| Anaais a întrebat:

Daca voi intreba un om obisnuit,de ce Ioan si Isus indemna poporul pe acea vreme sa se boteze,acesta imi va raspunde deoarece acel popor era pagan.
In Biblie scrie: 'Cine crede si se va boteza,va fi mantuit,cine nu,va fi osandit.' Intrebarea mea este,ce credinta are copilul de o luna-doua,cand este botezat in biserica de catre popă?
Tot in Biblie scrie ca,nu este suficient ca sa creada mama, tata in locul nostru, ci trebuie ca noi insine sa credem.

34 răspunsuri:
| martzian a răspuns (pentru anonim_4396):

PS: am pus o intrebare mai sus. Nu incerci un raspuns? happy

| danay72 a răspuns:

E bine pusa intrebarea.Asa e.De fapt Isus s-a botezat la 30 de ani, nu cand era un prunc.Modelul pentru noi e Cristos. Apoi el a zis ca prima data discipolii trebuie invatati, apoi botezati.Matei28:19,20.De asemenea,botezul se face de bunavoie, nu obligat. Daca un copil mic e botezat, el nu poate sa decida personal daca vrea sa faca acel pas sau nu, ci parinti decid in locul lui, deci e fortat.

| milan9 a răspuns:

"Botezul" făcut de Sf. Ioan Botezătorul a fost doar un FAPT IZOLAT, nicidecum procedura obişnuită a evreilor.

Hristos a primit la vârsta prunciei botezul evreiesc (circumcizia). Botezul lui Ioan nu a fost decat un accident in istoria poporului evreu, un fapt unic, care chema libertatea umană spre regretarea păcatelor. A fost doar un gest simbolic spre pocaintă, spre regretarea păcatelor.

Pentru pacainta avem insa astazi SPOVEDANIA si promisiunea Mantuitorului ca in Biserica Sa va lucra prin preotia crestina Duhul Sfant;

| milan9 a răspuns:

Mântuitorul Hristos a primit ca prunc "BOTEZUL LEGII MOZAICE" – CIRCUMCIZIA. Până la Învierea Mântuitorului, acesta a fost singurul "botez", calea de intrare în LEGĂMÂNTUL pe care evreii îl aveau cu Dumnezeu.

Faptul că se făcea la cea mai fragedă vârstă nu încălca vreun drept al copilului, pentru că la evrei Legământul era privit ca DAR, ca primirea a promisiunilor şi profeţiilor divine... happy

Din partea parintilor maturi, CIRCUMCIZIA PRUNCILOR era doar dovada devotamentului față de legea Lui Dumnezeu – care nu putea constitui o greşeală…