Va rog dati-mi un adevarat argument ca dumnezeu exista. Nu vreau sa-mi pierd credinta.

Http://www.youtube.com/watch?v=zjlRNtxnlpM

Pe mine -a ajutat.

Eu iti pot da un argument impotriva lui d-zeu. Paradoxal, nu se bazeaza pe stiinta.

Simplul fapt ca tu simti indepartare de 'cele sfinte' si nu accepti aceasta atitudine la tine este o cauza a indogmarii. Practic, 'invatatura' preluata de tine (familie, preot, profesor) te opreste in a accepta ratiunea ta PROPRIE. Daca nu am fi botezati cand nu ne putem impotrivi, daca nu ne-ar fi bagate-n cap idei de familie...te asigur eu ca n-ar mai ramane decat o mana de crestini fanatici.

Ei, n-ar fi o problema, dar pot pune pariu ca se vor comporta ca martzian: vor vrea sa-si demonstreze intel...pardon, sa raspandeasca Evanghelia, iar cand va simte ca pierde teren in fata unuia sau altuia, isi va miscora 'sfera de influenta' pana aproape de nulitate.

''Dragostea nu va pieri niciodata...'' cand va inceta sa existe Dragoste, atunci poti sa fi sigur ca nu mai exista nici un Dumnezeu

De mii de ani încoace, toate religiile au căutat să producă argumente pentru a se autojustifica. Niciuna nu a reuşit în mod satisfăcător, tocmai de aceea există atâtea religii, care se contrazic între ele, motiv pentru care au existat atâtea războaie religioase, Inchiziţia, Jihad-ul etc etc.

Ce drama te rog numi spune ca nu mosul imi da daruri te implor nu pot trai fara el fac orice imi slefuesc papuci te iasa foc din ei ca din pusca, nu vad viata fara prietenul meu imaginar nesimititi aia de atei nu cred in mos craciun ca lor nu le aduce daruri numa mie, uite mi-a promis ajutor divin daca ling icoane, sarut moaste pardon oase, la necaz ma ajut mereu ma ajuta, stiu ca raul mil face mosul tinerel, mosul batranel ma apara de toate, in inchiere vreau sa spun ca lumea e asa complexa ca nu pot sa gandesc sami folosesc creierul ala sa observ ca totul are o logica

De ce ai nevoie de credinta? adica nu poti gandi singur? nu ai ambitie, vointa de a trai? crezi ca fara credinta nu poti trai? frate ai creierul pe care trebuie sa-l folosesti te inteleg la greu mai bagi o rugaciune ok dar uite incerca sa te rogi la alti zeii sa vezi ca va vi la fel macar incerca nu ca o sa te ajuta e auto sugestie un fel de incredere, fa sport, manca fructe, citeste toate ajuta la o gandire pozitiva vrei o carte despre viata?

Uita-te la the secret e fb

Ai nevoie de cineva care sasi fie aproape sa te ajute, nu uita sa apreciezi ce ai in jurul tau

- Unul dintre argumentele existenţei lui Dumnezeu a fost oferit de un mare om de ştiinţă, Erwin Schrödinger, laureat al premiului Nobel pentru fizică cuantică, care afirmă că volumul maxim al unei gene (particulă a materialului ereditar) poate fi cuprins într-un cub cu mărimea laturii de maxim 100 distanţe atomice – însumând astfel un număr de atomi cuprins între o mie şi un milion – în funcţie de tipul şi de mărimea atomilor). ----------------------------------------- - Tot el afirmă că este practic imposibil ca acest număr limitat să poată explica un comportament ordonat, să formeze o structură organizată, să posede un,, program" de autoreproducere completă, de redare a unui caracter, funcţie sau organ în organismul dezvoltat ulterior, un,, program" de coordonare cu celelalte gene, de gestionare a unui metabolism propriu etc…

- Concluzia acestei realităţi este că existenţa şi manifestarea unei gene, şi prin translaţie – a vieţii în general, constituie, în faţa oricărei tehnologii avansate, o enigmă, un mister de neînţeles, o manifestare minunată a Sacrului, o dovadă sublimă a existenţei lui Dumnezeu.

