Eu i-am tuns parul unei priete din bloc, de tipul castron, i-am facut un breton care numai drept nu era, si i-am ascuns parul sub sifonier. Parintii nu s-au suparat. Bafta!
Imi amintesc ca acum cativa ani mergeam la agudul de langa scoala pentru a culege agude si de asemenea, a ne murdari pe maini si pe bot. In drum spre agud, se afla un cal legat cu o funie de un stalp si manca iarba linistit. Cand dintr-o data, cea mai buna prietena Andreea si cu fratele ei Marius au inceput sa arunce cu pietre de pe strada in cal. Ba da' ce s-a enervat calul ca i-am stricat masa si a scapat si a inceput sa ne fugareasca dar pana la urma ne-a lasat in pace si cand am ajuns la agud ne-am ospatat Dar apoi cand sa ne introarcem ne era frica sa mergem pe strada pe unde era calul si am luat-o pe sosea . Mama si tata fiecaruia nu au aflat nimic
Cand eram mic (5-6 ani) ma jucam cu un prieten un fel de fotbal american si cand a vrut sa imi ia mingea m-am ferit si el a intrat intr-un zid si si-a spart arcada.
E in viata (daca te intrebi).
M-am simtit vinovat ca i-am pus piedica cand m-am ferit, da nu stiam ca o sa intre in perete.
Am mai facut si e tampenii, dar de asa ne dezvoltam ca persoane si invatam ce nu avem voie. Eu am invatat ca nu am voie sa sparg arcad.
Secretarulanonim întreabă: