Mi-e foame. Exista un lucru numit mincare, care sa satisfaca aceasta cerinta a corpului meu. Mi-e sete. Exista un lucru numit apa. Mi-e frig. Exista Soarele. De ce atunci nu pot accepta ca, atunci cind nu sunt iubit, sau cind cel iubit m-a parasit sau m-a dezamagit, exista un "lucru" numit Dumnezeu, care, fiind dragoste desavirsita, e capabil sa implineasca pe deplin si aceasta nevoie sufleteasca a mea? Daca El nu exista, de ce avem atit de mare nevoie sa ne simtim iubiti? Dragoste perfecta din partea uni om, nu exista in lumea asta. O mincare buna poate satisface foamea pe deplin, apa (sau berea pentru unii ) poate satisface setea, de ce un om nu imi poate satisface setea de dragoste pe deplin? Sau daca chiar poate, de ce sunt atit de putine cazurile in care acest lucru se intimpla?

Mancarea o gasesc la magazin cu un pret acceptabil. Apa o gasesc la robinet. Soarele se afla pe cer s-l pot vedea. Dumnezeu unde este?

Bine ok tiam citit povestea plina de propaganda religioasa

Te pot intreba pentru ce religie faci propaganda? secta sau religie?

"Daca El nu exista, de ce avem atit de mare nevoie sa ne simtim iubiti?""
Mai fratilor, eu chiar am ajuns la concluzia ca unii sunt atat de redusi incat sa scrie procarii pe care nici macar nu le gandesc cat de putin.
Voua chiar va place sa fiti atat de " inteligenti" incat sa puteti spune o asemenea porcarie?"Daca El nu exista, de ce avem atit de mare nevoie sa ne simtim iubiti?"
Sunt uimit in fiecare zi de cate aberatii pot unii scrie aici.

Dragostea si ura sunt sentimente ce provin din cortexul insular(de asemnea si ura).
Credinta in Dumnezeu si "dragostea lui Dumnezeu" vin din cortexul anterior.
Acestea fiind lamurite, omul este o fiinta sociala, care, in functie de primele contacte sociale, de primele interactiuni interumane, isi va dezvolta nevoia de mai mare sau mai mica de a fi iubit/acceptat.

Corect dragos

* (referitor la cortexul insular) De asemnea si gelozia, scuze m-am grabit.

Dumnezeu este Dragoste, daca dragostea dispare, dispare si El.

Stiu!

Ciudat rania crestini sunt singuri care au la activ 2 razboaie mondiale, cruciade si multe alte lucruri diabolice cu dragostea fata de isus, deci restul de 5 mld de pers sunt rele?

Tu esti ciudat.

Pai explica in ce consta aberatia. Nu arunca numai cu flit.

Dumnezeu este in lacrima ce o versi pentru prietenul tau cind e la necaz, e in floarea ce o oferi prietenei tale, e in zimbetul cu care vrei sa inveselesti o inima trista, e in sacrificiul, mic sau mare, pe care il faci oricarei fiinte umane pentru a se simti mai bine, e in orice gest pe care noi il numim facut din dragoste. Tocmai aici e ideea. Omul, evolutionist spus, ar trebui sa fie ca si celelalte fiinte de pe planeta, o creatura perfect adaptata la mediul din jur. Ei bine, cind e vorba de foame, de sete, de frig, descoperim ca omul s-a adaptat, gaseste in jur raspuns la aceste nevoi. Ramine insa o problema - nevoia de dragoste, care, culmea!, e si una din cele mai profunde nevoi ale omului. De ce, chiar avind prietena sau sotie, descoperim ca adesea trebuie sa iubim ca lucrurile sa "mearga", ca trebuie sa ii intelegem pe cei iubiti, pentru ca ei nu ne pot iubi desavirsit, si poate ca atunci cind avem mai mare nevoie de ei, ei isi au problemele lor si nu pot fi linga noi. De ce aceasta nevoie disperata de a fi iubiti nu isi gaseste un corespondent in jurul nostru, asa cum foamea are ca corespondent mincarea, iar setea apa?
A, ca nu il poti vedea pe Dumnezeu! Incearca sa vezi efectiv cu ochii fizici dragostea unui tinar pentru iubita sa. O poti vedea in gesturi, o poti vedea in fapte. Dar sentimentul, acel lucru numit dragoste, nu il vei vedea niciodata. La fel e si cu Dumnezeu, nu te astepta sa il vezi cu ochii fizici. Trebuie ca sa ai deschisi ochii inimii pentru asta.

Daca fac "propaganda", nu o fac pentru o religie, ci pentru o persoana, pentru Isus Hristos, Dumnezeul adevarat. Maca run pic daca L-ai cunoaste, ai intelege de ce fac propaganda pentru El.

Omul nu poate satisface setea de dragoste pe deplin pentru ca este un alt caracter diferit, pe cand Dumnezeu este propriul caracter. Indiferent cat de mult se aseamana in caracter doua persoane tot sunt diferente de caracter, prioritati, calitati, slabiciuni, etc. Dumnezeu iti satisface toate poftele si toate slabiciunile, pentru ca este mereu cu tine, in tine, el este persoana ta... in imaginatia ta.

Adica tu consideri ca daca nu exista dumnezeu nu poti iubi sau nu poti fi iubit?

Pentru că dragostea nu este o nevoie vitală cum este hrana sau apa.

Dupa logica ta eu nu pot iubi si nici nu pot fi iubit.

""Ramine insa o problema - nevoia de dragoste, care, culmea!, e si una din cele mai profunde nevoi ale omului."
Ura este de asemena profunda, poate chiar mai profunda.
Deci cand urasc pe cineva tot de la dumnezeu vine si ura?