- Să presupunem prin absurd că cea mai simplă şi mai mică formă de viaţă ar fi apărut în toată complexitatea ei, în mod banal (!), accidental, (biologi estimează că pentru obţinerea chiar şi a celei mai mici fiinţe vii – virusurile spre exemplu- sunt necesare minim 445 de unităţi de aminoacizi, de cca. 20 de tipuri diferite).

- O altă problemă serioasă care sfidează imposibilul, de abia acum urmeză... dacă imposibilul se produce şi se organizează „formaţiunea", aceasta ar trebui să fie în mod spontan capabilă să se şi reproducă(!), pentru că ar fi foarte instabilă, într-un mediu instabil, reducător, puternic oxidant, astfel că n-ar putea trăi decât, probabil câteva secunde...
- Pentru a înţelege ce înseamnă acest „dublu miracol"- generare spontană şi „înmulţire spontană" – ambele în mod simultan-, putem exemplifica:
- Dacă prin absurd, prin nu ştiu ce fenomene atmosferice, din piese elementare, resturi sau metale neprelucrate, ar apărea din senin un Boeing 747 care n-ar putea rezista decât maxim câteva secunde sau minute, el ar trebui instantaneu să fie capabil şi să se înmulţească (!) .....la fel se întâmplă, păstrând proporţiile, şi la o scară mai mică, microscopică...

Atât oamenii de știință cât și creaționiștii sunt, în mare, de acord că există eternitatea - veșnicia - infinitul. Unii spun că din eternul nimic s-a format energie, materie, viață, încălcând legile de bază ale fizicii. Alții că există o ființă atotputernică eternă, care a creat totul. Poți alege singur. Mie mi se pare că e nevoie de o "credință" mai mare pentru prima variantă decât pentru a doua.

Un alt argument ar fi legat de faptul că, dacă îți pui încrederea în eternul "nimic" el nu îți va afecta (cel puțin nu în bine) viața. Eu mi-am pus încrederea în Dumnezeu, pe vremea când eram pe marginea prăpastiei, iar viața mea este total schimbată (în bine).

Cel mai bun argument este experiența personală. Nu am întâlnit nici un om care să dorească cu sinceritate să afle despre Dumnezeu și care să fie dezamăgit. "Gustați și vedeți ce bun este Domnul, ferice de omul care se încrede în El", spune Biblia. Te încurajez să verifici în mod personal.

Rog miștocarii să se abțină de la reply-uri, nu sunt dispus la polemici sau la încercări de a fi convins că totul a fost un șir de întâmplări fericite, care se perpetuează de 14-15 ani încoace.

Citește Biblia. Vei vedea cum credința ta va crește. Vei descoperi că lumea ți-a servit doar minciuni. Oameni triști, trăind eșecuri răsunătoare în propria viață, nu fac altceva decât să vină zilnic aici pentru a-i convinge și pe alții că nu merită să fii fericit, să ai sens și direcție în viață, să fii mântuit. Din păcate noi am fost asemenea lor, nu și invers, deci nu au de unde să știe dar se tem și să încerce.â

"Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos". (Rom. 10:17)

Vad ca unii s-au zbatut un pic pentru a-ti aduce dovezi stiintifice in sprijinul existentei lui Dumnezeu ceea ce e putin paradoxal insa parerea mea, ca ateu, e sa-ti pastrezi credinta, convingerile si sa nu incerci schimbarea lor atita timp cit ele te multumesc sufleteste. Nici chiar stiinta nu-ti va oferi raspunsuri prea clare!

