| ateu123 a întrebat:

Teismul, Deismul si Ateismul? din cele 3 doar ateismul pare mai rationala, logica si are stiinta de partea ei
intr_o conversatie cu profa de logica in care am ajuns la concluzia ca de mici suntem invatati sa credem in orice, oare de asta nu suntem ateii? ca credem totul si nu ne indoiim de nimic? nu cerem dovezi oare de ce?




Toti oamenii au o conceptie despre lume si viata dupa care traiesc si pe care o promoveaza in mod constient sau inconstient
Teismul



Ca si conceptie despre lume si viata, teismul porneste de la presupozitia ca Dumnezeu exista si poate fi cunoscut. Dumnezeu este o fiinta supranaturala (dincolo de natura materiala), personala (adica nu este doar o forta sau o energie ci o fiinta vie, reala, cu constiinta de sine si capacitate de autodeterminare). Dumnezeu stie despre Sine ca exista si gandeste si actioneaza fara sa fie constrans de ceva sau cineva. Dumnezeu este infinit adica nicio alta fiinta din Univers nu se poate compara, masura cu El, totul ii este subordonat. El nu are pereche si este originea si sfarsitul tuturor lucrurilor.


Dumnezeu poate fi cunoscut pe doua cai: prin ratiune (prin mintea umana, analizand creatia Lui) sau prin revelatie (descoperirea de sine a lui Dumnezeu unei persoane umane in mod direct printr-o aratare sau viziune de natura supranaturala sau revelarea indirecta prin intermediul unei carti ce contine informatii care dau posibilitatea cititorului sa descopere cine este Dumnezeu si ce doreste El). Ca exemple de carti considerate ca fiind revelatoare de Dumnezeu de catre anumite grupuri de oameni amintim: Tora (pentru evrei), Biblia (pentru crestini) si Coranul (pentru Musulmani).


Dumnezeu este transcendent, adica este dincolo de noi si de lumea noastra, nu se confunda si nu este inclus in dimensiunea spatio-temporala a universului. El este atotcunoscator si atotputernic. in conceptia teista, Dumnezeu este cel care se afla la originea Universului. El a creat Universul si il conduce in conformitate cu planurile Lui. El intervine de cate ori doreste in lumea creata de El si este interesat de functionarea creatiei Lui. Astfel, in conceptia teista Universul functioneaza ca "o uniformitate a cauzelor si efectelor intr-un sistem deschis".[2] Acest sistem deschis reprezinta faptul ca Dumnezeu poate interveni in Creatia Lui de cate ori crede EL ca este necesar. Interventiile directe ale lui Dumnezeu in creatie poarta denumirea de evenimente supranaturale sau minuni, miracole.


Teistii cred ca omul a fost creat de Dumnezeu si este dator sa asculte de EL si poruncile Lui. Dumnezeu este cel care a stabilit ce este bine si ce este rau si tot el a stabilit care este scopul existentei omului. Teismul sustine ca omul, pe langa latura sa materiala, fizica, alcatuita din trup, are si o latura spirituala, invizibila, psihologica. Aceasta latura invizibila a fiintei umane se numeste suflet sau spirit. Sufletul locuieste in trup si permite acestuia din urma sa actioneze, sa se miste, sa reactioneze. La moarte are loc despartirea, iesirea sufletului din trup si astfel corpul isi inceteaza actiunile, functiile si reactiile la mediul inconjurator. Ce se intampla cu sufletul dupa iesirea din trup, adica la moarte, este o problema indelung dezbatuta de scolile teiste de gandire (crestina, iudaica, musulmana). Chiar si in teismul crestin exista diferite pareri despre ce se intampla cu sufletul dupa moarte. Cea mai mare raspandire o are teoria conform careia sufletul va merge in rai (un loc in care se va bucura de prezenta lui Dumnezeu) sau in iad (un loc de pedeapsa si suferinta vesnica unde va fi despartit de Dumnezeu). Cauza pentru care sufletul unui om ajunge intr-un loc sau altul este definita diferit de diversele curente de gandire teiste.



