| cristina02588520 a întrebat:

Ce maninca o rozatoare?

9 răspunsuri:
| MMihai a răspuns:

Deci
http://ro.wikipedia.org/wiki/Roz%C4%83toare
Rozătoarele sunt un ordin de mamifere.
Caracteristicile esenţiale ale ordinului, caracteristici care au dus la crearea acestuia şi încadrarea sa cu specii sunt:
pielea cu păr; cel mult amfibii; dentiţie heterodontă şi difiodontă;
membrele anterioare şi posterioare terminate cu gheare;
mamifere neadaptate la zbor (fără patagiu); înălţimea mandibulei în dreptul caninului mai mică decât înălţimea mandibulei măsurată în dreptul ultimului molar;
urechile mai scurte decât două lăţimi. Incisivii superiori nu au formă de daltă, lipseşte a doua pereche de incisivi de la faţa lor linguală;
o singură pereche de incisivi superiori; diastema prezentă.
Ordin caracterizat prin lipsa caninilor şi printr-o dezvoltare mare a incisivilor, cu ajutorul cărora pot roade. Ei sunt cei mai numeroşi mamiferi, aproximativ o treime din numărul total. În această grupă se includ veveriţele, şoarecii, şobolanii, castorii, ţistarii, câinii de preerie şi porcii de Guineea. Ele sunt animale ierbivore. Deoarece incisivii nu au rădăcini, ei cresc mereu. Numai rozând, dinţii se tocesc. Sistemul digestiv este de dimensiuni mari, având un intestin foarte lung şi un apendice cecal dezvoltat. Ei au mai multe medii de trai: arboricol (veveriţe), semiacvatic (castorii, nutriile), semisubteran (şoarecii-de-câmp, ţistarii). Rozătoarele se înmulţesc repede, puii născându-se goi şi orbi.
Ordinul Rodentia este împărţit în subordine, infraordine, suprafamilii şi familii. Mai jos este prezentat un model clasic de clasificare:
ORDIN RODENTIA
Subordin Sciurognathi
Infraordin Sciurida
Familia Sciuridae: veveriţe
Familia Aplodontiidae: castor de munte
Infraordin Castorimorpha
Familia Castoridae: castori
Infraordin Anomaluromorpha
Familia Anomaluridae: veveriţe cu coadă solzoasă
Familia Pedetidae
Infraordin Ctenodactylomorpha
Familia Ctenodactylidae: gundi
Infraordin Glirimorpha
Familia Gliridae (also Myoxidae, Muscardinidae): pârşi
Infraorder Geomorpha
Family Geomyidae: popândăi
Family Heteromyidae: şobolan cangur şi şoarece cangur
Infraorder Myodonta
Superfamily Dipodoidea
Family Zapodidae: şoareci săritori
Family Dipodidae: jerboa
Superfamily Muroidea
Family Platacanthomyidae: pârş spinos
Family Spalacidae: şobolani cârtiţă, şobolani de bambus şi zokori
Family Calomyscidae: mouse-like hamsters
Family Nesomyidae: şoareci căţărători, şoarecice stâncă, şobolan cu coadă albă, şobolani şi şoareci Malagasy
Family Cricetidae: hamsteri, şoareci şi şobolani din Lumea Nouă
Family Muridae: şoareci şi şobolani adevăraţi, gerbili, şoareci spinoşi, şobolan crestat
Subordin Histricognathi
Familia Diatomyidae: şobolan de stâncă
Familia Histricidae: porci spinoşi din Lumea Veche
Familia Erethizontidae: porci spinoşi din Lumea Nouă
Familia Thryonomyidae
Familia Petromuridae
Familia BatHiergidae: şobolani cârtiţă africani
Infraordin Caviomorpha
Familia Octodontidae: octodonţi
Familia Echimyidae: şobolani spinoşi
Familia Capromyidae: hutii
Familia †Heptaxodontidae: hutii uriaşe
Familia Myocastoridae: nutrii
Familia Dasyproctidae: agouti
Familia Dinomyidae: pacaranas
Familia Caviidae: cavii şi porcuşori de Guineea
Familia Hidrochoeridae: Capibara
Familia Chinchillidae: chinchilla şi viscacha
Familia Abrocomidae: chinchilla
Familia Ctenomyidae: tuco-tuco
http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Roz%C4%83toare
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gerbil
http://ro.wikipedia.org/wiki/Chinchilla
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nutrie
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98oarece
http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Caviidae
http://ro.wikipedia.org/wiki/Capibara
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cobai
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98obolan
http://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rciog
http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Sciuridae
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marmota_alpin%C4%83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pop%C3%A2nd%C4%83u
http://ro.wikipedia.org/wiki/Veveri%C8%9B%C4%83
http://ro.wikipedia.org/......rian%C4%83
Tu ce animal ai?
Că nu toate rozătoarele mănâncă același lucru!

