Imi poate spune si mie cineva programa la geografie pentru bac(2017)?

Http://www.bacalaureatul.ro/wp-content/uploads/2007/09/Geografia.pdf
Programa suna asa:
Programa pentru examenul de bacalaureat,
GEOGRAFIE
Grupul de lucru:
1. Lungu Corina, coordonator, consultant superior ME, grad didactic superior;
2. Beregoi Elena, director-adjunct, LT „M. Kogălniceanu", grad didactic superior;
3. Axînti Sergiu, director, LT „Ştefan cel Mare", grad didactic superior;
4. Viscovschi Angela, inspector şcolar, specialist principal, DRÎTS Rezina, grad didactic unu;
Recenzenţi:
1. Jioară Mariana, metodist, DRÎTS Orhei, grad didactic superior;
2. Roşca Haralampie, inspector şcolar, DRÎTS Drochia, grad didactic unu;
3. Elena Jitari, inspector şcolar, DRÎTS Făleşti, grad didactic doi;
4. Nucă Ana, inspector şcolar, DRÎTS Ungheni, grad didactic unu.
I. PRELIMINARII
Ansamblul fenomenelor geografice, geo-economice şi geo- politice din ultima perioadă,
determină rolul decisiv al Geografiei, în dezvoltarea cunoaşterii interrelaţiilor dintre mediu de viaţă şi
societatea umană. În acest context, examenul de bacalaureat la Geografie, oferă şanse candidaţilor să
confirme cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile, obţinute pe parcursul studiilor liceale, şi anume, să
explice şi interpreteze fenomenele stringente ale lumii contemporane, cum ar fi: modificările
climatice, hazardele naturale şi tehnogene şi riscurile asociate, exploatarea raţională a resurselor,
prognozarea situaţiilor de criză (demografică, economică, alimentară, geopolitică) şi dezvoltarea
durabilă.
Conform Curriculumului de liceu la Geografie, ediţia 2010 şi Standardelor de eficienţă a
învăţării la Geografie, examenul de bacalaureat permite candidaţilor să demonstreze progresul
propriu în învăţarea, explorarea şi interpretarea fenomenelor geografice conform domeniilor: Limbaj
geografic, Sistematizarea şi interpretarea organizatorilor statistici, grafici şi cartografici, Relaţii
cauzale dintre componentele mediului geografic, Relaţii cauzale dintre componentele mediului
geografic, Atitudine şi comportament privind mediul geografic.
Materia inclusă în examen, este structurată în concordanţă cu competenţele supuse evaluării şi
conţinuturile curriculare pentru treapta liceală, aşteptate din partea elevilor pentru atingerea anumitor
niveluri de performanţă. Numărul de itemi în testul la geografie va fi racordat la numărul de ore
alocat studierii conţinuturilor curriculare din Geografia fizică generală, Geografia umană a lumii şi
Geografia mediului.
Actuala programă are statut de document normativ, şi se adresează deopotrivă elevilor, viitori
absolvenţi ai treptei liceale, precum şi cadrelor didactice. Detalierile cu referire la modalitatea de
organizare şi desfăşurare a examenului de Geografie, modele concrete de evaluare, propuse în
programă, vor contribui la eşalonarea şi sistematizarea pregătirii pentru susţinerea cu succes a
examenului de bacalaureat.
II. STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CONTEXTUL EXAMENELOR
Geografia, în cadrul examenelor de bacalaureat, are statut de disciplină la solicitare, pentru
candidaţii la bacalaureat profil umanist, real, arte, tehnologic şi sport.
Examenul de Geografie se va desfăşura sub forma unei probe scrise, cu o durată de 3 ore
astronomice (180 min )
Fiecare candidat trebuie să dispună de Atlase geografice şcolare (Atlase la geografia fizică,
umană şi geografia mediului) pentru realizarea itemilor din test.
În reţeaua disciplinelor de bacalaureat, nota obţinută la examenul de Geografie are o pondere
de ¼ (25%) din media generală de examen pentru fiecare profil.
III. COMPETENŢELE TRANSDISCIPLINARE
PENTRU TREAPTA LICEALĂ DE ÎNVĂŢĂMÎNT
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.
2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba română.
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
4. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.
5. Competenţe acţional – strategice.
6. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC).
7. Competenţe interpersonale, civice, morale.
8. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.
9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori).
10. Competenţe antreprenoriale.
IV. COMPETENŢE SPECIFICE FORMATE LA ELEVI
PRIN GEOGRAFIE CA DISCIPLINĂ ŞCOLARĂ
1. Colectarea, prelucrarea şi interpretarea datelor şi materialelor geografice.
2. Clasificarea unor elemente, obiecte geografice.
3. Construirea unui demers ştiinţific geografic.
4. Elaborarea unor documente cu caracter geografic (scheme, schiţe, hărţi, diagrame, profiluri).
5. Interpretarea unor documente geografice (texte ştiinţifice, hărţi, diagrame, imagini, fotografii
ş.a.).
6. Caracteristica complexă a unor obiecte, procese, fenomene geografice.
7. Rezolvarea unor probleme abordate în temele studiate.
8. Întocmirea unor prognoze ale evoluţiei unor procese, fenomene geografice.
