Locuiesc într-un oraș micuț unde am 2 prietene și 4 rude indepartate cu care vorbesc rar.
Am multi prieteni care si-au făcut viata în alte tari și nu se mai întorc.
Am rămas singura în acest oraș mai ales după ce m-a părăsit iubitul pe care îl vedeam a fi tot universul meu. Când vin de la job nu am ce face, ies cu una dintre cele 2 prietene iar în rest sunt singura si m-am saturat de singurătatea și de faptul ca nu am unde merge un acest oraș.
Ma gândeam serios sa ma mut la mama mea în străinătate, măcar acolo o am pe ea. Stiu ca nici acolo nu va fi ușor, ca o am doar pe ea și va trebui sa îmi fac cunoștințe și amici. Dar privesc ca fiind sansa la un nou început, poate unul mai bun.
Imi e teama ca e posibil sa nu ma adaptez, e posibil sa fiu demoralizata pentru ca nu imi pot face prieteni foarte rapid având în vedere ca nu cunosc limba și nu e asa ușor printre străini.
Voi ați fost puși în fata faptului de a pleca pentru un nou start?
Ordonare:
Cronologică
Eu am plecat singura si fara sa cunosc pe nimeni. A durat in pic dar acum am prieteni ( majoritatea localnici) si iubit, ies in oras cu colegii de la munca dar si cu prietenii, m- am adaptat. Si chestia asta cu " printre straini" - doar nu crezi ca toti romanii iti vor binele, nu?
Răspunde
Depinde de tine in primul rand. Ce fel de personalitate ai, cat de deschisa ești la nou.
Eu nu aș pleca din tara. Daca chiar vrei, vei reuși să-ți faci prieteni și aici. Doar că trebuie să acorzi șanse, sa te expui, sa fii vulnerabila. Nu e ușor să ajungi sa ai prieteni apropiați și cu siguranță exista riscul sa fii dezamăgită la un moment dat.
Iar în străinătate daca nici nu știi foarte bine limba de circulație locală iti va fi cu atat mai greu.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
