Ma adresez voua cititorilor si va cer cu seriozitate ajutorul. Tatal si cu mama mea nu se mai inteleg de multa vreme.Traiul meu a devenit o lupta psihologica.Nu glumesc deloc cand spun ca de 6 ani nu exista zi in care ei sa nu se certe daca nu se intalnesc.Eu am fost mereu o fire sensibila si am crezut in Dumnezeu, dar am observat ca El nu ma ajutat.Inca de mic de la 8 ani, de cand eram abuzat{pe atunci tatal meu nu doar ca ma speria urland si aruncand cu chestii, uneori venea peste mine si ma lovea}ma retrageam in biserica ca sa scap de suparare si depresie.Viata mea a fost fericita cat de cat pana la 15 ani, reusind sa stau numai pe afara cu prietenii.De la 15 ani mama mea a innebunit si a continuat sa ma blesteme in fiecare zi, ea simtind ca eu vreau sa scap din casa lor.Nu mi-a mai mers bine in nimic.La sport nu m-am mai dus, la scoala nu, nu mai am nici un prieten.Nu ma mai pot nici ruga la Dumnezeu.Cand vine vorba de o barfa sau vin niste prieteni de-ai lor, ei sunt cei mai buni si cei mai glumeti.Au facut pe toata lumea sa creada ca sunt un ciudat si un ratat. Uneori ma bag in camera cand sunt singur si incep sa plang cu glas tare.M-am gandit de repetate ori sa ma sinucid.Ei se cearta de la o vreme cu asemenea isterii incat am ajuns sa am o problema la inima.Numai cand ii vad sau aud ma inteapa inima cu adevarat.Ma blesteama regulat cu istericale mama si tata ori zice ca s-a saturat de mine ori ca nu a iesit nimic bun din mine si i-am stricat viata. Daca nu voi fi ajutat caci am scris acest mesaj cu ultima putere, ma voi sinucide
Draga omule, uite, o sa-ti spun ce mi s-a intamplat astazi si daca asta-i o pura intamplare,o coincidenta, sa-mi cutreiere greierii creierii.Dar te rog sa citesti pana la capat si sa nu crezi ca fac misto de tine sau mai stiu eu ce,caci chiar vreau sa te ajut, citeste, ca nu ai nimic de pierdut.
Si eu din cauza stresului si a tristetilor am ajuns sa am ceva probleme cu inima.Din cauza asta incerc sa mananc multe legume, fructe, d-astea.Eu rar mananc rosii pentru ca nu au gust, dar sunt sanatoase si imi mai calmeaza inima.
Si frigideru meu ii stricat de multa vreme, asa ca, ce sa vezi- mai era o rosie intr-un lighean langa un catel de usturoi si zic hai so-nfulec si p-asta.Cand colo...putreda.Bah si s-au strans musculitele sa o atinga zici ca erau crestinii la sfintele moaste sau musulmanii la Mecca de se-nghesuie la meteoritu' ala.
Ma rog, era de fapt o musculita mahmura-dar tocmai asta-i interesant.Eu aproape tot timpul ma gandesc la Dumnezeu, imi pun tot felul de intrebari,vorbesc singur... si pentru ca evident nu primesc vreun raspuns tot timpul sfarsesc prin a-L injura, sau mai stiu eu ce... fac pe ingerul rebel.
Si acum, nervos fiind iar,m-am gandit asa:Ba,daca exista ditai dumniezau' ce cauta musculita aia de-mi incaleca rosia mea? Ca doar nu s-o apucat EL sa creeze muste,deci ce cauta ea? ce sens are? n-o gasit alta rosie? Eu azi cred in Dumnezeu,maine nu mai cred si tot asa.
Si mi-am pierdut farama de credinta in dumnezeu pentru a 'nspea oara.M-am apucat sa caut pe net tot felul de sceptici care sa-i dea la gioale lu AL BATRAN.
Intamplator(chipurile,vezi doamne)am ajuns pe site-ul asta si am vazut una alta(mi-am facut cont ca sa comentez ca nu-mi placea ce spunea unu)si dupa aia te-am descoperit pe tine.
Acum eu nu ma pricep ce sa-ti spun dar sper sa te folosesti cat de cat si sa nu-ti fiu indiferent, dar daca Doamne ajuta, renunti la gandul de sinucidere in urma raspunsului meu, gandeste-te cat de mare poate fi o musculita incat sa salveze viata unui om. Daca asta nu-i un scop maret atunci nu stiu care e.