| MMihai a răspuns:

Canibalismul la rozatoare
http://www.zooland.ro/Canibalismul_la_rozatoare-7265.html

De ce isi mananca mama nou-nascutii?!

Canibalismul este o practica impotriva legilor firii, dezgustatoare, care oripileaza pe oricine. Insa este destul de comuna in randul animalelor. Antropologii sunt de parere ca si omul se deda la consumarea semenilor, pana cand s-a produs domesticirea animalelor. Mituri despre existenta unor triburi de canibali in padurile tropicale inca mai circula. Insa nu canibalismul uman face subiectul acestui articol. In randul animalelor domestice foarte putine specii recurg la canibalism. Vreau sa cred ca majoritatea animalelor s-au emancipat deodata cu noi. Totusi aceasta practica este des intalnita in cazul rozatoarelor, in special al celor care nasc puii golasi: iepuri, hamsteri, soareci, sobolani etc. Foarte rar putem vorbi despre canibalism in cazul porcusorului de Guineea, ai carui puii devin independenti la cateva ore dupa nastere.

Nu se cunoaste exact mecanismul psihologic care determina mama sa isi devoreze puii abia nascuti. Rozatoarele, in general, sunt recunoscute a fi mama extrem de devotate. Specialistii considera ca prima cauza pentru care proaspata mamica isi consuma puii este protectia lor. Da, poate suna socant insa acesta este cel mai viabil motiv. In mediul natural, iepuroaica sau hamsterita preferau sa isi omoare ele puii, decat ca acestia sa ajunga in falcile pradatorului care le ameninta cuibul. O mama ce se simte amenintata cu siguranta va recurge la acest gest. Acest fapt se aplica si in cazul rozatoarelor de companie. Daca o mama proaspat fatata este expusa zgomotelor puternice, latratului cainelui in apropierea custii, activitatii umane intense in jur atunci ea va considera ca viata puilor este pusa in pericol si ii va ucide.

Rozatoarele mame pot deveni stresate atunci cand se afla in custii supra aglomerate. In cazul iepurilor se stie ca masculul nu convietuieste cu femela nici pe durata gestatiei si cu atat mai mult nici dupa nastere. Daca o iepuroaica este nevoita sa imparta spatiul cu unul sau mai multi semeni, s-ar putea sa fie daunator pentru puii ei. Hamsterii in schimb traiesc in cuplu atat pe timpul gestatiei cat si mai tarziu dupa nastere. Situatii stresante pentru mama pot aparea doar atunci cand in aceeasi cusca sunt tinuti multi hamsterii, spatiul fiind insuficient pentru toti.

In natura supra popularea este o cauza a canibalismului insa din alt motiv, decat cel insirat mai sus: insuficienta rezervelor de hrana. De multe ori puii nascuti in comunitati mari, mai ales in perioadele de seceta, erau eliminati de catre mama. Cand hrana este saraca atunci nu- si doreau guri suplimentare de hranit. Mai mult, puii consumati erau o importanta sursa de calorii pentru mama sau pentru rudele apropiate. O mama care isi mananca puii devine mai fertila, astfel poate procrea din nou si poate cu putin noroc, viitorii pui se vor naste intr-o vreme cu mai multa hrana la dispozitie.