In conceptia teista istoria este liniara, are un inceput, un cuprins si o incheiere; istoria are un scop final gandit de Dumnezeu inca dinainte de crearea lumii. Toate evenimentele din lume de-a lungul istoriei concura la realizarea scopului final. Evenimentele nu au loc intr-un mod haotic, la intamplare, evenimentele nu sunt rezultatul hazardului. Totul are o semnificatie si un rol in atingerea scopului final. Cele mai cunoscute curente de gandire teiste sunt Iudaismul, Crestinismul si Islamul, acestea fiind totodata si cele 3 mari religii monoteiste ale lumii.




Deismul




Deismul ca si conceptie despre lume si viata a aparut in Anglia si Franta in sec. XVII si XVIII si i-a avut ca reprezentanti de seama pe Voltaire (Franta) si Pope (Anglia). Secolul XVIII, intitulat si secolul luminilor sau secolul Iluminismului, a fost dominat la nivel filosofico-religios de deism. Deismul accepta existenta lui Dumnezeu ca si forta primara a creatiei, Dumnezeu este creatorul Universului si a omului. Dar deismul mai afirma faptul ca dupa creatie Dumnezeu a lasat Universul sa functioneze de la sine si ca o data incheiat procesul de creatie Dumnezeu nu mai intervine in Univers. Prin urmare Dumnezeu nu mai este imanent, nici personal, nu este suveran peste actiunile omului.


Dumnezeul deist este doar o forta sau o energie creatoare si nu o fiinta personala care sa doreasca sa aiba o relatie cu omul. in conceptia deista, universul a fost creat ca "o uniformitate a cauzelor si efectelor intr-un sistem inchis".[3] Adica Dumnezeu nu intervine direct in Univers prin evenimente supranaturale, nu face minuni sau miracole. Prin urmare, pentru deisti, evenimente precum despartirea Marii Rosii sau invierea din morti a lui Isus sunt doar basme, nu fapte istorice reale.


Universul in conceptia deista este un urias ceasornic creat si programat de Dumnezeu in functionarea caruia nu mai pot interveni nici Dumnezeu nici oamenii. Omul este si el parte a "ceasornicului". Creatia este considerata a fi in starea ei normala, nu cazuta in pacat si poate fi cunoscuta prin ratiune. Tot prin ratiune putem sa-l cunoastem pe Dumnezeu, doar studiind creatia, natura nu si prin revelatia scrisa, prin Biblie, si in nici un caz prin experiente mistice (viziuni, vise).


Pentru deisti, Dumnezeu nu comunica cu oamenii, nu este necesara nicio revelatie speciala si nici nu a avut loc vreuna. in conceptia deista "istoria este liniara, directia Universului a fost stabilita la creatie".[4]Pe deisti dealtfel nu-i intereseaza istoria foarte mult, deoarece ei cauta sa-l cunoasca pe Dumnezeu in primul rand in natura. Istoria poporului Israel asa cum este ea descrisa in Biblie este utila nu ca o consemnare a actiunilor lui Dumnezeu in istorie, ci ca ilustratii din care se pot scoate principii etice.


Deistii sunt foarte interesati de etica, istoria fiind utila doar ca izvor de principii etice. Acest interes al deistilor pentru etica este o ciudatenie avand in vedere faptul ca in deism universul nu este cazut, nu este afectat de pacat, se sugereaza astfel ca tot ce exista este bun. Daca tot ce exista este bun atunci nu mai ramane loc pentru un continut distinct al eticii. De ce sa vorbesti despre rau daca el nu exista?


Din punct de vedere religios deistii considera ca simpla acceptare a existentei lui Dumnezeu este suficienta, actele de credinta nu spun nimic, ele sunt acceptate de oameni printr-o operatie intelectuala si corespund nevoii de a-si afirma credinta in simpla existenta a lui Dumnezeu. Deismul se afla la granita dintre teism si ateism, preia de la ambele anumite caracteristici dar fara a si le insusi total pe niciuna. Putem afirma ca deistii incearca "sa impace capra cu varza" dorind in acelasi timp sa creada intr-un Dumnezeu dar si sa respecte presupozitiile stiintei naturaliste care neaga existenta lui Dumnezeu si prezenta lui in viata oamenilor. Un adversar al acestui curent filosofic a spus ca deistul: "nu are suficienta slabiciune pentru a fi crestin, nici destul curaj pentru a fi ateu".



