Apa hai sa o luam cu inceputul...
''Sa nu te inchini inaintea lor, si sa nu le slujesti...'' Aceasta loveste in cinstea exterioara data chipurilor din lumea antica; ele nu erau privite ca embleme, ci ca intrupari reale si adevarate zeitati; manopera aceasta era venerata, adorata si i se aducea inchinare.
Amu se continua cu se zisa-si tu; Dumnezeu refuza sa impartaseasca slava Sa cu IDOLII. El refuza inchinarea si slujirea unei inimi impartite; in legatura cu amenintarea, fiecare om este raspunzator in fata Lui pentru propriile fapte; in acelasi timp, Dumnezeu nu intervine in legile ereditatii, in asa fel incat sa ocroteasca o generatie de faptele rele ale parintilor lor.
Zi faina
De ce eşti poamă acră şi nu dai şi continuarea?
"...şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele. (Exod 20, 4-6)"
Da esti liber sa faci ce vrei!, in biblie chiar se zice ca noi (oameni )suntem inzestrati cu libelul albitru.Dar in urma deciziilor pe care le luam vin si consecintele care pot fi bune sau mai putin bune!
Asa fac jigodiile ordinare.ca sa arunce cu noroi intr-un caracter drept mint si arunca vorbe cu subanteles.cine e prost sa moara. Dumnezeu mai are si alte fagaduinte si fericirile.bag sama ca cei ce stiu multe habar nu au de ceia ce trebuie.dar au habar de ceva neadevarat. jigodii mincinoase.
Toate denominaţiunile sectante au cel puţin 70 % din cultul "reprezentărilor"! Fiecare cult creştin exploatează excesiv FUNCŢIA DE REPREZENTAREA A IMAGINII!
Astfel, „imagini" ale lui Hristos şi ale sfinţilor, apar în cărţi, reviste, biblii cu imagini, pliante, filme, postere, etc., iar aceste "imagini" sunt însoţite cel puţin de un "gând" de respect! Ei când le reprezintă peste tot, reprezintă idoli? La fel, în Biserică, icoanele sunt însoţite doar de un "gând" de cinstire, respect, şi legătură cu persoana reală!
Icoana nu primeşte "personalitate proprie", ea are doar „funcţia" de a „reprezenta" o persoană reală (care există în realitate, în afara icoanei), are funcţia de a aminti persoana reprezentată, aşa cum cărţile, bibliile şi revistele şi filmele oricărui cult amintesc de persoanele biblice! Gândul de respect sau cinstire care însoţeşte privirea icoanei se îndreaptă spre personele respective, cu existenţă reală!
Cinstirea icoanelor este doar o formă de respect, care, trece dincolo de imagine, spre persoana reală (aşa cum raza de lumină trece dincolo de FEREASTA transparentă) şi ajunge acolo unde trebuie să ajungă!
Milan mai am un pic si le stiu astea pe de-rost. dacă mă întreabă profa ce am citit am ce-i poveşti după care spune " Stai jos 2! " partea bună
uite texte din Biblie :
Fap. 17:29, BC: „Astfel dar, fiind vlăstari ai lui Dumnezeu, nu trebuie să gândim că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite potrivit artei şi imaginaţiei omului".
Ier. 10:14, 15, BC: „Orice argintar rămâne de ruşine cu chipul lui cioplit; căci idolii lui nu sunt decât minciună şi nu este nicio suflare în ei; sunt un lucru de nimic, o lucrare înşelătoare".
Ezec. 14:6, SS 1874: „Aşa zice Iehova, Domnul: Căiţi-vă, şi întoarceţi-vă de la idolii voştri [de baligă, NW], şi întoarceţi-vă feţele voastre de la toate urâciunile voastre".
Ezec. 7:20, BC: „Se mândreau cu podoaba lor măreaţă şi cu ea au făcut chipurile urâciunilor lor, ale lucrurilor lor dezgustătoare. De aceea le-o voi preface în necurăţie pentru ei".
1 Cor. 10:14, 20, BG: „Astfel, iubiţii mei, fugiţi de slujba idolilor... Cele ce jertfesc păgânii, jertfesc demonilor şi nu lui Dumnezeu. Şi nu voiesc ca voi să fiţi părtaşi cu demonii".