9. Prelucrarea surselor de informaţie.
10. Manifestarea unui comportament critic şi constructiv faţă de problemele mediului şi ale
societăţii.
V. CORELAREA COMPETENŢELOR SPECIFICE-SUBCOMPETENŢELOR-OBIECTIVELOR DE EVALUARE
Competenţe specifice Sub-competenţe Obiective de evaluare
Interpretarea unor documente
geografice (texte ştiinţifice, hărţi,
diagrame).
- Analiza datelor, materialelor grafice şi cartografice la
caracterizarea elementelor climatice.
- Să identifice unele obiecte geografice, în baza
analizei unui text;
- Să localizeze unele obiecte geografice pe harta
contur;
- Să explice o cauză ce determină producerea unui
fenomen geografic, în baza analizei unui
text/hărţilor tematice.
Caracterizarea complexă a unor obiecte,
procese, fenomene geografice.
- Utilizarea algoritmului în caracterizarea diferitor
tipuri de medii.
- Să aplice algoritmul în descrierea unui obiect,
proces/fenomen geografic;
Rezolvarea unor probleme abordate în
temele studiate.
- Construirea materialelor grafice şi cartografice în
baza informaţiilor, datelor statistice prelucrate despre
caracteristicile populaţiei.
- Să aplice unele date statistice/un suport cartografic
în rezolvarea exerciţiilor.
Clasificarea unor elemente, obiecte
geografice.
- Aprecierea aspectelor sociale, civice şi culturale ale
spaţiului geografic la nivel regional şi mondial.
- Să clasifice unele aspecte sociale ale spaţiului
geografic, conform unor criterii/ completînd un
tabel.
Întocmirea unor prognoze ale evoluţiei
unor procese, fenomene geografice.
- Explicarea proceselor şi fenomenelor geografice. - Să explice consecinţele producerii unui proces,
fenomen geografic, în baza unor situaţii-problemă.
Manifestarea unui comportament critic
şi constructiv faţă de problemele
mediului şi ale societăţii.
- Elaborarea propunerilor pentru soluţionarea
problemelor globale ale mediului natural şi ale lumii
contemporane.
- Să descrie consecinţele producerii unui fenomen
geografic, în baza analizei unei surse de informare.
- Să elaboreze un eseu la subiectul geografic
propus, în baza soluţionării unor probleme
cotidiene.
VI. EXEMPLE DE ITEMI/PROBE PENTRU FIECARE DOMENIU DE CONŢINUT
Compartimentul I. Analiza şi interpretarea fenomenelor şi componentelor mediului geografic, în baza utilizării surselor informaţionale, imaginilor,
graficilor şi hărţilor tematice
Nivelul
taxonomic Itemi
Cunoaştere
si înţelegere
1. Pornind de la conţinutul sursei propuse:
a) identifică o problemă actuală a lumii contemporane, menţionată în sursă
b) indică o cauză ce determină problema identificată
c) enumeră trei surse alternative de energie menţionate în text
2. Pornind de la conţinutul sursei propuse:
a) indică regiunea seismică unde a avut loc cutremurul de pămînt
b) numeşte tipul cutremurului, conform cauzei care l-a provocat
c) identifică două consecinţe ale cutremurului, menţionate în text
d) explică necesitatea păstrării calmului în timpul declanşării unui cutremur de pămînt
3. Examinînd imaginea alăturată:
a) scrie denumirea tipului de relief reprezentat în imagine
b) indică procesele ce îl influenţează
c) numeşte roca cel mai des influenţată de aceste procese
d) numeşte forma de endocarst în care se întî’lnesc stalactitele şi
stalagmitele
e) enumeră două regiuni de pe Tera, unde aceste forme endocarstice sunt
folosite în scop turistic
4. Examinînd imaginea alăturată:
a) scrie denumirea hazardului exogen
b) numeşte tipul hazardului după geneză
c) enumeră trei cauze naturale potenţiale pentru producerea acestui hazard
d) indică două consecinţe ale acestui hazard natural
e) propune o măsură de prevenire a hazardului natural
f) exemplifică o regiune de pe Terra unde se produce frecvent acest hazard.
Aplicare 1. Pornind de la conţinutul sursei propuse:
Localizează pe harta anexată patru ţări, menţionate în sursă.
Notă: inscripţia pe hartă se explică în legendă.
2. Un avion a decolat din oraşul Chişinău, la 5 iunie ora locală 21.00 şi a aterizat în oraşul Manila peste 9 ore. Calculează ora şi data
aterizării avionului în oraşul Manila.
Notă: Aplică reţeaua de grade a hărţii şi efectuează toate calculele pe foaia de test.
3. Aplicînd piramida structurală a populaţiei:
a) identifică numărul populaţiei de vîrstă tînără (0-14 ani)
b) indică cauza principală ce determină ponderea redusă a
populaţiei de vîrstă tînără, explicînd-o
c) identifică numărul femeilor de vîrstă înaintată (80+ani)
d) indică cauza principală care determină predominarea femeilor în
grupa populaţiei vărstnice, explicînd-o
e) indică tipul statelor, după nivelul de dezvoltare economică,
cărora le este caracteristică această piramidă structurală.
