Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Cloroplast
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cloroplast
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fotosintez%C4%83
La nivelul cloroplastelor are loc procesul de fotosinteză
Cloroplastele sunt organite celulare întâlnite la plantele verzi, la alge, fiind sediul fotosintezei (proces prin care din apă şi săruri minerale cu dioxidului de carbon în prezenţa luminii şi cu ajutorul pigmentului clorofilă se obţin substanţe organice şi oxigen).
Origine şi evolutie
Cloroplastele, de altfel ca şi toate plastidele au apărut acum 1, 5 miliarde de ani ca bacterii autotrofe, cel mai probabil au fost cianobacterii, care au intrat în simbioză cu organisme unicelulare eucariote, asemănându-se astfel mitocondriilor, care au apărut la fel în urma unei simbioze cu o celulă eucariotă. Membrana internă a cloroplastelor reprezintă membrana a vechilor cianobacterii, iar membrana externa a apărut în urma simbiozei cu celula eucariotă.
[modificare]Localizare
Cloroplastele pot fi întâlnite la toate celulele vegetale, reponsabile cu fotosinteza. O celula tipică parenchimatică conţine în jur de 10-100 cloroplaste. Cloroplastele pot fi unite între dânsele prin mici punţi, numite stromule.
Structură
Ultrastructura:
1-membrana externă
2-spatiul intermembranar
3-membrana internă
4-stroma
5-interiorul tilacoidului
6-membrana tilacoidală 7-granum
8-tilacoidul intergranar
9-amidon
10-ribozom
11-ADN plastidial
12-plastoglobulă
Cloroplastele sunt observabile morfologic ca nişte discuri plate, cu un diametru de 2-10 micrometri şi o grosime de 1 micrometru. Cloroplastul este învelit de o membrană dublă fosfolipidică, între care există spaţiu intermembranar. Înăuntru există un mediu apos, numit stromă, care este sediul reacţiilor în timpul fazei de întuneric. În cadrul stromei există saci aplatizaţi, numiţi tilacoizi, unde este localizată clorofilă, mai mulţi tilacoizi formând un granum. În stromă mai poate fi găsit ADN şi ARN plastidial, diferite enzime, precum şi granule de amidon. În cadrul tilacoidelor are loc transformarea energiei cinetice ale fotonilor în energie chimică de legătură în cadrul substantelor organice noi-formate. Membranele tilacoidelor pot fi văzute prin microscopul electronic ca nişte benzi alternante alb-negre.
[modificare]Genomul cloroplastic
Cloroplastele deţin un genom individual, diferit de genomul celulelor din care fac parte. Acestea deţin în jur de 60-100 gene. ADN-ul plastidian este simplu, neramificat. În stromă pot fi găsiţi ribozomi, alcătuiţi din ARN.
Ciclul Calvin
Pentru detalii, vezi: Ciclul Calvin.
Ciclul Calvin reprezintă o serie de reacţii biochimice, care au loc in stroma organismelor fotosintetice, în timpul fazei de întuneric. În cadrul acestui proces, energia cinetica a fotonilor este transformată în energie chimica de legatura.
Clorofilă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ionul central este magneziul care leagă coordinativ 2 atomi de N (albastru); O roşu, H alb C verde
Clorofila (în limba greacă cloros însemnând verde) este un pigment de culoare verde, esenţial în procesul de fotosinteză, prin intermediul acesteia având loc transformarea energiei luminoase în energie.
[modificare]Rolul clorofilei
În frunze clorofila se găseşte legată de o proteină, plastina cu care formează o cromoproteidă, denumită cloropastină, cu o mare stabilitate comparativ cu clorofila pură. Clorofila se află în membrana tilacoidelor din cloroplaste unde se pare că formează fotosisteme (denumite fotosistemul I şi II, respectiv P680 şi P700 după lungimea de undă absorbită) împreună cu pigmenţii. În cadrul acestor fotosisteme clorofila se pare că îndeplineşte 2 funcţii:
Absorbţia luminii
Transferul energiei către cuplul clorofilei din centrul reactiv al fotosistemului. Lumina absorbită de către clorofilă determină eliminarea unui electron cu un potenţial energetic foarte mare, electron care în final va reveni la clorofilă dar cu un potenţial energetic mult mai mic. In cadrul acestei reacţii clorofila joacă rol de catalizator, molecula de clorofilă oxidată, revenind din nou la forma iniţială prin (re)captarea unui electron.
Structură chimică
Se observă cele 4 cicluri pirolice, legate între ele prin punţi metilenice:Magneziul leagă coordinativ 2 atomi de N datorită electronilor neparticipanţi.
Fitolul (R) este un alcool superior nesaturat care esterifică una din cele 2 grupări carboxil
Are la bază inelul porfirinic, acelasi care stă şi la baza hemului, însă ca ion central este magneziul.
Clorofila a Clorofila b Clorofila c1 Clorofila c2 Clorofila d
Formulă moleculară C55H72O5N4Mg C55H70O6N4Mg C35H30O5N4Mg C35H28O5N4Mg C54H70O6N4Mg
Radicalul de la C3 -CH=CH2 -CH=CH2 -CH=CH2 -CH=CH2 -CHO
Radicalul C7 -CH3 -CHO -CH3 -CH3 -CH3
Radicalul C8 -CH2CH3 -CH2CH3 -CH2CH3 -CH=CH2 -CH2CH3
Radicalul C17 -CH2CH2COO-Fitil -CH2CH2COO-Fitil -CH=CHCOOH -CH=CHCOOH -CH2CH2COO-Fitil
Legătura C17-C18 Simplă Simplă Dublă Dublă Simplă
Răspîndire Universal Majoritatea plantelor Diferite specii de alge Diferite specii de alge Cianobacterii
http://rohttp/......ofil%C4%83
Algă albastră-verde
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecţionat de la Cianobacterie)
Algă albastră-verde
Clasificare ştiinţifică
Regn: Monera
Încrengătură: Cianobacteria
v • d • m
Algele albastre-verzi sunt organisme procariote, aparţinând Regnului Monera, încrengătura Cyanophyta. Toate formele sunt autotrofe. Culoarea o datorează pigmentului albastru ficocianina, care, împreună cu clorofila, dau algei culoarea albastră-verzuie. Pigmenţii sunt împrăştiaţi haotic în citoplasmă.
Citoplasma mai conţine granule amidonoase de rezervă. Aceste alge se pot aranja sub formă de lanţuri, colonii sau filamente. Fiecare celulă din aceste forme „multicelulare" este identică cu cealaltă. Astfel, reproducerea este asexuat. De cele mai multe ori, aceasta constă în formarea celulelor în cadrul filamentelor în urma procesului de diviziune celulară.
Răspunde
Are un pigment numit clorofila Vezi : http://ro.wikipedia.org/wiki/Clorofil%C4%83
Deoarece majoritatea celulelor vegetale contin clorofila, care este un pigment de culoare verde.
Nu e nimic amuzant in intrbarea ta... iarba e verde datorita unui pigment caruia prin cartile de biologie ii zice clorofila... daca ai mai lasa netul si ai mai da pe la scoala ai sti.
Poi.Pentru ca nu e albastra.Sincer ar fi ciudat sa fie iarba albastra 
.
Pentru ca plantele absorb toate culorile mai putin culoarea verde care ramane vizibila pentru ochiul uman.
))
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