Ateismul



Ateismul a aparut in Franta in sec. XVIII in aceeasi perioada cu deismul fiind oarecum continuatorul firesc al acestuia din urma. Ca si reprezentanti de seama ai ateismului in sec. XVIII ii avem pe: La Metrie (consilier al regelui Prusiei Frederic al II-lea) si Denis Diderot (autor al primei Enciclopedii). Atesimul a atins apogeul in sec. XIX si la inceputul si mijlocul sec. XX odata cu aparitia si dezvoltarea teoriei evolutioniste a lui Charles Darwin. Ca si reprezentanti de seama ai ateismului in sec. XIX si XX ii amintim pe: Charles Darwin, Karl Marx, Vladimir Lenin, Richard Dawkins (profesor la Universitatea Oxford).


Ateismul porneste de la presupozitia ca materia este eterna si este tot ce exista, Dumnezeu nu exista, iar religia este doar o etapa din evolutia sociala si psihologica a omului. Astrofizicianul Carl Sagan a spus: "Cosmosul este tot ce exista, a existat si va exista vreodata". Aceasta afirmatie poate fi considerata ca fiind "declaratia de credinta" a ateismului.


Universul exista ca o uniformitate a cauzelor si efectelor intr-un sistem inchis. Prin urmare nu exista nimeni din afara Universului care sa intervina in functionarea acestuia, nu exista evenimente supranaturale sau minuni. Viziunea atee despre om este aceea ca el este o combinatie de elemente fizice si chimice pe care nu le intelegem inca in intregime. Omul este produsul a milioane de ani de evolutie biologica la fel ca restul naturii. Teoria evolutionista este unul din stalpii, sau chiar stalpul de baza al ateismului.Moartea este disparitia personalitatii si a individualitatii, cand materia care alcatuieste trupul unui om se dezorganizeaza la moarte, acel om dispare. Ateismul respinge ideea existentei unui suflet care supravietuieste corpului.


Istoria este un sir liniar de evenimente, legate prin cauzalitate dar lipsite de un scop final. Istoria este ceea ce noi oamenii o facem sa fie. in conceptia atee istoria nu se va sfarsi la a doua venire a lui Isus ca in teismul crestin ci atunci cand rasa umana va disparea de pe Terra lasand locul altor fiinte la conducerea planetei.


Ateismul modern apare sub doua forme: umanismul secular si marxismul. Umanismul secular considera ca fiintele umane sunt rezultatul evolutiei biologice dar ca au o valoare aparte, o semnificatie aparte. Se pune mare accent pe valoarea individului. Umanismul secular predomina mai ales in tarile Europei de Vest si in SUA.


Marxismul, si forma sa cea mai agresiva, marxism-leninismul (comunismul) au aparut in sec. XIX si au la baza ideile filosofului Karl Marx (1818-1883). Pentru Marx istoria este o continua lupta intre cei care detin resursele (materii prime, mijloace de productie, finante) si cei care nu le detin. Aceasta acumulare a resurselor in mana doar a unora a dus la diferente economice intre oameni, lucru care a dus la aparitia claselor sociale. in timp ce unele clase sociale au devenit tot mai bogate, altele precum muncitorii au devenit tot mai sarace. Ca solutie pentru eliminarea discrepantelor sociale Marx propune eliminarea claselor sociale prin desfiintarea proprietatii private si impartirea egala a resurselor. El mai propune transferarea mijloacelor de productie (utilaje, masini) din mana patronilor (burghezia) in mana muncitorilor.



in plan religios, marxismul respinge ideea existentei unui Dumnezeu, a evenimentelor supranaturale, si afirma existenta exclusiv a materiei. Marx a preluat din teoria evolutionista conceptul de lupta pentru supravietuire si de eliminare a celui mai slab de catre cel mai puternic si l-a aplicat domeniului economic si politic. Trebuie ca in prima faza clasa muncitoare si burghezia sa colaboreze la eliminarea clasei mosierilor (a nobilimii) pentru ca apoi muncitorimea sa elimine si clasa burgheza. in cele din urma toate clasele sociale vor disparea si omenirea va atinge apogeul dezvoltarii si progresului pe toate planurile.