Nu fa redus pe cineva daca nu vrei sa intelegi sensul a ce vrea sa spuna. Se pare ca tu nu sti ce inseamna sa gindesti analogic. Altfel nu ai zice ca e o aberatie ce am zis eu.
Lucrurile sunt simple: omul are nevoi. Foame, sete, frig, si daca te uiti la cele ale trupului, e OK, e cum spune evolutia, s-a adaptat perfect, pentru ca gaseste raspuns la nevoile sale in mediul inconjurator. Problema apare la nivel emotional sau spiritual. Acolo descoperi ca nimeni si nimic nu poate implini pe deplin acele nevoi. Daca e sa te iei dupa evolutie, ca nu exista nimic decit ce e aici, atunci de ce apare si aceasta nevoie, daca nu e implinita? Sau, de ce nu gasim implinirea ei pe deplin, asa cum, daca maninc o mincare buna si din destul, foamea dispare cu totul? Tocmai in acest caz, nevoia de a fi iubit arata ca nu ne-am adaptat, ca suntem departe de a fi adaptati la mediul din jur, ca evolutia poate zice bine pina aici, insa cind vine vorba de dragoste, trebuie sa realizam ca avem nevoie de ceva mult mai mult decit este in jurul nostru. Ce e aberant aici?

OK, o fi adevarat, dar cum explici martirajul, cind credinciosii trec peste instinctul de conservare si sunt gata sa moara pentru Dumnezeu? Daca totul e o chestie fizica, sau mai bine zis chimica la nivelul creierului, atunci nimieni si nimic nu ar trebui sa treaca de instinctul de conservare, acea "dragoste" ce vine din cortexul anterior, cum zici tu, ar trebui sa se supuna instinctului cind omul realizeaza ca e in pericol, insa datorita dragostei lui Dumnezeu, multi au trecut peste asta si au mers la moarte cintind, bucurindu-se. Cum explici asta?

Care "crestini" au doua razboaie mondiale la activ? Cei ca Hitler? De ce te uiti la copie, la fals, si nu la original, la aceia care prin viata lor umila incearca sa iubeasca prin orice fapta pe toata lumea, chiar si pe cei ce le fac rau? De ce nu te uiti si la ce zicea Isus ca "vor veni multi in Numele Meu si vor ucide crezind ca fac sacrificii pentru Dumnezeu". Nu aceia sunt adevaratii crestini, nu, ci aceia care iubesc, iarta, slujesc si ajuta pe cei din jurul lor. Dar tu inca nu ai intilnit unul asemenea lor, altfel, fii sigur ca ai vrea sa fi ca el.

Am auzit de doua femei ce au stat iarna pe munte, ratacite, fara foc, fara alimente, fara nimic decit asteptarea mortii, si totusi au supravietuit doua saptamini. Fara elementele fizice supravietuiesti un timp, dar incearca sa iti imaginezi cum ar fi o singura zi in care sa realizezi ca nu vei mai fi iubit deloc, ca nu vei mai putea iubi pe nimeni. Dragostea e ca si oxigenul. Nu realizezi cit de important e decit cind nu il mai ai. Ti-ar fi de ajuns doar citeva secunde fara dragoste ca sa ajungi la disperare, la frustrare, la depresie.

Eu ma refeream la profunzime in comparatie cu latura fizica. Nevoile emotionale sunt mai puternice decit cele fizice - de aceea multi bogati se sinucid, pentru ca desi nevoile fizice le sunt implinite, nu fac fata celor emotionale sau spirituale.
Ura e opusul dragostei, insa tot la acelasi nivel al spiritului se afla, si de aceea e atit de profunda si ea. dar asta nu inseamna ca vine de la Dumnnezeu. Nu, ea vine din inima noastra rea si pacatoasa.

Iar tu se pare ca nu stii sa gandesti deloc.
Nu as face redus pe cineva care gandeste corect, tu daca nu te consideri iubit fara dumnezeu inseamna ca esti prea indoctrinat pentru a percepe lumea din jur.
Daca imi e foame mananc, daca imi este sete beau, daca imi este frig ma imbrac mai gros, daca simt nevoia sa fiu iubit fac ceva ca sa fiu iubit si in final ma voi simti iubit.

"Dumnezeu este creatorul a toti si toate"
Prin urmare nu este si creatorul celorlate sentimente ca ura?
Cum se face ca doar ce este considerat bun vine de la dumnezeu dar restul nu mai vine de la dumnezeu?

Candideaza la ceva alegeri si a inceput campania electorala?

Aceste procese ale creierului produc modificari in comportament, deci cei care mor in numele unui zeu, sau in numele tarii sau pentru cineva se lasa condusi de reactiile neuronale.
Uite spre exemplu cand unui om i se tot spune de mic, de Dumnezeu, de bunatatea lui, de grija lui si iubirea lui pentru cei drepti etc acestea sunt sugestii. Iar cand incepe individul sa gandeasca cat de cat si el va folosi ceea ce stie despre Dumnezeu ca prin autosugestie sa isi tot repete acele afirmatii. Repetand zi de zi, creierul va lua acest lucru ca o stare de fapt, iar in fata pericolului, in fata morii un credincios de acest gen normal ca nu ii va fi frica pentru ca el stie ca va ajunge in Rai.

Da, e o explicatie buna. Asta vroiam sa spun, sa nu calificam drept o aberatie o chestie fara sa spunem, si macar in cateva cuvinte, in ce consta aceasta.

Propaganda inseamna sute de postari pentru o idee. Numara-ti-le pe ale tale.

Mama, mama, ce imaginatie am daca am reusit sa scap cu ea de o boala terminala urita (si nu numai)! Si ce trist e atunci ca oamenii nu cunosc aceasta putere a imaginatiei!