Vad ca sunt oameni care iti spun sa nu te mai gandesti la un zeu care nu te ajuta...
incearca sa crezi in Dumnezeu, pentru ca sufletul tau e trist si din moment ce ai un suflet, din moment ce ai sentimente, emotii e clar ca nu ai doar o carcasa care imbatraneste.Ca nu crezi in biblie sau in altceva nu conteaza,atat timp cat realizezi ca este o viata dincolo de viata asta si ca aici suntem pentru a ne manifesta libertatea,iar omul se mantuieste,se elibereaza, in momentul in care isi da seama ca nu este nimic mai valoros decat sufletul sau care trebuie sa fie cu Dumnezeu.Dar omul singur trebuie sa hotarasca asta,altfel Dumnezeu ne-ar fi tinut langa El cu forta ca pe niste maimutele teleghidate. Viata merita cu adevarat traita,actiunile noastre conteaza, viata noastra conteaza, poate ca tu trecand peste starea asta, vei intalni in viitor oameni in suferinta si atunci ei se vor folosi de experienta ta.Nu este nimic mai nobil decat sa te sacrifici pentru altul si poate candva cineva va avea nevoie de tine,dar tu nu vei fi acolo si atunci,poate omul acela isi va pune capat zilelor,gandindu-se ca nu e nimeni sa il ajute si pe el,caci poate ca TU ai fi fost salvarea lui,dar vezi tu,noi poate avem destine dinainte stabilite,insa,pentru ca avem libertatea de a alege il putem schimba,destinul isi mai schimba forma, dar oricum ceva in codul nostru genetic este, ceva ce trebuie implinit, trebuie' sa facem noi ceva, sau sa-i ajutam pe altii sa faca pentru ca in final sunt convins ca ne vom intalni in acelasi loc.Sunt oameni foarte bolnavi care isi doresc sa traiasca si simt ca au atatea lucruri bune de facut si se simt slabi dar totusi au incredere in voia lui Dumnezeu,au incredere ca orice s-ar intampla,va fi spre folosul cuiva, iar tu esti tanar, frumos, spui ca intorc fetele capul dupa tine si tu vrei sa te sinucizi....pai nu-i pacat.Nicio fata nu se uita dupa mine, eu-s urat ca rosia aia din lighean.Sunt oameni care nu au bani sa se opereze si se duc la biserici la manastiri si sunt o gramada de popi corupti si hoti si nu stiu cum, dar sunt si foarte multi oameni care se vindeca prin rugaciune sau cerand ajutorul sfintilor; ai auzit probabil de Sfantul Nectarie,ai auzit de Arsenie Boca, de minunile care se petrec la mormantul lui,repet eu mai mereu ma indoiesc de existenta lui Dumnezeu si de biblie nici nu vreau sa aud, dar te rog,crede-ma pe cuvant ca eu cunosc cazul unui om paralizat de la brau in jos, in scaunul cu rotile, care s-a rugat cu credinta la crucea Parintelui Arsenie Boca si a plecat de acolo pe picioarele lui si sunt nenumarate marturisiri si vindecari de cancer, de tot felul de boli, citeste, sunt carti sau cauta pe internet.Ideea este ca ceva, ceva exista dincolo de lumea asta si nu trebuie sa iti pierzi nadejdea niciodata.Un suflet neincercat este slab dar tu vei fi foarte puternic daca vei dori sa treci peste asta, poti trece peste tristete, iti trebuie doar nitica motivatie.
Incearca sa stai linistit.Gandeste-te asa:
in momentul in care iti pui in gand sa te sinucizi,inseamna ca ai epuizat toate variantele, ai incercat de toate si ai dat gres,este oare cazul tau? In loc sa-ti pui capat zilelor,incepe sa traiesti cu adevarat,gandeste-te la asta,ce ai de pierdut? Da-o-n pisici de sinucidere ca nu-i buna de nimic.Ia-te de guler si scoate-te afara, nu sta inchis in tine, fa ceva frumos, da-i incolo pe aia care cred ca esti ratat sau nu stiu ce, ca si pe mine ma blastama babalacii mei da nu-i bag in seama.Si eu am probleme cu inima din cauza faptului ca m-am stresat ca prostu,ca m-am dat peste cap sa ii satisfac pe ai mei,sa nu ii supar cu ceva, sa fie totul bine si tot degeaba, nu mi-a iesit nimic, acum cand ma uit in spate... imi vad umbra...hah,cand ma uit in spate ma gandesc la cat de prost am fost, ca tot din cauza altora am suferit si am ajuns sa am probleme, nici la gagici goale nu ma mai pot uita fara sa ma ia cu precipitatii, zau asa, pai da se poate asa ceva.Nu stiu daca ai alte rude,veri,bunici, daca te intelegi cu ei,du-te pe la ei, stai la ei, cauta ceva de facut, la urma urmei e mai bine sa pleci de acasa decat sa te sinucizi, dar inca nu e cazul nici pentru asa ceva.