Karl Marx considera religia ca fiind opiu pentru popor si ca Biserica a colaborat cu nobilimea detinatoare de pamanturi si cu burghezia pentru a tine in ignoranta clasa muncitoare si taranii si pentru a-i exploata. Asadar pentru ca succesul revolutiei socialiste sa aiba loc trebuia eliminata religia din societate, mai ales religia crestina si clerul acesteia.



Marxismul ca si forma a ateismului are la randul lui mai multe tipuri: marxism-leninism (comunism, care la randul lui are mai multe interpretari: stalinista, trotskista, maoista, ceausista), anarhism, social-democratia (exista si social-democratia crestina, social-democratia fiind o forma mai usoara a marxismului care nu respinge complet si brutal religia). Forma cea mai violenta a marxismului a fost reprezentata de comunism. De altfel, prima tara in care "religia" oficiala a fost ateismul a fost o tara comunista: Albania.



Concluzii



Exista multe alte conceptii despre lume si viata care nu se regasesc in acest articol, cum ar fi postmodernismul, panteismul sau miscarea New Age. Conceptiile a caror prezentare s-a facut mai sus sunt cele mai importante, ele au modelat si modeleaza inca mintile si istoria oamenilor din Europa si America. Teismul crestin, deismul si ateismul sunt conceptii autohtone lumii euro-atlantice in care traim, spre deosebire de panteism si New Age, doua conceptii de origine oriental-asiatica cu alte seturi de presupozitii si alte valori, unele foarte diferite de ale noastre. Prezentarea mai intai a teismului, deismului si ateismului se impune ca urmare a necesitatii cunoasterii bazelor filosofice ale continentului european in care traim noi ca romani.



Toti oamenii au o conceptie despre lume si viata indiferent de originea familiala, etnia sau cultura din care provin. Aceasta conceptie le modeleaza intreaga existenta: modul in care traiesc, gandesc si se relationeaza la ceilalti oameni si la Dumnezeu. Nu gresim daca afirmam faptul ca conceptia noastra despre lume si viata este religia noastra, ceva de care ne (re)legam intreaga noastra existenta, ceva pe care il consideram valoros si util pentru noi si pentru urmasii nostri. Ca si fiinte libere si responsabile avem datoria sa alegem conceptia corecta despre lume si viata, cea adevarata, pentru ca nu toate pot fi adevarate de vreme ce emit pretentii atat de diferite asupra realitatii.

10 răspunsuri:
| doctorandus a răspuns:

Diferentele dintre ateism si deism sunt minore. In general deistii pot accepta argumentele ateilor contra religiei, cu exceptia concluziei ca Dumnezeu nu exista. Pe tema care conceptie o fi adevarata a curs multa cerneala fara a se ajunge la o concluzie consensuala. Crestinismul nu e o religie europeana, ci a fost importata din Orientul Mijlociu. Biblia sustine panteismul (Fapte 17:28). Marx a invatat comunismul de la crestini, in copilarie si la tinerete fiind el insusi crestin. Liga comunistilor a provenit din Liga celor drepti, o organizatie comunist-crestina.

| RA94 a răspuns:

Ai dreptate, am fost invatati sa credem si sa nu ne intrebam. Conceptia de "crede si nu cerceta" este special facuta pentru a nu cauta raspunsuri, teama bisericii de a se afla adevarul si de a-si pierde adepti (odata ce ti-ai pierdut adeptii iti pierzi si banii care ii primeai de la ei) creste din ce in ce mai mult cu trecerea timpului.

| ateu123 explică (pentru doctorandus):

