Salut. O cunoștință a murit acum ceva timp. Vinerea trecută a fost găsit în cadă, umflat. Era mort. E vorba de un domn de vreo 70-80 ani. Un atac cerebral. acesta a fost incinerat căci așa a vrut. Totuși, mă întreb, ce a simțit acesta? Ce a simțit când a făcut atacul cerebral? El ne poate vedea? Fiindcă mă gândesc că a fi incinerat nu e tocmai creștinesc. Cum funcționează? Ce se întâmplă cu sufletul unei persoane incinerate?

Sufletul nu există. Un om mort nu mai simte nimic.
Pentru a vedea și simți e nevoie de creier și de organe de simț funcționale.
Dacă am vedea cu "sufletul" nu am mai avea nevoie de ochi și n-ar mai fi nevoie nici de ochelari. Mai mult de atât, am vedea și cu spatele.

Ce se întâmplă cu un om beat, drogat, accidentat sau bolnav care are creierul afectat?
Acel om are comportament diferit și pierderi de memorie.
Un suflet imaterial și nemuritor nu poate fi afectat de băutură, de droguri, substanțe chimice, accidente sau boli, deci omul ar trebui să se comporte normal și să nu aibă pierderi de memorie.
Prin urmare sufletul nu conduce omul și nu-i furnizează omului informații, deci ar fi ceva inutil și cu valoare zero pentru om. În realitate creierul conduce omul și stochează informațiile dobândite cu ajutorul organelor de simț, nu suflețelul.

Sufletul real e creierul, cu modul lui de funcționare și cunoștințele acumulate în el. Sufletul din punct de vedere religios e o fantezie primitivă care să explice viata "vesnica" care nu exista si funcționarea omului ca o marionetă condusă de un suflet.

In primul rand, sufletul este un concept filozofic care mai apoi este transpus in plan religios prin sacralizarea realitatii obiective. Apoi, confunzi planul material (format din trup si psihic) cu cel spiritual, deoarece ultimul dintre cele doua nivele de constiinta au functii cu totul diferite. In timp ce planul material se preocupa de supravietuirea materiala a organismului raportat atat la mediul inconjurator cat si la el insusi, planul spiritual se preocupa cu dezvoltarea personala a unui individ. Prin urmare, sufletul nu trebuie confundat cu dogmele ce apartin religiilor, dat fiind ca spiritualitatea se diferentiaza de religia organizata prin nerespectarea anumitor dogme rigide, ce urmaresc duritatea anumitor credinte pe parcursul timpului. Spiritualitatea se bazeaza, in primul rand, pe experienta personala in raport cu mediul inconjurator, ce nu urmareste decat dezvoltarea proprie in raport cu capacitatiile proprii, si nu in raport cu experientele altor persoane.

Nu e vorba de nici un fel de sacralizare realității obiective. E vorba de prostirea naivilor. Când e nevoie de credință? Atunci când nu există dovezi. Când nu există dovezi? Atunci când e minciună.

De ce minte omul? Pentru că poate, pentru că are pe cine să mintă și pentru că are avantaje.

Așa cum un părinte care nu e în stare să-și educe copilul folosește minciuna sperietoare Bau-Bau pentru a determina comportamentul copilului, tot așa și omul viclean și mincinos folosește sperietoarea Dumnezeu și Satan pentru prostirea naivilor.

Dacă exista un zeu care a făcut tot ce există, atotputernic, inteligent, nemuritor și iubitor, atunci acel zeu nu era invizibil, orb și surdomut, nu făcea purici, păduchi și omul păcătos, nu lăsa omul în întunericul neștiinței și primitivismului să moară de frig, de boli, de foame, în accidente și în războaie.

Prin urmare ce e Dumnezeu? E o minciună. E un Bau-Bau. E simbolul primitivismului, minciunii, necinstei, neputinței, lipsei de rațiune, neștiinței, neseriozității, nesimțirii, nedreptății și așa mai departe.

Un om mincinos va spune întotdeauna despre minciuna lui că e adevăr, că e ceva foarte benefic și de care nu ne putem lipsi. În realitate e benefic doar pentru omul mincinos.

Nu este crestinesc, nu-l incenerati pentru a nu mai avea mustrari de constiinta. Este pacat, nu stiu ce se intampla dar stiu ca nu este placut lui Dumnezeu

In alte religii e pacat sa nu-l incinerezi.

