Salut! De vreo 6 luni aud un vajait in cap in zona cervicala, se intensifica la miscari cum ar fi ridicarea din pat in pozitia verticala, asezarea in pat de la vertical la orizontal si oridecateori inclin capul in orice directie. Cum sa explic, parca aud cum mi se pompeaza sangele in cap, impreuna cu bubuituri ca ale inimii. Nu, nu am pulsul mare nici tensiunea, am fost la cardiologie, acolo e ok. La ORL mi-a zis ca nu am urechile infundate. La neurologie mi-a zis ca e vertij, dar nu stiu ce sa cred si ma tem. A mai patit cineva asa? Port si dopuri de silicon noaptea cand dorm deoarece am anxietate si nu pot dormi altfel. Cand am dopurile, vajaiala si sunetele se aud mai tare, si uneori doar intr-o singura ureche.
As zice ca ele sunt de vina dar toti medicii au zis ca nu. Am ceva tratament pentru vertij, dar nu vad imbunatatiri. M-ar ajuta daca cineva stie de la ce e sau daca ati trecut prin asemenea experiente sa ma pot linistit putin.

Nu știu ce ai, dar, dacă doctorul ți-a spus să stai calm, atunci...stai calm și ia tratamentul pe o perioadă îndelungată de timp și ai să vezi că-ți va trece.

Bună! 1) Scoate dopurile din urechi; ele amplifică bătăile inimii ce le auzi în urechi. 2) Ar trebui un CT la cap fiindcă e posibil să fie deranjate otolitele din ureche sau lichidul unde ele plutesc să fie prea dens. 3) Ai grijă la perna pe care dormi fiindcă ea este vinovată la un tip de vertij; alte cauze sunt cele neurologice însă în diferite traume și îmbătrânire! 4) Are vreun rost anxietatea? De cine ți-e frică? Tu ești un bărbat care va avea o familie, copii etc.; vrei să te protejeze femeia? Nu mă face de rușine! Ieși din casă, mergi în aer curat, bea lichide suficiente și dormi fiindcă numai așa ușurezi presiunea din corp! Nici un medic nu te face bine dacă tu nu lupți! Deci, la luptă, camarazi! Numai bine!

Dopurile alea mai rau iti fac.
Si famai multa miscare. Iesi la aer. Corpul tau s-a obisnuit sa vegeteze. Nu e deloc bine.

1. sunt femeie.
2. am facut CT nu au gasit nimic
3. Nu te mai baga in seama ca sa judeci, habar nu ai ce e anxietatea, e o conditie medicala.

Bună! Dragă, femeie anonimă! Intenția mea nu a fost nici pe departe să te judec, ci să te ajut! Dacă tu crezi că ajutorul ar fi însemnat să te las să-ți accepți "condiția medicală", iată că nu o fac fiindcă ți-aș face mult rău și nu am făcut rău nimănui în această viață. Te rog, recitește totul cu calm și răbdare fiindcă cu timpul îmi vei da dreptate. Vrei să trăiești cu această anxietate toată viața? Ar fi trebuit să te trimit la psiholog unde te așteaptă discuții inutile însă cred cu tărie că vei avea singură puterea de a crede în tine, în D-zeu și vei putea să depășești această boală! Tu ai cerut ajutor; acceptă ajutorul și demonstrează că te poți ajuta, înțelegâdu-l! Numai bine!