Ps. 115:4–8, BC: „Idolii lor sunt argint şi aur, lucrarea mâinilor omului. Au gură, dar nu vorbesc; au ochi, dar nu văd; au urechi, dar n-aud; au nas, dar nu miros; au mâini, dar nu pipăie; au picioare, dar nu merg; nu scot niciun sunet din gâtlejul lor. Ca ei sunt cei ce-i fac, toţi cei ce se încred în ei".
"Ca ei sunt cei ce-i fac, toţi cei ce se încred în ei"."se arată toţi cei care se încred în ei.
Şi apoi o imagine cu Buddha! de ce nu-ţi pui! că doar nu i te închini?
Apoi ce e cu Icoanele binefăcătoare de minuni! de ce unele fac minuni şi unele nu? trebuie să făcă toate!
ce unele sunt mai cu moţ şi altele nu?
Dumnezeu defineşte "idolul"- ca fiind o entitate fictivă (falsă) CE NU ARE NICI O LEGĂTURĂ CU EL!
Contextul temerii faţă de idoli are în vedere DOAR "CONCURENŢA", care Îl înlocuia pe Dumnezeu:
- iminenţa religiilor păgâne, (diferite de credinţa evreilor);
- iminenţa falşilor zei păgâni!
În afară de asta, contextul poruncii a doua este doar pentru Vechiul Testament! În Noul Testament se poate împumuta doar sensul ei figurat, "debarasat" de contextual evreiesc de acum 3500 de ani – "idolii" de astăzi fiind lucrurile care îi îndepărtează pe oameni de Dumnezeu şi le solicită timpul existenţei lor: tv, internet, vicii, păcate, etc…
Porunca a II-a nu se citeşte în mod habotnic şi ANACRONIC, ci doar în contextul evreilor DE ACUM 4000 de ani!
Poate cineva să-şi imagineze ce se afla deasupra Chivotului Legii şi DEASUPRA CELOR ZECE PORUNCI? Se aflau STATUILE (sau "CHIPURILE CIOPLITE") ale HERUVIMILOR, şi asta char la porunca lui Dumnezeu!
Asta ce înseamnă? Că trebuie să dăm jos ochelarii de cal, că trebuie să renunţăm odată la ipocrizie şi să vedem că porunca a II-a a fost dată doar într-un anumit context!
Un context care a ţinut de O ANUMITĂ RELIGIE (poruncă dată doar evreilor!), contexte care au ţinut de UN ANUMIT timp istoric (dată acum 3800 de ani!), contexte care au ţinut de ELIMINAREA CONCURENŢEI (a falselor zeităţi păgâne care Îl concurau pe Dumnezeu), nicidecum de eliminarea obiectelor de cult, din moment ce evreii aveau SUTE de obiecte de cult…
Şi câte confuzii se nasc din IGNORANŢĂ şi din eludarea contextelor istorice. Aproape 40000 de secte au luat naştere doar pe această cale...
Obiectul de cult (HERUVIMII din aur CERUŢI DE DUMNEZEU spre exemplu) nu inteţionau să-l Substituie pe Dumnezeu. Nu este îngăduit. Dumnezeu nu poate fi înlocuit!
Fap. 17:29, BC: „Astfel dar, fiind vlăstari ai lui Dumnezeu, nu trebuie să gândim că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite potrivit artei şi imaginaţiei omului".
Obiectul de cult nu vrea altceva decât să trimită cu gândul, să inspire meditaţia transcendentă, să fie o "INVITAŢIE", un "PRETEXT" de aducere aminte!
Acesta a fost rolul HERUVIMILOR din aur CERUŢI DE DUMNEZEU!
"Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie, care Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat" Exod 34, 6
Se spune doar de al 3-lea neam, dar din context reiese de fapt ca este vorba doar despre consecintele pacatelor asupra educatiei urmasilor. Puterea exemplului!
"Tarele" genetice se transmit urmaşilor... Inevitabil! Este demonstrat acest lucru...
