anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Stiu ca nu ar trebui sa intreb pentru ca exista posibilitatea sa nu primesc un răspuns folositor, dar pot sa sper.
Acum câteva zile nu aveam nimic. Vorbeam cu o fata si cu un amic. Acel amic mi-a spus ceva in legatura cu moartea si mi-am imaginat ceva mai ciudat si dupa, am începu sa respir mai greu si la un moment dat mă durea in zona inimii si am început sa respir repede îmi curgeau lacrimile si tremuram. Nu puteam vorbi. Dar mi-a trecut. Înainte de asta am simtit ca lestin, la scoală. Dupa, am patit iar asta. A trecut ziua, m-am dus la scoală si in autobuz m-am simtit cam ametita. La prima ora, am simtit ceea ce simtisem seara trecuta, si iar am început sa fac asa, simteam ca-mi amirtise pana si fata. M-a dus profesorul la spital. Acolo mi-au pus niste perfuzii si mi-am facut analizele. Doctorii mi-au spus ca nu am nimic doar niste atacuri de panica sau nu stiu exact cum sa explic. Ieri am fost bine, nu am mai patit asta. Azi, eram in camera, era liniste pana când am auzit un zgomot. Un pisic cazuse de la etajul casei pe terasa. M-am dus la fereastra si l-am văzut întins pe terasa. Am rămas putin fără sa respir si dupa iar am început sa am starea aceea. Tremuram, pangeam si ma durea in zona inimii, nu stiam ce sa fac pentru ca eram singura acasa pana când am reusit sa mă duc la bunica sa-i spun. Îmi zicea sa mă calmez, dar aveam aceeasi stare ca zilele trecute. Întrebarea e de ce ma panichez asa repede? De ce am aceste stări, cum sa fac sa-mi treaca? Daca medicii au spus ca nu am nimic si eu fac asa, ce ar putea fi? Daca a mai patit cineva asta, îl rog sa-mi spuna cum a trecut peste.
PS pisicul nu a murit.

Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.
Răspuns Câştigător
| OoBunnyoO a răspuns:

Intr-adevar ai atacuri de panica.
Primul meu atac de panica pe care l-am avut a fost cand aveam vreo patru ani si strabunica mea isi pregatea diverse chestii pentru propria inmormantare. Desi ea mi-a spus ca dupa ce mori te duci in Rai, mie nu mi se parea foarte plauzibil, Se pare ca am fost o adepta a empirismului de cand eram mica. Nu mi se parea plauzibil deoarece nu imi aminteam nimic din ceea ce simteam si gandeam inainte sa ma nasc, asa ca mi se parea aproape natural sa nu gandesc sau sa nu simt nimic dupa ce mor. Sau sa nu fiu constienta de acest lucru. Plus faptul ca nu intelegeam exact unde este acest suflet care pleaca din noi pentru ca eu nu vedeam niciun suflet. Dupa cum spuneam, am fost empirista de mica. Asa ca dupa ce m-am gandit si am meditat intens asupra acestui lucru, caci nu puteam avea si eu alte ocupatii la patru ani, am avut primul meu atac de panica cauzat de frica de moarte. Iar dupa aceea aceste atacuri de panica au tot reaparut ba cand imi era greata, ba cand ma durea capul etc. De fiecare data cand ma simteam rau, aveam atacuri de panica. Ai mei m-au dus la diversi doctori, dar cum pe vremea aia, abia iesisem din comunism, ei bine, doctorii nu prea erau foarte informati intr-ale psihologiei. Asa ca toata copilaria mea a trebuit sa invat cum sa ma descurc singura cu astfel de atacuri. Cu timpul pur si simplu dezvolti intoleranta la ele. Bine, mie mi-a luat vreo zece ani si tot nu au disparut complet, dar am invatat cum sa le manevrez mai usor. Oricum, ideea este ca cu cat (scuze de cacofonie) treci mai des prin situatiile care iti provoaca aceste atacuri, cu atat vei realiza ca nu ti se intampla nimic. Sfatul meu ar fi sa incerci sa descoperi ce anume iti provoaca aceste atacuri. Eventual poti tine un jurnal in care sa iti notezi cum anume apar, cand apar si ce anume simti. Incearca sa gasesti legaturi intre aceste trigere. Te va ajuta sa ai o idee generala asupra lucrurilor care iti provoaca aceste atacuri si te va ajuta sa le constientizezi mai repede. De asemenea, poti incerca sa inveti niste exercitii pentru controlarea respiratiei. De regula ajuta destul de mult. Asa ca de fiecare data cand vei observa constient vreun trigger, vei fi deja capabila sa iti dai seama ca urmeaza sa ai un atac de panica. Asa ca poti ameliora efectele lui, incercand sa iti controlezi respiratia si pulsul. Avand in vedere ca nu dureaza destul de mult, daca "le prinzi din timp", ai sanse bune sa le ameliorezi. Asta este o tehnica de care am auzit, din pacate mult prea tarziu ca sa ma ajute pe mine, dar ii poate ajuta pe altii.
Daca asta nu te ajuta, mergi la un psiholog.