4. Aplicînd climograma staţiei meteorologice Kuala - Lumpur indică:
a) temperatura medie a lunii celei mai calde
b) temperatura medie a lunii celei mai reci
c) amplitudinea anuală a temperaturii aerului (efectuează
calculele pe test)
d) cantitatea medie anuală de precipitaţii
e) denumirea tipului de climă
f) explică cauza ce determină variaţiile termice foarte mici pe tot
parcursul anului, pentru tipul de climă, redat în climogramă.
5. Aplicînd Harta fizică a Americii de Sud:
Determină caracteristicile munţilor Anzi, indicînd:
a) meridianele între care se încadrează munţii
b) vîrsta geologică a munţilor
c) direcţia generală a lanţurilor montane
d) tipul de munţi după origine
e) denumirea altitudinii absolute şi coordonatele ei geografice
Calculează distanţa, în kilometri, pe linie dreaptă, de la Chişinău pînă la Beijing.
Notă: Aplică scara hărţii. Efectuează toate calculele pe foaia de test.
6. Utilizînd atlasul geografic şcolar indică:
a) două exemple de parcuri naţionale din Europa
b) trei rezervaţii naturale din Africa
c) trei monumente ale naturii din Republica Moldova
d) explică necesitatea creării ariilor protejate prin două argumente
7. Calculează desfăşurarea continentului Africa, în grade şi în kilometri, pe meridianul 30º long. Est.
Notă: Aplică numai reţeaua de grade a hărţii. Efectuează toate calculele pe foaia de test.
8. Calculează altitudinea absolută a unui munte, dacă în vîrful lui în locul şi în momentul dat temperatura aerului este egală cu -20ºC, iar
la altitudinea de 200 m de la nivelul mării temperatura aerului este egală cu +10ºC.
Notă: Indică gradientul termic vertical aplicat. Efectuează toate calculele pe foaia de test.
Compartimentul II. Relaţiile cauzale dintre componentele mediului geografic
Nivelul
taxonomic Itemi
Aplicare şi
analiză
1. Pornind de la afirmaţia că Germania ocupă locul trei în lume după volumul producţiei industriei chimice:
a). Numeşte doi factori care au determinat specializarea Germaniei în această ramură
b). Indică două regiuni importante ale industriei chimice din Germania
c). Enumeră produsele a două subramuri ale industriei chimice prezente pe piaţa mondială.
2. Studiind schema alăturată indică:
a) denumirea circuitului reprezentat
b) patru procese fizice de bază care stau la baza acestui
circuit
3. Este cunoscut faptul că problema menţinerii păcii este una din cele mai acute probleme ale lumii contemporane.
Explică două cauze, ce au determinat apariţia acestei probleme şi două măsuri de soluţionare a ei.
4. Analizînd Harta fizică, Harta zonelor climatice şi Harta zonelor naturale a Africii:
Explică cauza ce a determinat formarea:
- deşertului Namib în regiunea de sud-vest, litorală a continentului african
- zonei naturale a pădurilor şi arbuştilor permanent verzi cu frunze tari, în regiunea de nord a continentului african
5. Examinînd imaginea alăturată indică:
a) denumirea procesului de degradare a mediului din
imagine:
b) precizează patru cauze care favorizează procesul dat
c) identifică trei efecte ale acestui proces pentru mediul
natural
d) descrie două metode de combatere a acestui proces în
Republica Moldova.
6. Dedu două cauze care determină Federaţia Rusă să promoveze, în ultimii ani, o politică demografică activă de stimulare a
natalităţii.
Compartimentul III. Eseu
Nivelul
taxonomic Itemi
Integrare Elaborează un eseu structurat, încadrat în 1 pagină, la subiectul propus:
Modificările climatice şi consecinţele lor.
Notă: La elaborarea eseului se va ţine cont de:
- utilizarea limbajului geografic (minimum două noţiuni la temă);
- abordarea subiectului în relevanţă tematică (două aspecte ce vin în argumentarea actualităţii subiectului);
- structurarea logică a textului (pornind de la introducere, cuprins şi încheiere);
- evidenţierea relaţiilor de cauzalitate (minimum două cauze, două consecinţe, două măsuri de perspectivă);
- abordarea subiectului la nivel local, regional şi global;
- argumentarea punctului de vedere propriu şi formularea concluziei;
- respectarea volumului indicat.
VII. CONŢINUTURI DE EVALUAT
GEOGRAFIE FIZICĂ GENERALĂ
Noţiuni: univers, sistem solar, galaxie, gravitaţia terestră, globul geografic, harta, planul.
Universul
- Unitatea materiei în univers: elementele şi structura universului;
- Structura Sistemului Solar;
- Soarele şi influenţa lui asupra Pământului.
