Anevrismul cerebral este o afectiune cerebrovasculara in care prin slabiciunea peretelui arterial apar dilatatii anormale ale acestuia. Stratul arterei care se afla in contact direct cu sangele se numeste intima. El este acoperit de celule endoteliale. Deasupra lui se afla tunica medie. Aceasta tunica este formata din fibre musculare netede si tesut elastic. Cel mai extern strat se numeste adventice si este format din tesut conjunctiv.
Anevrismele cerebrale sunt descrise in functie de forma: saculare sau fuziforme. Cele saculare sunt rotunde, iar cele fuziforme sunt mai dilatate si mai largi. Anevrismele se mai clasifica in doua grupe aditionale: anevrisme adevarate si false. Un anevrism adevarat cuprinde toate cele 3 straturi ale vasului: intima, media si adventicea. Cauza acestora poate fi congenitala, in urma unor infectii (anevrisme micotice), sau din cauza modificarilor vasculare din hipertensiunea arteriala. Un anevrism fals sau pseudoanevrism se caracterizeaza numai prin hernierea tunicii intime. Este cauzat de traumatisme sau de disectia arteriala.
Localizarea cea mai frecventa a anevrismelor este pe arterele de la baza creierului, cunoscute sub numele de poligonul Willis. Sunt mai frecvente la adulti decat la copii, dar pot apare la orice varsta.
Simptome
Anevrismele mici si nerupte nu dau simptome. Pe masura ce cresc in dimensiuni riscul de rupere creste. Cand un anevrism s-a rupt, pacientul sufera una dintre cele mai severe forme de cefalee, insotita de greata, varsaturi, si/sau pierderea constientei. Cateodata se remarca afectarea vederii la un ochi si modificarea diametrului pupilei. Ruptura anevrismului este de obicei brutala, fara semne prevestitoare. Acest eveniment devine amenintator de viata pentru pacient, si necesita tratament adecvat. Sangele rezultat prin ruptura vasului acopera creierul (hemoragie subarahnoidiana) sau produce hematoame intracerebrale. Simptomele unui anevrism cerebral rupt sunt gradate folosind scala de severitate a hemoragiei subarahnoidiene, numita scala Hunt si Hess.
Diagnostic
Diagnosticul anevrismelor se face prin metode imagistice.
Examenul computer tomografic cerebral este prima investigatie care se face si care arata severitatea hemoragiei subarahnoidiene.
Apoi se efectueaza o angiografie cerebrala care pune un diagnostic de precizie al anevrismului si al localizarii sale. Se mai folosesc in scop diagnostic angiografia prin rezonanta magnetica nucleara. Sau angio-CT.
Punctia lombara se face atunci cand examenul tomografic nu este concludent pentru o hemoragie subarahnoidiana, dar pacientul are simptome, iar lichidul extras poate fi rosu sau galben intens (xantocrom).
Tratament
Pacientul cu anevrism rupt reprezinta o urgenta care se interneaza de obicei in sectia de reanimare. Poate fi necesara ventilatia asistata si aplicarea diferitelor metode de resuscitare. Poate apare hidrocefalia (exces de lichid in creier) din cauza blocarii fluxului lichidului cerebrospinal, si pacientul poate necesita de ugenta drenajul extern al lichidului prin ventriculostomie. (tub de dren inserat in ventricului cerebral pentru drenarea excesului de lichid cerebrospinal).
Interventia neurochirurgicala asupra anevrismului se face de obicei in primele 3 zile, pentru a evita riscul de rerupere al anevrismului.
Exista si procedee endovasculare de embolizare a anevrismului, dar care nu sunt inca accesibile in regim de urgenta.
Pacientii cu hemoragie subarahnoidiana au in primele doua saptamani de evolutie un risc foarte mare de a dezvolta vasospasm, de aceea necesita o supraveghere atenta a functiilor neurologice. Vasospasmul conduce la simptome care mimeaza atacul vascular (stroke), prin vasoconstrictia arterelor afectate si iritatia datorata sangelui revarsat prin ruptura anevrismului. Vasospasmul beneficiaza de tratament medicamentos si de angioplastie.
Pacientii trebuie sa stea obligatoriu la pat, primesc medicatie impotriva spasmului vascular, pentru asigurarea hipervolemiei si a unei moderate hipertensiuni, astfel incat fluxul de sange sa poata compensa arterele spastice.