In captivitate acest principiu se aplica in cazul femelelor hranite inadecvat pe durata gestatiei. In primul rand absenta mancarii ii semnaleaza mamei ca se ala intr-o perioada de restriste alimentara, in care nu sunt de dorit mai multi consumatori. Iar in al doilea rand hrana saracacioasa nu reuseste sa satisfaca toate nevoile nutritionale ale femelei gestante. Ea isi va manca puii imediat dupa nastere pentru a-si reface rezervele de energie. O alta cauza des intalnita la iepuroaice este absenta apei imediat dupa nastere. In primele zile mama are nevoie sa bea apa pentru a se rehidrata. Daca nu primeste atunci isi va consuma unii din puii, care contin in proportie de 90% lichid.

O femela isi doreste ca urmasii ei sa fie sanatosi si robusti. Puii cu malformatii, bolnavi, rahitici vor fi imediat eliminati din cuib. In cuiburile supranumerare sau atunci cand hrana este putina, mama va manca puii nascuti ultimii, cei mai firavi, pana cand vor ramane doar cei puternici, capabili sa supravietuiasca. Fiecare rezerva de energie este importanta si va fi directionata doar spre cei care o vor valorifica. Astfel puii consumati vor contribui la supravietuirea celorlalti.

Canibalismul este des intalnit la mamele aflate la prima fatare. Poate fi vorba de lipsa de experienta, socul nasterii, dificultatea gestatiei. Tanara mama este autodepasita de eveniment incat recurge la gesturi extreme. Femele inmultite de prea timpuriu sunt cele mai expuse: la hamsteri inainte de 4 luni, iar la iepuri inainte de 6-8 luni.

Populara este si ideea conform careia daca stapanul atinge puii golasi, mama ii va respinge sau ii va manca. O oarecare doza de adevar exista si in aceasta explicatie. Rozatoarele au mirosul foarte dezvoltat si pot decela cu usurinta izul strain ramas pe corpul puiului. Poate considera ca puiul apartine altei femele sau se poate simti amenintata de noul miros. Totusi multe femele isi accepta puii care au fost atinsi de stapan. Cel mai bine este sa nu riscati si sa va stapaniti in a atinge puii in primele doua saptamani.

Cum prevenim canibalismul?!

Cel mai bine intelegand psihologia mamelor rozatoare, expusa mai sus. Respectati urmatoarele reguli:

- Oferiti hrana din belsug mamei pe durata gestatiei, precum si in perioada alaptarii. Sporiti procentul de proteina din alimentatie.
- Asigurati-va ca iepuroaica sau hamsterita are la dispozitie apa proaspata imediat dupa nastere.
- Cusca in care are loc fatarea si cresterea puilor sa fie confortabila, izolata de orice agent perturbator. Alegeti o incapere calduroasa, linistita, departata de forfota familiei si de celelalte animale de companie.
- Evitati sa atingeti puii in primele 14 zile. Totusi, puii cazuti din cuib vor trebui returnati. Cu o manusa ii luati si ii puneti la loc, impreuna cu fratii lor. Ramasi afara nu vor fi alaptati de mama si oricum soarta lor e pecetluita.
- Nu lasati masculul sau alte femele impreuna cu mama proaspat fatata. Pot genera stres.
- Nu imperecheati femelele aflate la primul ciclu. Sau cel mai bine nu dati la monta o femela de hamster mai tanara de 4 luni sau o iepuroaica sub 6-8 luni de viata.
- Femelele care manifesta in mod repetat apucaturi canibalice vor fi eliminate de la reproducere.
- Nu imperecheati prea frecvent femela. Ea are nevoie de perioade mai lungi de refacere intre gestatii. Epuizarea poate duce la canibalism.