Pământul – corp cosmic
- Individualitatea Pământului în Sistemul solar: forma Pământului, dimensiunile Pământului,
importanţa lor geografică;
- Mişcările Pământului: mişcarea de rotaţie (dovezi şi consecinţe);
- Determinarea orei locale pe glob;
- Mişcarea de revoluţie ( consecinţe);
Modalitatea de reprezentare planimetrică a spaţiului terestru
- Globul geografic;
- Planul şi harta: elementele planului şi ale hărţii;
- Clasificarea hărţilor după diferite criterii (după scară, destinaţie, conţinut);
- Determinarea coordonatelor geografice;
- Calcularea distanţelor pe hartă.
Litosfera
Noţiuni: litosferă, mişcări tectonice, crustă, placă litosferică, coliziune, subducţie, procese
endogene, procese exogene.
- Compoziţia petrografică a crustei: roci magmatice( intruzive şi efuzive), roci sedimentare(
detritice, chimice, organogene) şi metamorfice;
- Dinamica scoarţei terestre: Procesele magmatice. Rolul lor în modelarea scoarţei terestre.
Procesele seismice şi efectele lor.
- Plăcile litosferice şi dinamica lor: plăci majore, curenţi subcrustali, dorsale medio-oceanice;
expansiunea fundului oceanic, coliziunea şi subducţia plăcilor litosferice.
- Relieful scoarţei terestre creat de forţele endogene: formele de relief şi clasificarea lor după
criteriul dimensional şi morfogenetic; forme de relief majore ale continentelor (munţi,
podişuri, câmpii).
- Relieful scoarţei terestre creat de forţele exogene: gravitaţional, torenţial, fluvial, carstic,
eolian, biogen, antropic.
- Rolul scoarţei terestre în învelişul geografic.
Atmosfera
Noţiuni: radiaţie solară, umiditatea aerului, condensare, sublimare, ciclon, anticiclon, alizee,
muson, mase de aer, vreme, harta sinoptică.
- Importanţa atmosferei, compoziţia aerului atmosferic, structura pe verticală a atmosferei;
- Regimul termic al troposferei: variaţia temperaturii aerului pe verticală;
- Umiditatea aerului: condensarea şi sublimarea vaporilor de apă la suprafaţa terestră (roua,
bruma, chiciura, poleiul), condensarea vaporilor în stratul inferior al atmosferei (ceaţa);
- Precipitaţiile atmosferice: tipurile precipitaţiilor atmosferice conform stării de agregare
(lichide – ploaia, burniţa; solide – zăpada, grindina; mixte – lapoviţă); repartiţia geografică a
precipitaţiilor.
- Variaţia presiunii atmosferice; ciclon şi anticiclon; vânturile dominante (alizee, vânturi de
vest, vânturi polare), musoni, vânturile locale (brize). Masele de aer: clasificarea conform
criteriului termic, termodinamic şi originii geografice;
- Vremea şi prevederea ei;
- Clima: factorii climatici, descrierea tipurilor geografice de climat.
Hidrosfera
Noţiuni: salinitate, valuri, curenţi maritimi, tsunami, maree.
- Circuitul apei în natură; Oceanul Planetar: părţile componente;
- Proprietăţile fizico-chimice ale apelor oceanice: salinitatea, temperatura;
- Dinamica apelor oceanice: mişcări ondulatorii, mişcări ritmice, mişcări de translaţie;
- Râurile: reţelele hidrografice, alimentarea râurilor şi importanţa râurilor;
- Lacurile: clasificarea după originea cuvetei lacustre, importanţa lacurilor.
- Rolul hidrosferei în învelişul geografic.
Biosfera
- Interacţiunea biosferei cu celelalte geosfere ale Terrei.
Solul
Noţiuni: sol, pedogeneză
- Solul şi caracteristicile lui.
- Factorii de pedogeneză.
- Principalele tipuri de sol pe Terra. Repartiţia geografică a solurilor pe glob. Solul şi
activitatea omului.;
Învelişul geografic
Noţiuni: înveliş geografic.
- Legităţile învelişului geografic: unitatea şi integritatea, zonalitatea, azonalitalea, ritmicitatea
(diurnă şi anuală).
- Învelişul geografic şi societatea umană
GEOGRAFIA UMANĂ A LUMII
Harta politică a lumii
Noţiuni: hartă politică, poziţie economico - geografică, state monarhii, state federale
- Evoluţia hărţii politice a lumii în perioada contemporană.
- Tipologia statelor lumii.
Resursele naturale
Noţiuni: resurse naturale, condiţii naturale, resurse economice, fond funciar
- Resursele naturale. Clasificarea resurselor naturale.
- Resursele climatice
- Resursele de apă.
- Resursele de substanţe minerale utile.
- Resursele vegetale faunistice şi pedologice
Populaţia
Noţiuni: natalitate, mortalitate, bilanţ natural, explozie demografică, politică demografică, criză
demografică, mişcarea naturală a populaţiei, migraţie, tranziţie demografică, exod de intelecte,
resurse umane, urbanizare, aglomeraţie urbană, megalopolis.
- Evoluţia numerică şi mişcarea naturală a populaţiei.
- Migraţia populaţiei.
- Repartiţia şi densitatea populaţiei.
- Structura rasială, etnolingvistică şi religioasă a populaţiei.
