Ordonare:
După relevanţă
Sa iti vezi de viata fara sa ai prieteni pe interes. Mai degraba un om normal e respins de societate si nu il cauta nimeni. Nu e boschetar nici sarac e un om de rand.
Răspunde
Depinde care normalitate?
In general normalitate este data de proximitatea fata medie sau situarea intre niste parametrii dar daca te uiti la trasaturi psihologice de exemplu normalitate nu e data neaparat de proximitatea fata de medie cat de abilitatea de a functiona din punct de vedere familial, social, profesional.
Depinde pe cine intrebi. Pentru cei mai multi normalitatea e ce face/prefera majoritatea oamenilor, iar cei care fac ceva diferit sunt anormali.
De exemple veganismul e ceva ciudat pentru multi oameni care consuma carne si nu inteleg de ce ai renunta. Unii ii considera pe vegani ''anormali'' din cauza asta.
Exact comportamentul oamenilor din jurul tau se numește a fi "normal". Așa zisa normalitate este redată de ființele organice muritoare, superioare necuvântătoarelor. Dacă nu ești ca cei din jur, "normal", ești considerat anormal.
"Califul din Bagdad îl cheamă la el pe marele vizir și îi cere să-i întocmească o listă cu toți nebunii din oraș.
Marele vizir care în genunchi și zice:
- Mărite Padișah la muncă grea mă supui. Cer iertare dar nu pot să fac lista. Ar fi mai ușor să fac o listă cu cei normali!"
Răspuns: Care normalitate?
Stai că abia acu' m-am prins! Te referi la normalitatea lui Iohannis la România lui normală? România lui nu e și a mea!
BUNA intrebarea
https://dexonline.ro/definitie/normal
https://dexonline.ro/definitie/normalitate
in realitate exista normalitatea "clasica" care tine si la oameni si la animale care suna asa: "lucrurile cu care esti obisnuit", vorbesc si de animale pentru ca am vazut la un moment dat un documentar cu un proprietar de gradina zoologica atacat de propria puma pe care o avea de mai mult de 15 ani, din cauza ca in ziua aia efectiv nu a curatat si nu i-a dat de mancare ca de obicei, deci a iesit din NORMAL si puma s-a speriat
dpdv social e insa ceva mai complicat, si anume normalitatea e lucrul acceptat de toti ca fiind normal
chiar daca respectivul lucru este EXTREM DE ANORMAL, iar exemple sunt destule, cum ar fi:
- au existat grupuri de oameni canibali prin diverse insule din Pacific, deci toti considerau canibalismul "normal"
- in Egiptul antic incestul si copii produsi din incest era nu numai normal, dar chiar cautat
- in societatea nazista, dupa 2-3 ani de cand au pus mana pe putere, tuturor li se parea NORMAL nazismul si era considerat un lucru bun si corect, de marea majoritate a oamenilor din tara nazista (putini isi dadeau seama cat de gresit e)
iar ca sa iti dovedesc cat de normal li se parea oamenilor nazismul, a existat un oras cu vreo 10 mii de oameni, in care gestapo era omiprezent si omnipotent, adica stia tot ce face fiecare si interveneau exact si imediat cand cineva spunea ceva rau de Hitler sau alte chestii anti-naziste, ei bine, dupa ce a fost cucerit orasul, s-a constatat ca gestapo acolo avea 8 oameni mari si lati, iar 6 dintre ei se ocupau numai de arhivare, TOT RESTUL era facut din oamenii de rand care dadeau telefon imediat ce vedeau ceva anti-nazist
Normalitatea e un concept destul de complex, nu e asa de usor de definit. Necesită efort filosofic.
Dintre toate raspunsurile date aici, al tau e cel care ma intereseaza cel mai mult. As aprecia efortul depus. (Iubesc ideile filozofice de orice fel)
Stima
Răspunde
E un concept capabil sa sa indeplineasca de unul singur rolul de subiect al unei carti intregi. Nu stiu in ce masura ti-ar satisface dorinta un raspuns aici, pentru ca ar fi limitat dpdv al exemplelor, ilustrarilor, termenilor, ideilor, eu neavand posibilitatea sa scriu un roman intr-un raspuns.
Pentru a despica, aprofunda si clarifica un concept de asemenea echivocitate, e bine sa mergem din aproape in aproape, folosind concepte mai usoare pe care deja le stapanim (sau cel putin credem ca le stapanim).
Raspunsul la intrebarea "ce este normalitatea?" depinde, dpmdv, si de celelalte idei filosofice din capul celui care raspunde. Astfel, un tip pragmatic care nu merge cu gandirea prea departe, va spune simplu: "normalitatea e definita de acordul majoritatii".
Un idealist ar putea efectiv sa-ti raspunda, spunand "normalitatea e X", "X" insemnand aici orice variabila, inlocuita de ideea lui. El va prezenta normalitatea drept adevar absolut detinut de el, si nu are nicio problema sa te numeasca "anormal" daca tu esti diferit de el si credintele lui.
Eu personal, pentru a-mi raspunde aici, m-as duce putin spre Socrate si intrebarile specifice lui: "ce e dreptatea?" "ce inseamna sa duci o viata implinita, frumoasa?" - presupunand ca normal este sa fim fericiti, astfel normalitatea fiind calea care ne duce la eudemonie.
DAR, este oare fericirea la fel pentru toti? Avem aceeasi idee asupra fericirii? Cand ne visam peste 10 ani, o facem la fel?
Altcineva ar putea spune ca normalitatea ar insemna pentru el o povara, iar iesitul din "turma" ii aduce lui fericirea, astfel ne-am contrazice primul principiu, formandu-se un drum cu cel putin atatea ramuri cati participant are conversatia.
Cred ca tot ce am reusit este sa te conving ca este un subiect dificil, dar nici nu mi-am propus mai mult.
Platon spunea ca scopul fiecaruia este sa ajunga, prin propria metoda si viziune, la eudemonie. Astfel normalitatea ar insemna cautarea propriului drum spre fericire, pentru ca toti facem asta deci e normal, insa scopul e acelasi dar calea diferita.
Exact ca si ideea de a ajunge "acasa". Sa spunem ca iesim undeva, apoi vrem sa mergem acasa. Amandoi avem un scop comun, pe care il consideram amandoi normal, de a ajunge acasa. Diferenta e ca eu stau in vest, iar tu in est. Amandoi mergem in acelasi loc: "acasa", insa totusi in directii diferite.
Lucian Blaga se intreba daca, dpdv social, atingerea fericirii inseamna o cooperare, o indiferenta, sau o confruntare. Personal as merge pe cooperare, dar e doar o opinie personala.
Ti-as mai tot scrie, dar poate ma intind prea tare. Ar fi mult mai bine intr-o conversatie reala. Totusi, sper ca m-am ridicat cat-de-cat la asteptarile tale.
Interesanta prezentare, apreciez efortul.
Normalitatea este greu de definit. Asta pentru ca fiecare își are propria realitate.
Salutare
(Filozofie)
A fii normal intr-o lume anormala asta inseamna sa fii anormal
A fii anomral intr-o lume normala asta inseamna sa fii normal
A fii anomral in ziua de astazi inseamna sa fii normal
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