Nu pedepsiti femela pentru canibalism. Nu este dorinta ei sa isi omoare puii purtati in pantece atat timp. Este vorba doar despre o conjuctura nefavorabila, care a fost interpretata de ea ca un pericol pentru cuib. De multe ori puteti fi chiar dumneavoastra responsabil pentru aceasta situatie.
http://www.zooland.ro/arhiva/canibalism+animale
http://www.zooland.ro/arhiva/canibalism+iepuri
http://www.zooland.ro/arhiva/animalele+canibale
http://www.zooland.ro/Alimentatia_rozatoarelor_br_-3987.html

Porcii de guinea sunt gelosi si egoisti cand e vorba de mancare sau femele...
Cand ii hraniti incercati sa nu faceti discriminari pentru ca se vor bate pe mancare. Fragmentati intotdeauna mancarea in mai multe bucati.
Alimentatia acestei specii este relativ simpla, asemanatoare pana la un punct cu cea a iepurelui si se bazeaza pe leguminoasa, seminte de cereale, masa verde, fan si fructe, usor de procurat si nu de putine ori, majoritatea acestora, prezente si in gospodariile oamenilor. Cantitatea de hrana este destul de redusa, hrana zilnica a unui iepure ajungand pentru 5 cobai.
Cobaii se hranesc pe tot parcursul zilei (24 ore), cu precadere noaptea, consumand in secvente scurte si precipitat cca. 200 g/cap/zi.
O structura de ratie echilibrata, considerata si suficienta poate cuprinde boabe de cereale uscate sau germinate, masa verde (eventual palita) de lucerna sau trifoi, morcovi, salata, sfecla furajera sau alte componenete ce variaza in functie de sezon.
Se pot folosi de asemenea, cu rezultate foarte bune, granule de furaje speciale asemanatoare cu cele destinate iepurilor, care sunt usor de procurat (dar costa) de la pet shop si sunt totodata mai usor de manevrat si pastrat.
Cobaiul consuma cu multa placere si fructele, dintre care pot aminti: ciresele, perele, prunele, dar cu precadere merele, care-i fac o adevarata placere. ici bucatile de paine uscata nu sunt refuzate si le rod cu multa pofta, asigurandu-le pe langa valoarea alimentara si posibilitatea de tocire corespunzatoare a dentitiei.
Pe langa componenetele alimentare amintite mai sus, se mai pot administra tarate, sroturi de floarea-soarelui, spanac, tomate, conopida, frunze de artar, mesteacan, frasin, plop, alun sau ramurele de pomi fructiferi. Cu cat hrana va fi mai variata, cu atat animalele vor fi mai mult scutite de boli si se vor dezvolta corespunzator.
Administrarea cerealelor sub forma de boabe incoltite este preferabila si deosebit de necesara, deoarece contribuie in mod substantial la realizarea unei activitati reproductive corespunzatoare.
Avand in vedere caracterul risipitor al animalului, administrarea furajului se va face de mai multe ori pe zi, ceea ce va conduce la o valorificare mai eficienta a acestuia si o reducere a refuzurilor de hrana.
Furajele verzi este bine sa le tocam, pentru a reduce volumul si sa le administram dupa o prealabila uscare partiala deoarece in caz contrar pot produce fermentatii si tulburari gastro-intestinale rebele.
Femelelor gestante este necesar sa le oferim cel putin o data pe saptamana seminte incoltite de orz si ovaz, benefice pentru activitatea de reproductie.
( Semintele se vor introduce in apa timp de 48 ore, in apropierea unei surse de caldura sau intr-o incapere, la o temperatura de 20°C. Apa se va reimprospata de 2 - 3 ori pe zi, dupa care semintele se vor aseza pe o foaie de ziar, unde va avea loc germinarea in 2-4 zile. )
Se va evita administrarea de ciocolata, grasimi, nuga, prajituri, care desi sunt acceptate de cobai, pot produce o serie de tulburari cu consecinte dramatice. Daca totusi se doreste administrarea de dulciuri, se poate folosi glucoza solida sau zahar candel, ambele oferind si posibilitatea de a-si uza dintii, a caror crestere este continua.
Nu se vor folosi in alimentatia cobaiului cojile de cartofi (care pot provoca intoxicatii, din cauza solaninei), frunzele de conifere (acele) si nici a altor plante toxice, sau pe care eventual le cunoastem mai putin. In general cam toate plantele cu bulbi contin substante toxice si este bine sa le evitati.