Faceti dupa cum va spune constiinta adica gandul ala care nu te lasa, deoarece constiinta este glasul lui Dumnezeu. De ce faci asa? Esti sigur ca vrei sa faci asta? Sigur e bine ce faci? E foarte fain cand te mustra constiinta si iti dai seama

Eu vorbeam despre existenta sufletului. Atata timp cat cineva generalizeaza sau deviaza de la subiect, dialogul interconfesional nu poate fi purtat. Cat timp cineva nu aprofundeaza un domeniu anume ca sa aiba capacitatea de a rationaliza o parere cat se poate de critica, atunci respectivul nu are credibilitate in fata altora.
Incearca cat poti sa schimbi parerea anumitor oameni, ceea ce da dovada nu numai de prozelitism, dar si de puerilism. Nu vei schimba lumea incercand sa le dai peste picior. Caci atata timp cat nu folosesti metodele lor de lucru nu vei putea sa ajungi la aceeasi unda de intelegere cu ei, respectiv nu poti schimba parerea cuiva atata timp cat nu vorbesti pe "limba lor".

Totuși, mă întreb, ce a simțit acesta? Ce a simțit când?
Ce a simțit când a făcut atacul cerebral? Și-a pierdut conștiința așa că nu a mai simțit nimic.
El ne poate vedea? Nu.
Cum funcționează? În loc să te mănânce viermii timp de 7 ani. dispari sub formă de fum și mai rămâne un pic de oase, care sunt tocate și puse într-o urnă.
Ce se întâmplă cu sufletul unei persoane incinerate? Ca și la unul înmormântat. Care are suflet, se duce în sus. Care nu a avut cât era în viață, nu va avea nici după.

Pe hinduși îi mustră conștiința că n-au avut suficiente lemne să-și ardă morții complet.

"El ne poate vedea?"

Cum naiba sa te vada daca e mort?!

"Fiindcă mă gândesc că a fi incinerat nu e tocmai creștinesc."

Exact. Doar ca oricarui necrestin nu ii pasa nici cat negru sub unghie despre ce cred crestinii. Oriceiurile si traditiile crestine genereaza astfel de discutii doar pentru cei care practica misticismul crestin.

"Cum funcționează?"

Cadavrul, impreuna cu sicriul (din lemn) este introdus intru-un cuptor cu ajutorul unui carucior special. Dupa arderea completa personalul recupereaza cenusa, sfarama eventualele bucati de os ramase, le pune intr-o punga, pe care apoi o introduc intr-o urna funerara. Apartinatorii decedatului pot lasa urna in columbarul crematoriului (contra unei sume de bani platita anual), sau o pot lua acasa. In cazul in care o iau acasa crematoriul elibereaza o Autorizatie de Transport. Apoi, fie e pastrata in urna, fie e imprastiata pe un camp, intr-o apa, etc, in general conform dorintei defunctului exprimata anterior decesului. E un proces destul de simplu.

"Ce se întâmplă cu sufletul unei persoane incinerate?"

Ce este ala suflet? Da-ne cateva detalii despre el. Daca vorbim doar de conceptul mistic/filosofic numit "suflet", nu se intampla nimic. Nu se poate intampla nimic cu ceva ce nu exista.

Aici e problema, multi nu cred in suflet, dat dupa ce mor atunci realizeaza ce au pierdut.

Da, sau in Zana Maseluta. Aceeasi problema.

Cinteaza cui si-a incredintat sufletul persoana resoectiva, daca a crezut im Mantuitorul Hristos nu ce s-a intamplat cu trupul dupa moarte. Dumnezeu e-a stabilit codul genetic la fiecare, il stie pe de rost sigur se va descurca sa ne reconstituie la inviere.

In primul rand, a fost deja incinerat. In al doilea rand, ce rost are sa faci reprosuri unei cunostinte? A fost cam asa; inmormantarea a avut loc la tara, preotul si unele rude erau comtra incinerarii, dar com mortul era foarte umflat si nu avea loc in cosciug, a fost prajit un pic pe toate partile, ca la hindusi, apoi tinul pe carbuni, fara contact cu flacara, sa se deshidrateze, ca la amerindienii Navajo, apoi bagat in cosciug si inmormantat cu slujba, cu tot ce trebuie. Un caz de sincretism religios, as zice. Ce zici, ne vede acum?

Este permis sa perpelesti pe regretatul oricat de putin, mai ales daca poti sa il arunci apoi in Gange. In hinduism. Sigur, idealul este sa construiesti un rug gigantic, pe care sa o asezi si pe vaduva; dar in ziua de azi, este prea scump pentru marea majoritate a hindusilor.

@ania: codul genetic se schimbă ușor în timpul vieții. Deci: care dintre coduri va fi reconstituit?

Pentru doctorandus
Ne va reconstitui in forma pe care o va considera optima pentru a ne cere socoteala la Judecata Finala de toate alegerile noastre,

Cu sufletul nu se întâmplă nimic, nu este afectat și trupul în ziua cea de apoi o sa fie refăcut chiar daca este ars. Doar că nu este normal sa se incinereze trupul mai ales că sunt toate condițiile de a fi îngropat, trupul este templu al Duhului Sfânt de asta este păcat să faci așa ceva, și într-un fel îl sfidam pe Dumnezeu caci el a spus pământ esti și în pământ te vei întoarce.