Stapane, stapane/Mai cheama s-un cane", argumenteaza viziunea mioritica asupra mortii, careia Sadoveanu ii da o noua interpretare, aceea a succesiunii existentiala de la viata
la moarte si din nou la viata.
Romanul a fost scris in numai 17 zile si are ca surse de inspiratie balade populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti:"Salga"(setea de implinire a actului justitiar, de infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei),"Dolca"(ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincios),"Miorita"(tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, conceptia asupra mortii sunt numai cateva din cele mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc si in roman).
Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastor al traditiilor stramosesti si al specificului national, cu un mod propriu de a gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii.
Titlul este semnificativ, intrucat in mitologia romaneasca baltagul este arma magica menita sa indeplineasca dreptatea, este o unealta justitiara. In basmele populare, baltagul este furat de fortele raului(zmeii) si redobandit de personajul pozitiv. Principala trasatura a baltagului este ca, atunci cand este folosit pentru implinirea dreptatii, acesta nu se pateaza de sange.

I
„Stăpâne, stăpâne
Mai cheama s-un cane"
Intr-o zi, stand pe prispa, Vitoria Lipan isi aduce aminte de poveştile soţului sau, Nechifor Lipan, povesti pe care obişnuia sa le spună la nunti. Nechifor Lipan era plecat la Dorna pentru a cumpăra nişte oi. Vitoria a început a fie îngrijorata deoarece soţul ei întârzia mai mult decât de obicei. Soţii Lipan au avut şapte copii dintre care cinci au murit si au rămas doi pe nume Gheorhita si Minodora. Gheorhita era plecat cu oile la iernat iar Minodora stătea acasă cu mama ei, pentru a o ajuta la treburile casnice. Gheorhita trebuia sa-si aştepte tatăl pentru a plăti datoriile, dar văzând ca nu mai vine i-a trimis o scrisoare Vitoriei. Cum a primit-o, aceasta s-a duc la părintele Daniil sa i-o citească dar nu după mult timp a mai primit o scrisoare tot de la Gheorghita dar cu cuvintele baciului Alexa. Din aceasta scrisoare Vitoria afla ca Nechifor nu a ajuns nici acolo si astfel devine din ce in ce mai îngrijorata. Noaptea, ea are un vis:"Se făcea ca vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele întors către ea, trecând spre asfinţit o revărsare de ape."

II

Văzând ca Lipan nu mai vine, Vitoria s-a dus la părintele Daniil pentru a-i scrie o scrisoare lui Gheorghita in care sa-i spună sa vanda din oi pentru a plăti datoriile, sa lase oile in grija baciului Alexa si sa vina acasă.
„Argatul" Mitrea s-a întors cu oile din munţi deoarece iarna se apropia.



III

Înainte sa meargă la părintele Daniil, Vitoria trece pe la crasma pentru a cumpăra o sticla de rachiu pe care sa i-o dea babei Maranda, „vrăjitoarea satului" pe la care avea de gând sa treacă. Ajunsa la părintele Daniil, Vitoria i-a spus neliniştile sale, dar si de semnele care ii argumentau ca s-a întâmplat ceva cu soţul ei: visul acela si faptul ca, in dimineaţa aceea, cocosul a cântat cu spatele la casa
. După ce a vorbit cu părintele Daniil, Vitoria a început sa-i dicteze scrisoarea pentru Gheorhita.
Trecuseră 40 de zile de când Nechifor plecase de-acasă, iar după calculele Vitoriei el trebuia sa fie acasă de 20 de zile.
Ea era din ce in ce mai îngrijorata, mai ales ca in noaptea precedenta avusese un nou vis:"L-am visat rău, trecând calare o apa neagra".

IV
După ce a plecat de la părintele Daniil, Vitoria s-a dus la baba Maranda pe care a rugat-o sa-i ghicească in carti. „Vrăjitoarea" i-a spus ca sotul ei a rămas sa chefuiască, ca a căzut „sub vraja" unei femei cu ochii verzi, la Dorna; dar Vitoria a rămas tot cu gândul ca lui Lipan i s-a întâmplat ceva.
Făcându-se foarte târziu, Vitoria s-a întors acasă.

V

In apropierea sărbătorilor de iarna, după ce-a lăsat „in perolele, in sama baciului celui bătrân Alexa", Gheorghita s-a întors acasă."
Vitoria este din ce in ce mai trista, mai retrasa in sine; sărbătorile de iarna „i-au fost pentru întâia oara străine si depărtate" pentru ca soţul ei drag nu mai apare. "Ea insa se socotea moarta, ca si omul ei care nu mai era lângă dansa."
Vitoria i-a spus sa se duca sa-l caute pe Nechifor, dar si-a dat seama ca Gheorghita nu era pregătit lăsându-l sa-si petreacă sărbătorile acasă. După sărbători, se „purifica": tine post 12 saptamani, face daruri bisericii si se roagă la icoana Sf. Ana înainte de a pleca cu Gheorghita către Lipan. Apoi se duce sa-i vorbească părintelui Vissarion care-o sfatuieste sa anunţe autoritatile si sa-i reclame dispariţia.

VI

Vitoria ii asculta sfatul părintelui si a doua zi pleacă la Piatra unde ii vorbeşte prefectului, iar acesta ii spune sa depună o plângere. După aceasta, Vitoria se întoarce acasă unde vorbeşte cu părintele Daniil si se hotaraste sa nu mai depună nici o plângere si sa plece împreuna cu Gheorghita(„iau cu mine si pe băiat; sa am o putere bărbăteasca") in căutarea bărbatului.(„dac-a intrat el pe celalalt taram, oi intra si eu după dansul").
Intre timp Vitoria sfiinteste un baltag si i-l da lui Gheorghita, deoarece in calatoria lor au nevoie de o unealta cu care sa se apere.(„Maine dau faurului o bucata de fier sa bata din el baltag si sfiintia ta vei face bine, sa-l blagosloveşti.")
VII

Pe 9 martie, părintele tine o slujba in cinstea plecării celor doi. Părintele Milies (Danila), domnul Iordan, crasmarul si „un negustor înalt si subţire îmbrăcat in straie nemtesti", mai târziu destăinuindu-se ca îl cheamă domnul David, ii vizitează.
Negustorul i-a dat 38.000 lei pe marfa cumpărata; ramanand uimit de intelepciunea femeii:" daca n-as fi ovrei si însurat, munteanca asta n-ar avea soţ, intr-o saptamana as face nunta."
Înainte sa plece, Vitoria asista la slujba; după care o lasă pe Minodora la mănăstirea Văratec, isi lăsa gospodăria in grijea lui Mitrea si astfel au pornit la drum împreuna cu domnul David. "In zori-de-ziua, vineri in 10 martie, munteanca si feciorul ei au închingat caii cei pagi s-au încălecat.". „Gheorghita purta aninat in lanţ, in dosul coapsei drepte, baltagul."

Uita-te la film