- Structura pe grupe de vârstă şi sexe a populaţiei. Resursele umane de muncă.
- Aşezările umane. Urbanizarea.
Economia mondială
Noţiuni: economie mondială, diviziune geografică internaţională a muncii, ramură de specializare
internaţională, import, export, balanţa comercială, integrare economică.
- Structura economiei mondiale. Diviziunea geografică internaţională a muncii.
Agricultura
- Agricultura mondială. Caracterizare generală.
- Cultura plantelor.
- Creşterea animalelor.
Industria
- Industria – ramura de bază a economiei mondiale.
- Industria energetică.
- Industria metalurgică.
- Industria constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor.
- Industria chimică.
- Industria uşoară.
- Industria alimentară.
Sectorul serviciilor
- Sectorul serviciilor. Structura pe ramuri.
- Turismul
- Transporturile şi căile de comunicaţii.
- Relaţiile economice internaţionale. Principalele organizaţii de integrare economică (UE,
OPEC, NAFTA, ASEAN)
Caracterizarea economico-geografică a statelor
Noţiuni: poziţie economico-geografică.
Aprecierea poziţiei economico-geografice (aprecierea hotarelor din punct de vedere economic,
poziţiei faţă de bazinele de resurse naturale, poziţiei faţă de căile de transport); asigurarea cu diferite
tipuri de resurse naturale; populaţia (tipul de reproducere, politica demografică, structura pe vârste şi
pe sexe, densitatea şi amplasarea); agricultura (factorii dezvoltării, ramurile de specializare); industria
(ramurile de specializare, factorii de localizare ale subramurilor); rolul transportului în traficul de
mărfuri şi traficul de pasageri.
- State: Germania, Marea Britanie, Franţa, România, Federaţia Rusă, Japonia, China, India,
SUA, Brazilia, Republica Africa de Sud, Uniunea Australiană.
GEOGRAFIA MEDIULUI
Mediul geografic.
Noţiuni: mediu geografic, mediu natural, mediu antropic, mediu antropizat, mediu înconjurător.
Tipurile de mediu
- Mediul pădurilor ecuatoriale.
- Mediul de viaţă subecuatorial.
- Mediul tropical.
- Mediul subtropical.
- Mediul temperat.
- Mediile reci.
- Mediul antropic.
Domeniile de degradare a mediului. Protecţia mediului
Noţiuni: impact antropic, impact natural, degradarea mediului, poluarea mediului. gaze de
eşapament, efect de seră, poluare transfrontalieră, monitorizarea mediului
- Degradarea mediului aerian.
- Protecţia mediului aerian.
- Degradarea mediului acvatic.
- Protecţia mediului acvatic.
- Degradarea vegetaţiei naturale.
- Măsuri de protecţie a vegetaţiei naturale.
- Degradarea lumii animale.
- Măsuri de protecţie a lumii animale.
- Degradarea solului. Măsuri de protecţie a solului.
- Conservarea sistemelor naturale şi a patrimoniului antropic.
- Ariile protejate.
- Ariile protejate din Republica Moldova.
Problemele actuale ale mediului natural şi ale lumii contemporane
Noţiuni: deşertificare, malnutriţie, criză energetică, hazarduri naturale.
- Despăduririle. Deşertificarea. Modificările climatice globale.
- Problema demografică. Asigurarea populaţiei lumii cu produse alimentare. Malnutriţia.
- Problema apei.
- Problema energetică Asigurarea omenirii cu resurse naturale.
- Problema lichidării decalajelor economico - sociale dintre statele dezvoltate şi cele slab
dezvoltate.
- Problema dezarmării şi menţinerii păcii pe Pământ.
- Hazardurile naturale şi antropice. Impactul acestora asupra mediului.
- Protecţia mediului în condiţiile dezvoltării durabile.
Tematici de eseuri
Geografie fizică generală
1. Soarele şi influenţa lui asupra Pământului.
2. Rolul scoarţei terestre în învelişul geografic.
3. Procesele seismice şi efectele lor.
4. Importanţa practică a prognozării vremii.
5. Rolul hidrosferei în învelişul geografic.
6. Învelişul geografic şi societatea umană.
Geografia umană
1. Îmbătrânirea populaţiei – factor de risc a dispariţiei speciei umane.
2. Migraţia populaţiei.
3. Rolul Revoluţiei tehnico-ştiinţifice în dezvoltarea economiei mondiale.
4. Rolul gazelor naturale în balanţa energetică mondială.
5. Tipuri de centrale electrice.
6. Turismul.
7. Creşterea animalelor: perspective pentru statele agricole.
Geografia mediului
1. Impactul ploilor acide asupra mediului.
2. Poluarea mediului acvatic.
3. Degradarea şi protecţia solurilor.
4. Degradarea vegetaţiei naturale.
5. Problema globală a deficitului de apă potabilă.
6. Problema alimentară globală.
7. Modificările climatice şi consecinţele lor.
8. Impactul hazardelor naturale asupra mediului (pe baza unui hazard)
VIII. MATRICEA DE SPECIFICAŢII
Nivel taxonomic Cunoaştere şi
înţelegere
Aplicare Integrare Total
Competenţe specifice
Ponderea
(%) nr.
itemi
Puncte
Ponderea
(%) nr.
itemi
Puncte
Ponderea
(%)
nr. itemi
Puncte
Ponderea
(%)
nr. itemi
Puncte
Interpretarea unor documente
geografice (texte ştiinţifice, hărţi,
diagrame).