18 răspunsuri:
| LePotato a răspuns:

Ai mai patit ceva de genul pana acum?

anonim_4396
| anonim_4396 explică (pentru LePotato):

Da, vara trecuta dar atunci jucasem football si era cald si m-am oprit brusc dupa ce alergasem. La fel făceam.

| BestiaLog a răspuns:

Totul este doar in mintea ta te-ai panicat si ai avut senzatia ca mori din cauza a ce ti-a spus acel prieten.Ca sa treci peste gandeste-te la lucruri frumoase

| Tinna666 a răspuns:

Nu cred ca ai o problema medicala, poaate ai o sensibilitate la tot ceea ce inseamna moarte..ma gandesc ca poate de-a lungul vietii ai suferit din cauza asta, poate ai pierdut pe cineva drag, sau poate ai ranit pe cineva in copilarie involuntar si te-ai panicat atunci..toate aceste lucruri raman in subconstientul tau si acum daca te intalnesti cu situatii de genul celor care te-au afectat subconstienul tau face legatura cu ce s-a intamplat mai de mult si astfel apar starile astea..de ce nu incerci sa vorbesti cu un psiholog, cred ca te-ar putea ajuta

| LePotato a răspuns (pentru anonim_4396):

Situatiile care le-ai dat tu exemplu, imi dau de inteles ca te panichezi la ceva ce "te afecteaza" emotional.dar ce stiu eu, nu-s doctorlaughing

Daca inca se mentin(atacurile de panica) si deja ai fost la doctor, poate ar trebui sa stai de vorba cu un psihologhappy

| AgentBomboana007 a răspuns:

Esti o fire prea sensibila. Asa cum sunt si eu. La orice chestie mai dura incepi sa te panichezi si sa ai dureri+ ca eu incep sa plang fara ca eu sa vreau, dar nu ma pot abtine. nu pot sa ma opresc din plins! Si daca ma ia cineva prin surprindere si ma pune repede sa-i spun ceva sau sa-mi amintesc ceva... mi se blocheaza memoria si nu-mi amintesc nici ce am facut acum 3 minute. Nu te poti trata. Sunt niste atacuri, care nu ai ce sa le faci. Daca vrei sa te mai calmezi putin, poti sa faci cateva excursii in aer liber si sa asculti muzica cat mai relaxanta, nu rock!
SCUZE DACA SCRIU GRESIT, SUNT PE MICROBUZ SI NU PREA POT SSA SCRIU! happy

Faza cu excursiile si muzica functioneaza. Mi-am schimbat i modul de gandire si acum nu prea mai sunt atat de sensibila cum eram inainte si nu mai pland la orice chestie declansata emotional.winking

| TiberiuFasole a răspuns:

Singurul care putea murii era pisicul.
Mintea ne poate "ataca", dar in nici un caz nu putem murii. Mintea ta s-a gandit ca vei murii, si a ordonat creierului sa faca asta. Cum sa-ti explic...
daca ii zici cuiva ca e prost, el va fi si mai prost. La fel cu moartea, daca ii zici cuiva ca va murii, el va crede ca va murii. Totul e in mintea ta. Dar creierul poate sa te faca sa nu respiri, dar in nici un caz nu te poti "sinucide" fara cutite sau etc. Iti dai seama ca nu te apuci sa-ti dai pumni in fata ca sa mori, fiindca el crede ca mori natural, doar daca, ar fi o varianta daca zicea de fantome, dar cum n-a zis ceva de genul nu e nimic grav. Deci, cum sa treci peste?
Ei bine, nu sunt eu mare psiholog, dar, eu am trecut peste asta cu timpul. Daca citesti o poveste horror, nu esti speriata pe moment, dar dupa trece? Asa e si aici.
P.S. Scuze daca nu te-am ajutat prea mult cu partea psihologica, dar nu ma prea pricep, daca vrei ti-am dat partea medicala, in caz ca poti tu sa gasesti un antidot.

| VibeTrix a răspuns:

Si eu am patit asta stiu exact cum e. Ceea ce trebuie e sa nu te panichezi, dar pe moment nu poti. Ar trebui sa te duci la un psiholog. Pt atacuri de panica nu rezolva niciun medic, atacul de panica nu este o boala este ceva la creier. Ceea ce gandesti..Nu stiu nici eu sa explic. Dar eu stiu cum e. O data, bine, de mai multe ori eu simt ca nu mai pot respira.e rau. Chiar trebuie sa te duci la un psiholog pentru atac de panica, iar eventual sa te duci la un medic specialist pentru o rutina. Nu te panica. Iti dai seama (hai ca spun o poveste acum) eu cand mi-am rupt piciorul am mers la spital, ma simteam ca la puscarie, am stat 3 zile mi s-a parut ca am stat 3 ani, apoi am venit acasa, nu am avut voie sa merg 1 luna, stateam doar in casa...De atunci am intrat in panica, nu mai aveam prieteni nimic...Acum m-am facut bine. In fine, mai sunt probleme..Si acum intru putin in panica si mai trebuie sa mai ma duc la psiholog. Cateodata simt cand stau la ore ca nu pot sa vorbesc..nu pot explica dar e ceva rau. Eu sper ca te-am ajutat si mult succes! :* happy

| AndRobert a răspuns:

E doar o poveste, el vroia sa te sperie si ca el vrea sa fii panicat/speriat .....Nu te mai lua dupa astia! (Tu doar mergi mai departe) Lasa-l pe ala in grija lui

anonim_4396
| anonim_4396 explică:

Nu stiu daca ar trebui sa raspund dar am avut si eu astfel de stari cand mi s-a spus ca e posibil sa am cancer in stadia a 3-a insa era pur si simplu o inflatura. Odata chiar am lesinat ca ma gandeam ca nu mai am mult de trait.

| Foxyyyy a răspuns:

Si eu am patit asta, ca sa-ti revi trebuie sa constientizezi ca ai un atac de panica si sa-ti golesti mintea, efectiv sa nu te gandesti la nimic, sa respiri si sa inspiri de cateva ori apoi ai sa vezi ca incepi sa te calmezi si totul va trece. Si eu tot din niste motive total deplasate am patit asta, foarte rar ce-i drept, dar am reusit sa controlez chestia asta si nu am mai patit.

anonim_4396
| anonim_4396 explică (pentru AgentBomboana007):

Mersi mult.

anonim_4396
| anonim_4396 explică (pentru VibeTrix):

Mersi. I-am spus mamei de psiholog, dar ea spune ca nu e cazul. Ea vorbeste cu mine si spune ca nu am nevoie de psiholog.

anonim_4396
| anonim_4396 explică (pentru Tinna666):

Nu am patit nimic in trecut. Mersi oricum happy

| VibeTrix a răspuns (pentru anonim_4396):

Aha. Poate asta e parerea mamei tale, dar eu as zice ca da.

anonim_4396
| anonim_4396 explică (pentru TiberiuFasole):

Mersi Minere. happy

| AgentBomboana007 a răspuns (pentru TiberiuFasole):

De curiozitate!
Stii de Secretul-Legea atractiei, efectul Placebo sau de puterea mintii?
Sau ai mai studiat si tu?
Macar nu sunt singura considerata nebuna laughing))
Multi spun ca sunt nebuna! laughing))
Da cine-i baga in seama? laughing)

| TiberiuFasole a răspuns (pentru AgentBomboana007):

Da.