Este bine sa crezi in ceea ce te face fericit. Am fost nascut si crescut intr-o familie de crestini-ortodoxi, si bineinteles am fost... obligat as putea spune in a imprumuta obiceiurile si credinta lor. Nu am avut nimic impotriva, poate chiar gaseam unele raspunsuri la cateva intrebari fundamentale, cei drept nu prea multumitoare.
Dar, silly me, dupa o perioada in care totul a fost ok, si nu am cautat motive, sau pe cineva pe cine sa dau vina, eram impacat cu mine. Pana cand s-a intamplat ceva tragic in viata mea, si practic, aveam nevoie de o minune, sau macar de o mica sclipire din partea unor doctori, dar din pacate cel mai rau si prost scenariu s-a intamplat. Nu vreau sa dau vina pe dumnezeul vostru atotputernic pentru ce s-a intamplat, dar m-a facut sa realizez ca nu am nici un beneficiu nici daca cred, nici daca nu cred in el. Asa ca am decis ca e mai bine sa crezi... in ceea ce vrei tu, de ex, eu am o credinta mai dezaxata si sunt genul de persoana care cauta raspunsuri si citeste / priveste reportaje legate de subiectele care il intereseaza, si am ajuns la o concluzie si mai ciudata pe care o pastrez pentru mine totusi. Dar, "fericirea" mea, acum cel putin, consta in faptul ca nu mai am aceiasi moralitate, nu mai am aceleasi constrangeri si aceleasi convingeri morale. Nu ma mai simt vinovat "daca pacatuiesc" in anumite circumstante atata timp cat in credinta mea nu exista reguli. Nu vorbesc aici de lucruri exagerate sau abuzuri. Sincer acum sunt linistit, si viata mea decurge mai bine decat am putut spera vreodata.

Si daca consideri toata situatia, si teoria creationista, care are mai multe variante, si exista mai multe religii... e putin ciudat, aici vorbim de adam si eva, primii oameni pe pamant... well here it gets weird, daca au fost primii si unicii, pentru a perpetua specia umana ar fi obligati la a cadea in pacat si a face incest, continui cu preotii, care iti cer bani pentru inmormantare, botez si cununie, ceea ce mi se pare absurd, daca vreau pot sa donez o suma de bani oarecare, dar nu vreau sa fiu obligat sa platesc in ceva ce cred si pretuiesc atat de mult si ma opresc probabil la cea mai mare intrebare a mea, CUM A CREAT dumnezeu oamenii, o intrebare la care probabil nu primesc raspuns de la nimeni.

O zi buna, tl; dr, crede in ce te face fericit, nu cauta sa invinuiesti pe nimeni pentru ceea ce se intampla si fi impacat tu cu tine si cu deciziile tale.

Te urci in masina si gonesti pe autostrada cu ochii in chisi. Daca supravietuiesti inseamna ca exista Dumnezeu. Daca nu poate ai sansa si o sa l vezi pe dracu.

Necesitate existenţei lui Dumnezeu se justifică şi prin complexitatea, perfecţiunea absolută a materiei vii, nemuritoare prin multiplicarea ereditară, "organizarea" universului.

Pentru a crede că viaţa a apărut în mod întâmplător, accidental, ar fi trebuit îndeplinite un lanţ întreg de,, coincidenţe’’, de întâmplări norocoase, de probabilităţi (care însă tind spre zero ca posibilitate de realizare).
,, Coincidenţe’’ referitoare la univers (pentru ca naşterea panetelor şi a stelelor să poată fi posibilă): mărimea potrivită a exploziei iniţiale, mărimea potrivită a gravitaţiei, mărimea potrivită a forţei nucleare tari;
,, Coincidenţe’’ referitoare la sistemul planetar (pentru a se putea susţine viaţa): mărimea şi masa exactă a soarelui, distanţa potrivită dintre soare şi centrul galaxiei, distanţa potrivită dintre soare şi cel mai apropiat braţ din spirala galactică, distanţa exactă dintre pământ şi soare, mărimea Pământului şi valoarea potrivită a forţei gravitaţionale a acestuia.
,, Coincidenţe’’ referitoare la planeta Pământ (care să poată susţine viaţa); Câteva calcule simple pot demonstra că probabilitatea apariţiei vieţii în mod întâmplător (prin amestecul de aminoacizi de tipul dextro şi levo) este foarte mică, practic imposibilă chiar dacă s-ar considera vârsta universului de 30 miliarde de ani (aşa cum se consideră în prezent), ceea ce ar însemna 1018 secunde. Dacă s-ar considera foarte optimist că pe pământ ar fi existat un milion de locuri care să întrunească condiţiile ideale potrivite în care să se fi efectuat câte 10 încercări de aranjare pe secundă a celor 410 de structuri de aminoacizi, probabilitatea să apară înlănţuirea corectă ar fi de 1 din 1098, deci cu foarte mult sub limita de 1 din 1040 admisă ca limită de discuţie de către fizicieni. Deci şansa de apariţie a vieţii în mod accidental este infimă, practic nu exista!