Caracterizarea complexă a unor
obiecte, procese, fenomene
geografice.
8, 4%
(1 item) 2p. 11, 2%
(1 item) 2 p 8, 4%
(1 item) 2p 28% 6p.
Rezolvarea unor probleme abordate
în temele studiate 3, 6% 0p 4, 8%
(1item) 6 p 3, 6% 0p 12% 6
Clasificarea unor elemente, obiecte
geografice 3, 6% 0p 4, 8%
(1item) 6 p 3, 6% 0p 12% 6
Întocmirea unor prognoze ale
evoluţiei unor procese, fenomene
geografice
5, 1% 0p 6, 8%
(1item) 11p 5, 1% 0p 17% 11
Manifestarea unui comportament
critic şi constructiv faţă de
problemele mediului şi ale
societăţii
9, 3%
(1 item) 3p 12, 4%
(1item) 7p 9, 3%
(1 item) 18 p 31% 28
TOTAL 30% 40% 30% 100
Nr. item 2 itemi 5 itemi 2 iemi 9
Punctaj 5 puncte 32 puncte 20 puncte 57
IX. MODEL DE TEST
Citeşte cu atenţie sursele informaţionale propuse. În baza lor, a hărţilor tematice, a
cunoştinţelor şi a competenţelor dobîndite pe parcursul studiilor liceale, răspunde la întrebările
propuse:
Sursa A „…Un puternic cutremur s-a produs la 20 aprilie 2013, în noaptea de vineri spre sîmbătă, în
sud-vestul Chinei. Potrivit Serviciului Geologic al SUA, cutremurul a avut o magnitudine de 6, 6
grade pe scara Richter, iar hipocentrul cutremurului a fost localizat la o adîncime de 12, 3 km. [...]
În zona sinistrată au fost mobilizaţi 2000 de militari. Pe drumurile care duceau spre locul dezastrului
au fost instalate puncte de control, care permiteau accesul numai maşinilor serviciilor de urgenţă.
Aceste restricţii au fost decise în baza temerilor legate de posibile alunecări de teren şi prăbuşiri în
perimetrul epicentrului..."
http://romanian.ruvr.ru
Sursa B „...Bilanţul cutremurului produs în China a ajuns la cel puţin 100 de morţi şi 3000 de răniţi.
În zona afectată furnizarea de apă şi energie electrică a fost sistată, s-au distrus mii de clădiri, au fost
deteriorate circulaţia rutieră şi comunicaţiile. [...] Televiziunea publică CCTV a prezentat primele
imagini cu zona afectată, unde majoritatea locuitorilor au ieşit din case şi au rămas pe străzi de teama
unor replici. Totodată, camerele de supraveghere video instalate pe străzile din Yaan, oraş cu 1, 5
milioane de locuitori, au înregistrat imagini cu oameni care fugeau înspăimîntaţi pe străzi şi cu
bolnavi evacuaţi dintr-un spital..."
Nr. Item Scor
I. Analiza şi interpretarea fenomenelor şi componentelor mediului geografic, în baza utilizării
surselor informaţionale, graficilor şi hărţilor tematice (38 puncte).
1. Pornind de la conţinutul sursei A:
a) numeşte hazardului natural descris
b) scrie două caracteristici ale acestui hazard natural
- valoarea intensităţii –
- valoarea adîncimii focarului –
c) identifică două procese gravitaţionale, ce pot fi generate de acest hazard natural
5 p.
2. Pornind de la conţinutul sursei B:
a) dedu două consecinţe de ordin social ale hazardului natural, explicîndu-le
b) dedu două consecinţe de ordin economic ale hazardului natural, explicîndu-le
c) numeşte două măsuri de prevenire a consecinţelor dezastruoase ale hazardului
natural menţionat, argumentînd utilitatea lor
12 p.
3. Aplicînd Harta fizică a Asiei
Descrie Cîmpia Siberiei de Vest, indicînd:
a) meridianele între care se include cîmpia
b) paralelele între care se include cîmpia
c) înălţimea medie a cîmpiei
d) înclinaţia generală a cîmpiei
e) întinderea cîmpiei de la vest la est pe paralela 60ºlat. nord., în grade şi kilometri,
ştiind că lungimea unui grad pe această paralelă este de 55, 8 km.
8 p.
4. Calculează ora locală şi data în oraşul Sao Paulo (Brazilia), dacă se ştie că în momentul
dat în oraşul Chişinău este ora 8.00, 17 iunie.
Notă:Aplică reţeaua de grade şi efectuează toate calculele pe foaia de test.
6 p.