"...şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele. (Exod 20, 4-6)"
Si copii aia saracii sunt blestemati din ghinionul de a se naste intr-o familie de oameni nelegiuiti in fata Dumnezeului crestin. Blestemati sa invete lucruri opuse Dumnezeului crestin si care vor ajunge in iad pentru ca asta e, ghinionul lor ca s-au nascut intr-o astfel de familie. DREPTATE DIVINA.
Trecând peste iposcrizia sectantă, trebuie spus faptul că porunca a II-a nu se citeşte habotnic şi ANACRONIC, ci doar în contextul evreilor de acum 4000 de ani. Şi chiar în vremea lor, DUMNEZEU ESTE CEL CARE LE CERE să-şi facă chipuri cioplite ale heruvimilor!
Poate cineva să-şi imagineze ce se afla deasupra Chivotului Legii şi DEASUPRA CELOR ZECE PORUNCI? Se aflau STATUILE (sau "CHIPURILE CIOPLITE") ale HERUVIMILOR, şi asta char la porunca lui Dumnezeu!
Un context care a ţinut de O ANUMITĂ RELIGIE (poruncă dată doar evreilor!), contexte care au ţinut de UN ANUMIT timp istoric (dată acum 3800 de ani!), contexte care au ţinut de ELIMINAREA CONCURENŢEI (a falselor zeităţi păgâne care Îl concurau pe Dumnezeu), nicidecum de eliminarea obiectelor de cult, din moment ce evreii aveau SUTE de obiecte de cult…
Şi câte confuzii se nasc din IGNORANŢĂ şi din eludarea contextelor istorice. Aproape 40000 de secte au luat naştere doar pe această cale, a "SFINTEI IGNORANŢE"…
Cand copiii ajung maturi vor avea libertatea sa isi schimbe religia.
Era in vechiul testament pentru poporul evreu care se duceau dupa diferiti idoli; acum avem alti idoli tv, pc, telefoane, actori, cantareti etc
Este foarte important să vedem ce înseamnă cuvântul gelos și cum este folosit el. Cum a fost folosit în Exod 20:5 să descrie pe Dumnezeu, e diferit de felul cum e folosit in Galateni 5:20 să descrie păcatul geloziei. Când noi folosim cuvântul gelos, noi îl folosim cu înțelesul de invidie pe cineva care are ceva ceea ce noi nu avem. Cineva poate fi gelos sau invidios pe altcineva pentru că are o mașină sau o casă frumoasă (lucruri materiale). Sau cineva poate fi gelos sau invidios pe altcineva din cauza dotării cu anumite talente care le are acea persoană (talente sportive). Un alt exemplu pot fi aceia care sunt geloși sau invidioși pe alții pentru felul cum arată fizic, pentru frumusețea lor.
versetul se referă la faptul că greşelile unei persoane pot avea consecinţe şi asupra urmaşilor săi.
Iar la prima parte Dumnezeu cere devoţiune exclusivă. Dumnezeu nu avea să tolereze în poporul său nici o formă de idolatrie sau de spiritism, indiferent de ceea ce făceau celelalte naţiuni.
Cum ar fi astăzi icoanele. sfinţii moastele etc.
Din ce spune "sunt un Dumnezeu gelos", inseamna ca ar exista mai multi dumnezei. Iar partea "pedepsesc părinţii prin copii până la al treilea sau al patrulea neam al celor care Mă urăsc", ce vina as avea eu, ca strabunicul meu a incalcat o lege?
Dumnezeu este drept ma, ce vorbesti. ) Dreptatea intruchipata.
Se poate, dar asta nu lămureşte chestia cu Dumnezeul gelos.
Hai să mori tu?
Și dacă-mi iubesc tatăl mai mult?
Dacă-mi voi iubi soțul respectiv copiii mai mult?
Matei 10:37 trebuie sa Il iubim pe Dumnezeu mai mult decat pe oricine din aceasta lume!
Dumnezeu pretinde devotiune exclusiva, de aceia spune ca "Eu Domnul Dunmezeul tau sunt un Dumnezeu gelos", pentru ca doereste sa ne inchinam doar lui.