Sa zicem ca nu te multumesc raspunsurile pe care le primesti aici, atunci te sinucizi? Nu face asta.Ai foarte multe alte variante:uite de exemplu sportul il ajuta pe om sa se relaxeze, ai spus ca ai renuntat la sport,apuca-te din nou,orice sport te ajuta,citeste carti,uita-te la filme,seriale de comedie,joaca-te cu vreun copil in parc,mananca ciocolata. Poti spune ca nu iti arde de asa ceva, dar nu asculta gandul asta, pentru ca tu in sufletul tau iti doresti sa traiesti, altfel nu ai mai fi cerut ajutorul nimanui.Si forumul asta sau ce o fi te va ajuta foarte mult fara sa iti dai seama,socializand punand intrebari,interactionand cu altii te vei elibera de tristete.Ia o foaie de hartie si scrie ce te deranjeaza,e o terapie care te ajuta cat de cat,ia lectii de dans,alearga, da-i intr-un sac de box, incearca prima data, nu te resemna asa cu una cu doua.Eu nu te cunosc si nu prea stiu ce sa iti spun,dar imi dau seama ca esti un om bun caci esti sensibil si nu are rost sa suferi din cauza altora,ca asa cum sunt oameni care te fac sa suferi sa stii ca sunt oameni care te vor ferici,nu te izola,incearca asa,cu pasi mici sa te imprietenesti cu cineva,sa vorbesti cu oamenii,fa abstractie de ce se intampla acasa, du-te stai la coada la branza dulce, sa vezi ce-o sa mai discuti cu babele, o sa te distrezi de minune, uita-te pe youtube la interviuri cu Jim Carrey, nu ai cum sa ramai impasibil.Nu asculta muzica tristo-melancolico-hidoasa(in cazul in care asculti) ca nu te ajuta,multa lume spune ca este o incantare pentru suflet sa asculti Beethoven,Mozart,Vivaldi si ca ajuta cand esti trist,o fi asa,incearca-i si pe aia.
Si ti-am zis parerea mea este sa nu renunti totusi la ideea de a merge pe la biserica,daca nu mai ai rabdare sa te rogi,du-te de discuta cu popa ca daca-i om cinstit n-o sa te lase de izbeliste, daca nu-i, cauta altu' ca sunt si oameni buni(nu stiu cate biserici sunt in orasul tau, nu stiu de unde esti). Poti sa te duci si la psihologul scolii(ca e gratis), desi ai spus ca nu mai mergi la scoala, acum nu stiu, nu mai mergi de loc sau ce? Daca mai mergi vorbeste si cu dirigintele/diriginta,
povesteste-i, cere-i un sfat.Si nu uita ca oricand poti sa te descarci pe site-ul asta, daca simti nevoia fa-o, poti sa ma intrebi si pe mine orice, ca atat cat ma pricep iti spun, dar lasa-te in pace cu sinuzite de-astea ca vin la tine si te calc in picioare.
Te pup.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
ÎŢI este, probabil, greu să rămâi indiferent la disputele părinţilor. Şi asta pentru că îi iubeşti şi te bizui pe sprijinul lor. Prin urmare, când îi auzi certându-se, suferi. Poate că şi tu gândeşti asemenea unei tinere pe nume Marie. Ea zice: „Mi-e greu să-mi respect părinţii când văd că ei nu se respectă".
Văzându-ţi părinţii certându-se, îţi dai seama de un adevăr crud: Nu sunt nici pe departe perfecţi, aşa cum probabil credeai. Această dură deşteptare la realitate poate naşte în tine tot felul de temeri. Iar dacă certurile lor sunt dese şi aprinse, probabil că ajungi să te întrebi dacă nu cumva căsnicia lor e pe punctul de a se destrăma. „Când îi aud certându-se, mă şi gândesc că vor divorţa şi că va trebui să aleg cu care părinte să stau. Mi-e teamă şi că va trebui să mă despart de fraţii mei", spune Marie.
