Mă întâlnesc cu un prieten care vine de la piață cu o sacoșă plină. De curiozitate l-aș putea întreba ce a cumpărat; ce are în sacoșă. El cu siguranță ar ști. Ar fi însă ridicol să mă întrebe el pe mine ce se află în sacoșa lui.
Eu am în interiorul meu un creier, o inimă și multe alte lucruri. Dar nu știu nimic despre ele până nu mă duc la școală, unde îmi va spune un profesor. Cum vi se pare asta? Adică avem lucruri, care ne aparțin, dar nu știm nimic despre ele până nu ne spune altul.

Nu stim despre ele pentru ca nu este nevoie sa stim nimic,toate piesele,organismul viu in general stie singur ce sa faca,cum sa faca, cum sa se repare, etc, deci natura na considerat ca e nevoie sa stim toate astea, ar fi fost banui ceva prea complicat.

O sa spui ca am fi trebuie sa stim, ca ne imbolnavim etc.Nop,natura te elimina daca te imbolnavesti,daca patesti ceva,esti eliminat,deci natural oamenii bolnavi ar fi fost eliminati de mult.

Vorbim la nivel de organisme vii,nu exista organisme vii sa fie constiente sa detina cunostinte din ce piese is facute,cum functioneaza etc.

Ar fi fost prea frumos ca noi sa stim,am fi rezolvat orice defectiune usor si poate am fi fopst zei cu toti.

Nu ne spune altul,noi ne spunem singuri,noi am dobindit constiinta,gindire mai elaborata dec it alte organisme si am vrut sa stim. Vorbesc la nivel de specie. Poate ca toti am fi stiut daca se aplica regula naturii,adica aia slabi eliminati toti am fi fost profesori, toti am fi stiut cam la fel.

Sa te nasti deja cu cunostinte detaliate, din ce esti fabricat, asta da SF, uite un subiect, sau scenariu pentru un SF

Pentru mine n-ar fi ridicol să mă întrebe cineva: "Ce crezi că am eu în sacoșa asta?" Ba încă m-ar surprinde întrebarea.
Dar nu mi-ar plăcea să mă întrebe ce am eu în sacoșa mea.
Este un proverb în Biblie:
"Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor." (Proverbe.25:2)
Am fost creați ca să cercetăm, să descoperim lucrurile.
Și fiecare om își cunoaște meseria. Alții care au ajuns să o cunoască mai bine au ajuns profesori, și ei sunt (sau trebuie să fie) în stare să învețe pe alții.
Unele lucruri le descoperim personal. Altele ni le descoperă alții. Cele mai grele au nevoie de un profesor ca să fie înțelese, dar și de timp.
Ce nu știu oamenii este că fiecare are cel puțin un dar, un talent deosebit față de ceilalți, și doar puțini sunt conștienți de asta.
Și ce nu mai știu oamenii este că Dumnezeu i-a așezat pe fiecare astfel încât să nu fie toți la un loc cu același talent, ci sunt așezați în așa fel încât toți să se bucure de darul celuilalt.

Mi se pare un lucru normal, corpul nostru a evoluat în așa fel încât să realizeze anumite operații în mod reflex, nefiind absolut necesar pentru supraviețuire ca noi să simțim fiecare organ. Gândeștete doar cum ar fi viața noastră dacă, în loc să ne ocupăm timpul cu activități pe care le putem alege noi, ar trebui să dirijăm fiecare bătaie de inimă, să controlăm nivelul de vitamine și minerale din sânge și să filtrăm constant substanțele din corp selectând nutrienții necesari supraviețuirii? Dacă ar trebui să controlăm conștient fiecare bătaie de inimă ar însemna că nu am putea dormi nici-o dată, căci, în momentul în care conștiința noastră s-ar odihni s-ar opri și inima.
E normal să nu știm totul despre un lucru, fiecare informație își are necesitatea în funcție de context și de obiective, prietenul tău știe ce are în geantă însă nu cunoaște compoziția chimică a acesteia de exemplu, însă nici nu are nevoie de acea informație aceasta fiind irelevantă pentru el. Dacă ar fi chimist și ar dori să creeze de la 0 materialul din care este făcută geanta atunci compoziția chimică ar fi importantă și relevantă pentru el.

Da, si mie mi se pare ciudat. Ar trebui sa avem incorporat si un Manual de Instructiuni pe care sa il putem accesa oricand dorim.

Da, precum spermatozoizii sin testicule; nu stii daca iese Gicu, Marin, Ion... e ca la Kinder cu surprize!