Curiozităţi:

1). Este compatibilă teoria evoluţionismului cu celelalte teorii referitoare la începuturile existenţei planetei noastre?
Apariţia vieţii în mod întâmplător este contrazisă nu numai de marea complexitate a oricărei forme de viaţă ci şi de condiţiile în care se consideră că se afla materia la început.
Evoluţioniştii au fost obligaţi să imagineze aprioric un pamânt primitiv (acum câteva zeci de miliarde de ani), a cărui atmosferă nu conţinea oxigen. Dacă pământul primitiv - conform scenariului lor - ar fi conţinut cantităţi infime de oxigen (şi acesta este absolut necesar pentru existenţa oricărei forme de viaţă), atunci deja evoluţia vieţii nu ar mai fi fost posibilă (din cauza procesului de oxidare). În plus în atmosfera primitivă ar fi trebuit să se găsească alte gaze decât în prezent şi anume: metan, amoniac, vapori de apă şi mai ales hidrogen. Acest scenariu este deja foarte complicat şi evolutioniştii implică situaţii anormale în prezentarea scenariului lor. În concluzie, teoria evoluţionismului, nu se potriveşte condiţiilor în care se consideră că se afla materia la începutul existenţei sale. ---------------------------------------------------
2). Ce progrese s-au obţinut în încercarea de a demonstra teoria evoluţionistă prin selecţia naturală sau prin mutaţiile genetice?
Aşa cum au arătat şi experienţele făcute de Th. H. Morgan şi de continuatorii şcolii sale pe musculiţa drosofila, pe care au încercat să obţină mutaţii, modificând condiţiile de mediu, după mii de generaţii, nu s-a obţinut nici un exemplar cu avantaje în dezvoltare sau structură. Toate musculiţele care au avut mutaţii genetice, au dobândit caractere defavorabile faţă de cele normale. Se pare că fiecare tip de organism are un sistem de protecţie care să-i asigure nu numai integritatea genetică, dar în acelaşi timp şi supravieţuirea în natură.
Selecţia naturală nu poate produce în realitate fiinţe noi, deci nu poate asigura evoluţia pe verticală. Acest lucru a fost observat în ultimele trei decenii, după descoperirea şi analiza diferitelor tipuri de molecule ADN responsabile cu reproducerea şi dezvoltarea, din cadrul unei anumite specii.

- Cu siguranţă nu este singura ta nelămurire... oricând vrei să întrebi ceva. există şi se primesc (mai devreme sau mai târziu) răspunsuri pentru toate. Alege-le pe cele care îţi linişteşc şi sufletul şi conştiinţa...

Buna dimineata, in sfarsit ai trecut de marea minciuna a celei mai folositoare unelte da manipulare, religia.

Welcome

Nu-ti face griji voi supravietui raymusic.

Scuze raymusic nu vroiam cu adevarat sa te jignesc. imi pare rau. erau doar nervos pentru primul tau raspuns. poate ca am procedat gresit. iarta-ma.

Sigur te-ai uitat la Curiosity. Nu tot ce spune Stheven Hawking e adevărat

Citeste biblia mai intii!