De ce se ceartă părinţii şi ce poţi face dacă izbucneşte o ceartă între ei?
Răspunde
Ce poţi face
Fii respectuos. E foarte uşor să te enervezi când vezi că părinţii se ceartă întruna. La urma urmei, ei ar trebui să fie un exemplu pentru tine, nu tu pentru ei. Purtându-te însă dispreţuitor cu ei, nu vei face decât să alimentezi tensiunile din familie. Mai mult decât atât, Iehova Dumnezeu îţi porunceşte să-ţi respecţi părinţii şi să asculţi de ei, chiar dacă nu ţi-e întotdeauna uşor (Exodul 20:12; Proverbele 30:17).
Dar ce ai putea face dacă părinţii se ceartă din cauza unui lucru care te priveşte în mod direct? Să zicem că numai unul din ei este Martor al lui Iehova. Când apar probleme ce privesc închinarea, va trebui să iei poziţie de partea părintelui tău Martor pentru a susţine adevărul (Matei 10:34–37). Vorbeşte întotdeauna „cu blândeţe şi respect profund". Prin exemplul tău, îl vei putea câştiga într-o bună zi pe celălalt părinte (1 Petru 3:15).
Fii neutru. Ce-ai putea face dacă părinţii ţi-ar cere să te implici în chestiuni care nu te privesc în mod direct? Străduieşte-te să fii neutru. Te-ai putea scuza frumos, spunând ceva de genul: „Mamă, tată, vă iubesc mult pe amândoi. Vă rog, nu-mi cereţi să ţin partea unuia din voi. Chestiunea asta trebuie să o rezolvaţi voi, nu altcineva".
Exprimă-te. Spune-le părinţilor cum te afectează certurile lor. Găseşte un moment când amândoi sunt mai receptivi la ce vrei să le zici şi, apoi, plin de respect, spune-le cât de tare te supără, te enervează sau chiar te sperie certurile lor (Proverbele 15:23; Coloseni 4:6).
De ce se ceartă părinţii
În mod normal, părinţii ar trebui ‘să se suporte unul pe altul în iubire’ (Efeseni 4:2). Biblia spune însă: „Toţi au păcătuit şi nu ajung la gloria lui Dumnezeu" (Romani 3:23). Părinţii tăi nu sunt perfecţi. Aşadar, nu trebuie să fii surprins că, uneori, nu se înţeleg şi că relaţiile dintre ei sunt tensionate.
Nu uita nici că trăim ‘timpuri critice, cărora cu greu li se face faţă’ (2 Timotei 3:1). Lupta pentru a-şi câştiga existenţa, plata facturilor şi atmosfera de la serviciu generează enorm de mult stres în căsnicie. Iar dacă ambii lucrează, ar putea apărea neînţelegeri şi în privinţa împărţirii sarcinilor casnice.
De un lucru însă poţi fi sigur: neînţelegerile dintre părinţi nu duc în mod automat la destrămarea căsniciei. Foarte probabil că părinţii tăi încă se iubesc, deşi nu sunt întotdeauna de acord în anumite chestiuni.
Gândeşte-te: Ţi s-a întâmplat să te uiţi la un film cu prietenii tăi şi să-ţi dai seama că opinia ta era diferită de a lor? Probabil că da. Chiar şi prietenii apropiaţi pot avea opinii diferite cu privire la anumite chestiuni. La fel pot sta lucrurile şi cu părinţii tăi. Probabil, amândoi sunt preocupaţi de starea financiară a familiei, dar au opinii diferite cu privire la administrarea bugetului. Sau amândoi vor să planifice o vacanţă cu familia, dar au concepţii diferite cu privire la ce înseamnă relaxarea. Ori poate că amândoi îşi doresc ca tu să ai succes la şcoală, dar au metode diferite de a te impulsiona.
Ideea este că unitatea nu înseamnă uniformitate. Doi oameni care se iubesc pot vedea uneori diferit lucrurile. Cu toate acestea, e neplăcut să-i auzi pe părinţi certându-se. Ce poţi face sau spune ca să depăşeşti astfel de situaţii?
