Am cunoscut o fata, am vorbit cu ea o săptămână. Ea era genul de fata mai dura, foarte mândră, foarte sigura de ea(aparent), parca credea că lumea e a iei, aveam presimțire că nu ii place nimic, foarte schimbătoare, era gen dominanta, vorbea mereu la superlativ, ( nu era cazul deloc). Ea avea 16 ani, eu 22. Sincer nu am mai intalnit genul asta de fata. La început era Ok, cand am cunoscut o mai bine, era prea de tot. Nu inteleg cum gandesc, cum sunt așa unii persoane, Nu se gândea numa la Ea, de interesul ei. Era genul de fata foarte aiurea sincer. Eu ma simteam ciudat in jurul ei, nu o înțelegeam. Nu lasa de la ea nimic...

Probabil prea proasta ca sa priceapa asta.
Nu-i nimic, bucura-te ca "era" si nu mai este in viata ta!

De obicei fetele de genul nu lasa nimic de la ele fiindca nu considera ca gresesc vreodata sau se comporta aiurea. Merg asa inainte si le se pare normal ca ceilalti sa le aprobe indiferent de ce fac sau ce zic. Au o parere prea una despre ele inradacinata undeva in copilarie cand parintii le permiteau orice si le ofereau tot ce voiau. Si mai incolo in viata vor proceda la fel considerandu i pe ceilalti niste albinute care trebuie sa roiasca in jurul lor si sa fie fascinati de ele. Dar sa stii ca asta asta denota si o oarecare slabiciune si nesiguranta pe care o au dar pe care o mascheaza cu un comportament dominant aparent puternic. Isi creeaza un zid de aparare in jurul a ceea ce sunt in esenta. Si da e cam dificil sa convietuiesti cu asemenea caractere care refuza sa lase de la ele sa ti accepte si tie parerea.