5. Examinînd climograma staţiei
meteorologice Teheran indică:
a) temperatura medie a lunii celei mai
calde
b) temperatura medie a lunii celei mai
reci
c) amplitudinea anuală a temperaturii
aerului (efectuează calculele pe foaia de
test)
d) cantitatea medie anuală de precipitaţii
e) denumirea tipului de climă
f) o cauză ce determină maximum de
precipitaţii în anotimpul de iarnă, pentru
tipul de climă, redat în climogramă,
explicînd-o.
7 p.
II. Relaţiile cauzale dintre componentele mediului geografic (23 puncte).
6. Utilizînd Harta economică a Republicii Africa de Sud:
a) identifică o ramură de specializare a fitotehniei în regiunea litorală, de est a ţării
b) explică doi factori, care au determinat această specializare a fitotehniei în regiunea dată
c) numeşte două ramuri de specializare a zootehniei în Republica Africa de Sud
7 p.
7. Pornind de la afirmaţia că Franţa este un mare producător de energie electrică
obţinută la centralele nuclearoelectrice:
a) argumentează doi factori de localizare a centralelor nuclearoelectrice în Franţa
b) justifică două avantaje a centralelor nuclearoelectrice, în comparaţie cu alte tipuri de
centrale electrice
8 p.
8. În spaţiul rezervat, indică două cauze şi două consecinţe ale procesului de malnutriţie,
caracteristic statelor subdezvoltate şi unor pături sărace din diferite ţări, explicîndu-le.
CAUZE PROCES CONSECINŢE
1.
2.
Malnutriţie
1.
2.
8 p.
III. Eseu (20 puncte).
9. Elaborează un eseu, încadrat în 1 pagină, la subiectul propus:
Învelişul geografic şi societatea umană
Notă: La elaborarea eseului se va ţine cont de: utilizarea limbajului geografic
(minimum două noţiuni la temă); abordarea subiectului în relevanţă tematică (două
aspecte ce vin în argumentarea actualităţii problemei), structurarea logică a textului,
(pornind de la introducere, cuprins şi încheiere); evidenţierea relaţiilor de cauzalitate
(minimum două cauze; două consecinţe; două măsuri de soluţionare); abordarea
problemei la nivel local, regional şi global; argumentarea punctului de vedere propriu
şi formularea concluziei; respectarea volumului indicat.
20 p.
X. BAREM DE CORECTARE
Nr. Scor
total
Variante de răspunsuri acceptate Scor detaliat Observaţii
1. 5 a) Cutremur de pămînt Hazard endogen
b) Intensitatea cutremurului de pămînt -6, 6 după scara Richter
Adîncimea focarului-12, 3km.
c) Procese gravitaţionale: alunecări de teren, prăbuşiri.
1p. – pentru indicarea hazardului natural;
1p.- pentru indicarea intensităţii cutremurului de
pămînt;
1p. – pentru indicarea adîncimii focarului;
Cîte 1p - pentru indicarea fiecărui proces
gravitaţional.
* Se admit şi alte
procese gravitaţionale,
care nu sînt în textul
sursei, dar elevul le
cunoaşte :
rostogoliri, surpături
2. 12 a) Consecinţe de ordin social: în rezultatul cutremurului de
pămînt au decedat şi au fost răniţi un număr considerabil de
oameni; au fost distruse multe clădiri şi populaţia a rămas fără
locuinţe; oamenii au fost stresaţi, înspăimîntaţi ş.a.
b) Consecinţe de ordin economic: a fost stopată livrarea
energiei electrice şi a apei potabile, ceea ce a contribuit la
încetarea funcţionării multor întreprinderi industriale; a fost
perturbat transportul rutier; au fost deteriorate liniile de înaltă
tensiune ş.a.
c) Măsuri de prevenire:
1. Construirea clădirilor cu rezistenţă seismică sporită;
2. Instruirea populaţiei pentru un comportament corect în
astfel de situaţii ş.a.
Cîte 1p. pentru indicarea consecinţei de ordin
social;
Cîte 1p. pentru explicarea consecinţei de ordin
social.
Cîte 1p. pentru indicarea consecinţei de ordin
economic;
Cîte 1p. pentru explicarea consecinţei de ordin
economic;
Cîte 1p. pentru numirea fiecărei măsuri;
Cîte 1p. pentru argumentarea utilităţii măsurii.
* Se admit şi alte
exemple de consecinţe
şi măsuri de prevenire.
3. 8 a) Cîmpia se include între meridianele: 60 º - 90 º long. Est;
b) Cîmpia se include între paralelele: 51 º - 73 º lat. nord;
c) Înălţimea medie a cîmpiei este de 0- 200 m;
d) Înclinaţia generală a cîmpiei este de la sud la nord;
e) 90 º - 60 º = 30 º 30 º x 55, 8 km = 1674 km
Cîte 1p. – pentru indicarea meridianului din
partea de vest şi de est a cîmpiei;
Cîte 1p. – pentru indicarea paralelei din partea de
nord şi de sud a cîmpiei;
1p. – pentru indicarea înălţimii medii a cîmpiei;
1p. – pentru indicarea înclinaţiei generale a
cîmpiei;
1p. – pentru indicarea distanţei în grade;
1p. – pentru indicarea distanţei în kilometri.