Ce nu trebuie să faci
Nu încerca să fii consilierul lor matrimonial. Fiind tânăr, pur şi simplu nu eşti în măsură să rezolvi disputele dintre părinţi. Imaginează-ţi, de pildă, că te afli într-un avion mic şi că îi auzi pe pilot şi pe copilot certându-se. Evident că ai fi îngrijorat. Dar ce-ar fi dacă ţi-ai asuma un rol care te depăşeşte şi le-ai spune cum să piloteze avionul sau chiar ai prelua controlul asupra aeronavei?
În mod asemănător, dacă ai încerca să preiei controlul în familie, implicându-te în problemele părinţilor, ai putea înrăutăţi situaţia. Biblia spune: „Înfumurarea duce doar la ceartă, dar înţelepciunea este cu cei ce se sfătuiesc" (Proverbele 13:10). Părinţii îşi pot rezolva mai bine problemele dacă discută între patru ochi (Proverbele 25:9).
Stai deoparte. E destul de dureros când doi se ceartă. Atunci la ce bun să se alăture şi un al treilea? Deşi poate că ţi-e greu să stai deoparte, realitatea este că nu tu trebuie să rezolvi problemele părinţilor, ci ei trebuie să şi le rezolve. Străduieşte-te, aşadar, să urmezi sfatul Bibliei şi ‘să-ţi vezi de treburile tale’ (1 Tesaloniceni 4:11). Nu te implica în certurile lor!
Nu-i întărâta pe părinţi unul împotriva celuilalt. Întărâtându-l pe un părinte împotriva celuilalt, unii tineri nu fac altceva decât să încurajeze cearta. Când mama spune „nu", ei încearcă să atingă coarda sensibilă a tatălui şi să smulgă un „da" de la el. Astfel de tactici meşteşugite îţi pot aduce pe moment un strop de libertate, dar, în timp, generează mai multe certuri în familie.Nu te lăsa influenţat de modul lor de a se purta. Un tânăr pe nume Peter şi-a dat la un moment dat seama că, pentru a se răzbuna pe tatăl său care avea un comportament abuziv, adoptase şi el o conduită necreştină. „Voiam să-l fac să sufere. Îl uram din cauza modului în care se purta cu mama, cu mine şi cu sora mea", spune el. Nu după mult timp, Peter a suferit consecinţele faptelor sale. Lecţia? Un comportament necreştin agravează problemele din familie (Galateni 6:7).
Scrie la ce aspect menţionat în acest capitol trebuie să faci îmbunătăţiri. ․․․․․
E clar, nu poţi pune capăt certurilor dintre părinţi. Fii însă sigur că Iehova te va ajuta să faci faţă sentimentelor de nelinişte pe care certurile lor le-ar putea naşte în tine (Filipeni 4:6, 7; 1 Petru 5:7).
Străduieşte-te să aplici aceste sugestii. Cu timpul, părinţii probabil că se vor strădui să-şi rezolve problemele. Şi, cine ştie, poate că nu se vor mai certa deloc.
Observ ca tu doar ai cautat alinare de la ceialati oameni din jur (adica de la cei care tiau raspuns), niciodata nu ai vrut sa te sinucizi, esti doar disperat pentru ca ti-ai pierdut prietenii si nu mai are cine sati aline durerile sufletesti.
Daca a cautat alinare care-i problema ma mu ist satanista care esti? Mai mars de pe site-u asta cu talentele tale ca nu tine
Răspunde 
In primul rand, calmeaza-te! Nu ai idee cate surpize placute iti rezerva viata!
Si eu am patit oarecum la fel, mama si tata nu se mai intelegeau, au divortat, mami e in Italia (ma impac foarte bine cu ea), tata e in la cateva cartiere distanta de mine dar pauza sa ma sune, sa ma ajute sau ceva de genul. Eu am ramas la mamaia mea, din partea mamei. Nu ai idee de cate ori am vrut si eu sa dau dracu viata...Mamaia la fel ca mama ta, ma injura, ma blestema si ma facea curva (desi pe vremea aceea nici macar prieten nu aveam). In prezent, sunt casatorita, am un baietel de milioane pentru care as face absolut orice. Relatia cu mama a ramas la fel de buna (desi e inca in Italia si e stabilita acolo), cu tata abia daca ma suna la 2-3 ani, mamaia si-a revenit, si-a dat seama ca sunt serioasa.
Iti jur, ca indiferent cat de greu mi-a fost si inca imi este (mamica, mai nou gravida, studenta, eu curat, eu facut mancare etc) nu as renunta la viata decat pentru copii mei!