Prognostic
Prognosticul pacientului cu anevrism cerebral rupt depinde de: marimea si localizarea anevrismului, varsta, starea generala de sanatate, starea neurologica dupa ruptura. O treime din pacienti decedeaza la prima sangerare. Altii recupereaza foarte putin sau deloc din deficitul neurologic instalat cu ocazia rupturii. Majoritatea pacientilor raman cu un grad de deficit neurologic si necesita recuperare indelungata, terapie fizica, ocupationala, de reeducare a vorbirii. Uneori pacientii dezvolta complicatii dupa hemoragie, ca hidrocefalia, necesitand drenaj ventriculoperitoneal. Evolutia poate fi indelungata, necesitand tuburi gastrice de hranire, sau traheostomie.
sursa: http://www.remediu.ro/afectiuni/detalii/124/anevrism-cerebral
Sanatate!
Psihoyounger
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Anevrismul cerebral, daca este diagnosticat inainte de a se rupe, se opereaza. Asta daca e intr-o zona accesibila chirurgical. Daca nu, pur si simplu traiesti cu sabia lui Damocles deasupra capului, fiindca cand se rupe, mori.
Răspunde
Multumim de copy-pasturi cred ca putea sa caute si ea pe google... ideea acestui site e sa ne impartasim ceea ce stim prin ce am trecut nu ce se gaseste pe net...in fine se poate "trata" doar postoperator daca e vorba de anevrism cerebral si nu ar trebui sa astepti sa se intample ceva... ci trebuie sa iei masuri de precautie ...samatate
Nu ca eu nu sufar de asa ceva numai ca bunica mea de pe tata asa a murit de anevrism, i s-a spart un vas de sange pe creier si nu a mai putut sa o salveze!
Http://www.ask.com/......Http?/bar
uite cauta u ce tip de anevrism, pentru ca nu ai specifict:)
succes si sanatate!:)
Anevrismul se poate opera dar este foarte riscant si sunt putini doctori care se incumeta sa faca asa ceva.sunt persoane care au anevrism si pot muri de batranete fara sa stie de ce sufera.eu am avut un coleg de munca care a murit la 20 de ani de anevrism, l-au descoperit doar in momentul in care l-au dus la spital in coma.
In urma cu un an am aflat ca am anevrism cerebral... ironia sortii... tata a murit acum 4 ani din acelasi lucru. L am descoperit singurica, doctorul de familie cad l am rugat sa mi faca trimitere a ras, a zis ca citesc mult prea mult si ar trebui sa ma linistesc. Ideea este ca mi am facut un RMN cu substanta.pentru a putea vedea mai bine si surpriza... presupunerile mele mi s-au confirmat. Am fost internata apoi la Bagdasar pentru mai multe investigatii... acolo mi au facut angiografie (groaznic din punctul meu de vedere) si mi au spus ca tb operat, insa pentru moment au o mica problema cu aparatura si nu imi pot face operatia dar sa ii contactez in 2 luni ca m au trecut pe lista. Ideea este ca operatia de embolizare costa 20. 000Euro si tb finantata de stat... mi se pare normal pentru ca de aceea si platesc la stat. Au trecut cele 2 luni de cosmar, mi-am luat inima in dinti si am sunat...doar trebuia sa vad cand urmeaza sa fiu programata. Am avut o mare surpriza... mi s-a spus sa revin in fiecare an pentru verificari, deoarece statul nu si permite sa imi finanteze operatia si in caz de patesc ceva mai repede ma asteapta. Acum, ca a trecut in an, ca m am obisnuit cu situatia, ca stiu ca oricand se poate intampla ceva, continui sa merg mai departe. Poate ca mai bine nu aflam, m-am gandit si la asta, si daca era sa mor, atunci nu mai ma interesa, nu mai avea cum sa ma intereseza, dar vine putin cam prea "ca ciocanu" sa aflii asta la doar 26 de ani. Eu va doresc sanatate si multa liniste sufleteasca!
Buna...eu sufar de anevrism, adica de o malformatie atero-venoasa high-flow parietal dreapta... si nu sunt operata. in schimb fac iradiatii cu GAMMA KNIFE de aproximativ 2 ani. dupa parerea mea este una din cele mai bune solutii. dureaza mai mult, adica se vindeca in decursul a cativa ani, dar cel putin nu am ramas paralizata cum urma sa raman dupa operatie. acum depinde de anevrismul pe care il ai dar crede-ma ca domnul Stoica te-ar putea ajuta.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