La determinarea
meridianelor şi
paralelelor se admite
eroare de 2 º
4. 6 47 º long. Vest – or. Sao Paulo
28 º long. Est – or. Chişinău
47 º + 28 º = 75 º
75 º x 4 min. = 300 min. : 60 min. = 5 ore
Cîte 1p pentru determinarea longitudinii
geografice pentru fiecare oraş;
1p pentru determinarea deferenţei de grade între
oraşe;
La determinarea
longitudinii geografice
se admite eroarea de
un grad.
Ora 8.00 – 5 ore = ora 3.00
Data 17 iunie
1p pentru determinarea deferenţei de oră între
oraşe;
1 p pentru calcularea orei locale.
1p pentru indicarea datei.
5. 7 a) Temperatura medie a lunii celei mai calde + 30 º C;
b) Temperatura medie a lunii celei mai reci + 3º C;
c) Amplitudinea anuală a temperaturii aerului este
30 º C - 3 º C = 27 º C
d) Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 218 mm;
e) Tipul de climă – climă subtropicală continentală/
mediteraneană;
f) Iarna influenţează masele de aer temperat,
temperate - continentale care sunt comparativ mai umede
decît masele de aer tropicale continentale ce predomină în
anotimpul de vară.
1p. – pentru indicarea valorilor de temperatură a
lunii celei mai calde;
1p – pentru indicarea valorilor de temperatură a
lunii celei mai reci;
1p. – pentru indicarea amplitudinii anuale a
temperaturii aerului;
1p. – pentru indicarea cantităţii medii anuale de
precipitaţii.
1p pentru indicarea tipului de climă.
1p pentru indicarea cauzei;
1p pentru explicarea cauzei.
6. 7 a) Cultura trestiei de zahăr, a bumbacului.
b)- condiţii naturale favorabile (clima tropical umedă, relieful
-în extremitatea de nord Cîmpia Mozambic);
- Condiţiile tehnice (fermele specializate).
c) creşterea ovinelor şi a bovinelor de carne şi lapte.
1p. – pentru identificarea ramurii de specializare a
fitotehniei;
Cîte 1p. pentru indicarea fiecărui factor;
Cîte 1p. pentru explicarea fiecărui factor.
Cîte 1p. pentru indicarea fiecărei ramuri de
specializare a zootehniei.
.
7. 8 a) Factori:
1. Prezenţa consumatorului care necesită volume mari de
energie electrică cînd lipsesc alte surse de energie electrică.
2. Prezenţa apei/ surselor acvatice necesare pentru răcirea
reactoarelor;
* Se admite şi prezenţa materiei prime locale (rezervele de
uraniu);
b) Avantaje:
1. În condiţii normale de funcţionare ele practic nu poluează
mediul înconjurător;
2. Furnizează energie electrică ieftină (cu 60 % mai ieftină
decît termocentralele);
3. Furnizează energie electrică în cantităţi mari.
Cîte 1p pentru indicarea fiecărui factor;
Cîte 1p. pentru argumentarea fiecărui factor
Cîte 1 p.- pentru justificarea fiecărui avantaj.
Cîte 1p. – pentru raportarea lor la alte tipuri de
centrale electrice.
Se admit şi alte
avantaje.
8. 8 Cauze:
a) 1. Decalajul mare al veniturilor, caracterul extensiv al
agriculturii, specializarea îngustă a agriculturii (cultura
plantelor)
2. Reducerea suprafeţelor de terenuri agricole, cauzată de
presiunea demografică.
Consecinţe:
b)1. Foamete; Copii subnutriţi
2. Dependenţa de ajutoarele umanitare, rata analfabetismului
sporită din cauza alimentării insuficiente a creierului ş.a.
NOTĂ: Se accepta prezentarea cauzelor şi consecinţelor în
raport cu procesul geografic expus - MALNUTRIŢIE,
fără a fi examinată corespondenţa directă dintre cauza şi
consecinţa expusă.
Cîte 1p. pentru indicarea fiecărei cauze;
Cîte 1 p. pentru explicarea fiecărei cauze;
Cîte 1p. pentru indicarea fiecărei consecinţe;
Cîte 1 p. pentru explicarea fiecărei consecinţe;
Se admit TOATE
ideile, numai să fie
reprezentative
9. 20 2p. – pentru respectarea limbajului geografic
adecvat (cîte 1p. pentru fiecare noţiune inclusă);
2p. – pentru expunerea subiectului în relevanţă
tematică (cîte 1p. pentru fiecare aspect
argumentat);
2p - pentru expunere logică (pentru respectarea
succesivităţii: introducere, cuprins, încheiere);
2p. – pentru relatarea a două cauze (cîte 1p.
pentru fiecare cauză);
2p – pentru relatarea a două consecinţe(cîte 1p.
pentru fiecare consecinţă);
2p - pentru relatarea a două soluţii (cîte 1p. pentru
fiecare soluţie);
3p. - pentru abordarea problemei la nivel local,
regional şi global (cîte 1p pentru fiecare nivel);
2p. – pentru argumentarea punctului de vedere
propriu;
2p – pentru formularea concluziei;
1p. – pentru respectarea volumului indicat. Total: 81