Tu ai rabdare, timpul le va rezolva pe toate (asta a fost sfatul sotului meu intotdeauna- si mi se parea ca nu e adevarat, dar asa e)!
Te pup si ai grija de tine!
Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare spre tine imi indrept gandul, inima si toate simturile si te rog cu lacrimi: Pana cand Maicuta a milostivirii va fi aceasta durere necontenita pe pamant?
Pana cand vrajmasii nevazuti ai neamului omenesc vor da lovituri atat de puternice bietilor oameni? Pana cand vor pangari si vor necinsti trupurile, sufletele si vietile lor? Inselandu-i ca sa nu cunoasca adevarul, sa nu indeplineasca poruncile divine si sa nu dea slava si cinste pururi maritului Dumnezeu Cel in Treime inchinat: Tatal, Fiul si Duhul Sfant? Ridica-te Stapana Atotbuna si zdrobeste pe vrajmasii nostri si ai Fiului Tau iubit Iisus Hristos, ingrozindu-i cu nebiruita-ti sfintenie, indreptandu-ne pe cararile
mantuirii, ca sa dam mereu marire lui Dumnezeu. Roaga-te, Fecioara, pentru Sfanta Biserica, pentru propovaduirea Evangheliei pe intreg pamantul, pentru poporul acesta, conducatorii lui, rudele mele, pentru vaduve, orfani, bogati, saraci, necajiti, bolnavi, pentru cei prigoniti pentru credinta, pentru salvarea celor ce au ratacit in secte, pentru cei raposati.
Ajuta-ne sa ne pocaim toti oamenii de pacatele noastre, sa iubim Biserica, sa ne spovedim adesea, sa renuntam la pacate, vicii si necredinta. Ajuta-ne sa nu fim insensibili la chemarea divina a blandului Tau Fiu care a venit sa sufere chinuri barbare pentru bietele oitele Sale ranite atat de mult de vrajmas.
Roaga-te, Maicuta Sfanta, si pentru aceste nevoi ale mele ( rosteste necazurile pe care le ai si dorintele pe care vrei sa
: ti le indeplineasca Maica Domnului). Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh in vecii vecilor. AMIN.
Rosteste aceasta rugaciune de cinci ori pe zi, timp de zece zile consecutive. La sfarsitul zilelor dai o paine, o lumanare si pomelnicul familiei la altarul unei biserici. Dai de pomana la un sarac din biserica o sticla de ulei, 1 kg de faina, 1 kg. de fructe si ce te mai lasa inima si spui: "IN CINSTEA MAICII DOMNULUI". Ai sa vezi atunci puterea Maicii Domnului
http://babylenuta.blogspot.ro/......re_10.html
E foarte frumos raspunsul lui Apache2605 Dar ati recomand sa te duci si la un Pishologic. sa-i spui ce te doarte te poate ajuta mult crede-ma
Eu nu cred demult în d-zeu, stiu că nu face nimic ori cat te-ai ruga, eu cred in realitate, fizică, chimie, si in logică, nu cred că avem nevoie de o ființă mistică pentru ca lumea să continuie.În primul rand că Religiile sunt Băbești, se opun evoluției si dezvoltări. Rugăciunea este metoda de a ajuta pe cine va fara a face ceva.Trăieste fiecare clipă pentru că eu cred că nu este nimic dupa moarte. Când se ceartă nu îi baga in seama, lasa-i sa se auto distrugă, in locul tău nici nu mi-ar pasa de ei. Găseșteți locul fericit si rămâi in el, nu lasa ca din cauza a două animale să ți se prabușeasca intreaga viață, specializeazăte pe ceva care sa iți facă doar plăcere. Dacă parinți sunt problema eliminai din drumul tău.
DUMNEZEU exista ..si eu sunt un tanar care cred in DUMNEZEU am primit raspuns la unele intrebari dar la unele nu..de ce este asa EL stie.dar fi puternic, fi tare, incredete in EL caci doar DUMNEZEU te cunoaste in totalmente si doar EL te poate ajuta prin intermediul unor oameni sau citind Biblia.De exemplu eu ma pot linisti sufleteste doar citind in Biblie ..nu uita DUMNEZEU ti-a dat viata... DUMNEZEU sa te intareasca, sa-ti dea pace si liniste sufleteasca in problemele care le care te patrund pe din plin ..DOMNUL sa fie cu tine.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