Administrarea unui nou tip de furaj utilizat este recomandat sa se faca treptat si sa se urmareasca indeaproape reactia organismului la acesta.
Daca se constata o epuizare a femelei, ca urmare a numarului mai mare de produsi alaptati sau a folosirii intense la reproductie, se va trece la o intarcare timpurie (15 - 16 zile), iar mama se va tine la repaus timp de 30 de zile pentru refacere, administrandu-se furaje de calitate superioara. Pentru puii recent intarcati se va asigura furaj de cea mai buna calitate si in cantitati suficiente, pentru a putea trece mai usor peste aceasta etapa stresanta.
Micul prieten se va obisnui treptat cu furajele pe care de altfel a inceput sa le consume inca de la 1 saptamana, astfel ca dupa 2 - 3 saptamani el este complet adaptat la tipul de furaje al adultului. O atentie sporita trebuie acordata administrarii furajelor verzi, unde se va insista pe o acomodare treptata, deoarece, in caz contrar, pot aparea perturbari in functionalitatea aparatului digestiv si probleme majore de sanatate. Daca sesizam prezenta diareei, se va intrerupe imediat administrarea furajelor verzi si se va trece in continuare numai pe furaj uscat si apa la discretie, pana la remedierea totala a afectiunii organismului.
In mod normal, puii, de la varsta de 18 zile, pot consuma treptat aproape toate alimentele utilizate in hrana adultilor, cu precizarea ca se va urmari cu atentie modul in care animalul reactioneaza la diferitele componente alimentare, cantarind periodic animalele pentru a sesiza la timp eventualele dereglari in crestere.
Pentru un individ in greutate de cca. 600 g, este necesar sa-i asiguram pe zi 20 g proteina, 90 g glucide, 5 g lipide, 44,5 mg vitamina A, 3,8 mg vitamina E, 4,8 mg vitamina K, vitamina C. Aceasta norma de hrana poate fi asigurata prin urmatoarea ratie: ovaz - 40 g; fan de trifoi - 100 g; morcovi - 100 g; in total 240 g. Morcovul si fanul, in perioada de vara, se pot substitui cu masa verde usor palita.
Vitamina C
Porcii de guinea nu produc in corp vitamina C si de aceea trebuie sa o ia din alimente. Este foarte important sa cunoasteti acest lucru. Vitamina C este foarte instabila in timp (este distrusa de aer, caldura, lumina si umiditate). Ea se gaseste numai in mancarea proaspata: merge, pere, salata, struguri... Vitamina C ii ajuta sa ramana sanatosi. Au nevoie de ea mai ales in timpul cresterii si al sarcinii. Cand cumparati mancare din magazin trebuie sa cumparati mancare speciala pentru porci de guinea. Nu le dati mancare pentru iepuri sau alte rozatoare. Numai mancarea speciala pentru porci de guinea contine si vitamina C. Vitamina C exista si in forma cristalizata pentru a fi dizolvata in apa, dar eu personal nu am vazut asa ceva in pet shop-urile din Romania.
Apa de baut
Trebuie neaparat sa le puneti la dispozitie apa de baut cand ii hraniti cu alimentele uscate (iarba uscata, graunte, mancarea cumparata). Cel mai recomandat este sa folositi un picurator special care poate fi procurat de la un pet shop.

| CM7YRE a răspuns:

Cereale in general.

| 이벨 a răspuns:

Depinde ce fel de rozatoare
http://ro.wikipedia.org/wiki/Roz%C4%83toare
Uite aici cateva.
Cu siguranta ai bunici la tara care ti-au povestit cum s-au "certat" cu soarecii si ar trebui sa stii ca ei rod cam tot ce prind :)

| Schokolade a răspuns:

Gasesti la orice pet shop mancare speciala pentru rozatoare care contine seminte si cereale si in plus au si vitamine! daca ai hamster iti recomand sa-i dai varza, morcovi sau merge in bucatele mici, le place foarte mult! bafta happy

| LoStEyEs a răspuns:

O rozatoaree se numeste asa deoarece " roade " laughing. ii dai alune, seminte, ceva ce sa roada big grin

| George96_6078 a răspuns:

Da intredevar conteza ce fel este, in caz ca e hamster poti cumpara mancare de la un petshop sau ii dai morcovi, merge (felii).In caz ca e un rozator salbatic maninca cam tot ce prinde.

Întrebări similare