Ai dreptate dar nu exista dovezii ca big bangul a fost creat de vreun zeu, in scimb ateismul are dovezi

| ateu123 explică (pentru RA94):

Din pacate suntem programati ca o masina nnumai gandim si credem orice si uite asa ne amagim in basme, ateismul este libertatea de gandire, exprimare

| doctorandus a răspuns (pentru ateu123):

Logic aceasta posibilitate nu poate fi exclusa. De exemplu Vaticanul crede in Big Bang, atat ca zice ca Dumnezeu este autorul Big Bangului. Orice ateu rezonabil recunoaste ca nu se poate demonstra ca nu exista Dumnezeu. In ce-l priveste pe Darwin, el nu era de acord cu utilizarea teoriei sale in scop de propaganda ateista. Iar chestia cu Procesul maimutelor e mai subtila: unul din acuzatori era socialist si se opunea darwinismului social, care era foarte in voga pe atunci in SUA. A gasit potrivit sa combata darwinismul social prin a ataca darwinismul biologic. Deci nu se poate spune ca bietul profesor de sport ar fi fost acuzat doar de fanatici religiosi. Dar chestia cu creationismul stiintific este reactia unor secte (in principal penticostali si adventisti) la negarea interpretarii literale a Scripturii. Insa pentru restul crestinilor (excluzand niste ortodocsi fanatici din Grecia care fac prozeliti si in Romania), interpretarea alegorica a cartii Genezei nu este o problema. Asa ca s-ar putea spune ca a majoritatii crestinilor credinta nu este atacata de teoria evolutiei. Cat despre Intelligent Design el este o teorie cu care nu e musai ca crestinii sa fie de acord. ID-ul presupune o cauza superioara, dar nu rezulta ca ea ar fi identica Dumnezeului crestin. Atat creationismul "stiintific" cat si ID-ul sunt considerate de biologi drept teorii pseudostiintifice.

| Thunderstruck a răspuns (pentru doctorandus):

De fapt orice om rezonabil nu poate demonstra ca nu exista doamne doamne.Pur si simplu, nu ai cum sa dovedesti ca ceva nu exista, am mai dat si exemplul asta domnisoarei Ema, imi poti dovedi ca spider-man nu exista? E practic imposibil de dovedit.In orice caz, de ce ar crea doamne doamne big-bang-ul daca putea direct sa creeze universul? Nu inteleg logica asta. Oricum, intr-o buna zi o sa isi dea seama si ultimul credincios ca totul este o prostie si ca nu a existat nimic supranatural.

Răspuns utilizator avertizat
| doctorandus a răspuns (pentru lolosaurus):

Daca esti crestin nu esti obligat sa fii si prost sau sa negi ce afirma stiinta. Exista oameni de stiinta de top care sunt crestini. Ei nu neaga datele stiintei iar Biblia o interpreteaza prin prisma cunoasterii despre lume pe care o au: sunt biologi, chimisti, matematicieni, fizicieni, psihologi, medici, etc. La urma urmelor este imposibil sa interpretezi mereu Biblia in mod literal, pentru ca ajungi la concluzia ca se contrazice singura. Iar daca interpretezi metaforic poti sa justifici ca anumite pasaje nu trebuiesc interpretate literal, cum fac adventistii cu pasajele din Biblie care afirma nemurirea sufletului. Iar baptistii, bineinteles, afirma ca adventistii se inseala si interpreteaza literal pasajele care trebuiau interpretate metaforic si viceversa. Iar la ortodocsi si la catolici nu se mai mira nimeni ca interpretezi Biblia metaforic, ca teologiile lor nu se bazeaza pe Sola Scriptura (adica pe ce scrie-n Biblie, interpretat in mod literal), ci pe scrierile Parintilor Bisericii, iar la catolici si pe cele ale Doctorilor Bisericii si pe luarile de pozitie oficiale ale Papei.

| cornelmarius a răspuns (pentru ateu123):

Si bing-bangul ala din ce a aparut? din ''nimic''?

| cornelmarius a răspuns (pentru ateu123):

Si bing-bangul din ce a aparut? din ''nimic''?