Este posibil sa lucrezi de dimineata pana seara la un supermarket? Gen 7 dim - 9 seara? Adica cine ar rezista? Eu tot ce vreau E UN JOB NORMAL DE 8 ORE si NU GASESC. De aia plecati toti din Romania ca nu exista un job normal doamne de 8 ore?

Deci nu peste tot sunt stivuitoare, prefer mai bine sa angajeze 3 4 baieti in depozit.Si acolo sunt rafturi inalte de 4 metri, compartimentate in 3.Si bagi rolele de material in ele, stofa, punga de buzunare, captuseala pentru alea de iarna.Fiecare are o denumire, si denumirea aia trebuie sa o inveti, fiecare raft e numerotat, bagi stofa in raftu numarul 15. Bun, tu stii ca e in 15, cand vine comanda din sala de productie "Avem nevoie de 23 de metri de stofa trisko 62, si 10 metri sin punga de buzunare linco 21 " Te duci frumos iei foarfeca,si masori si tai,dar nu folosesti centimetru,inveti sa masori ca un croitor, sa numai pierzi timp folosind centimetru Apoi te urci sus pe dulapurile alea fara scara,sa numai pierzi timp,pentru ca timpul e esential, apoi daca se intampla sa cazi de acolo, e accident de munca si te ia la draci, ca de ce nu ai folosit scara. Daca folosesti scara, pierzi timp, si iar te ia la draci sefu.Deci cum o dai, cumo iei, nu e bine! Tre sa lipesti eticheta pe fata materialului, ca fetele de la productie sa stie care e fata, si care e spatele.Sa nu croiasca pe dos, se vede foarte greu diferenta.Si in momentu in care ai terminat de rulat materialu, lipesti acolo exemplu "Trisco 62(numele de stofa, cati metri e, adica 10 15 metri cat ti-au cerut,si mereu lipesti pe fata materialului,sa stie fetele care e fata,si care e spatele)In fine,sunt multe de explicat,nu mai crede.E si de un calculator,ca noi tineam si contabilitatea ce vine, noi le bagam in calculator, cu un scaner, apoi scanai fiecare stofa/punga de buzunare, captuseala, si le asezai pe cele mai grele la parter si pe cele mai usoare la etaju 3 cum ar veni la rafturi.

Când nu știi să faci nimic și ajungi să-ți cauți de lucru în magazine, nu poți să ai pretenții de la viață .

Pai daca înveți, ești în stare. Pe mine nu m-a interesat sa fiu olimpică la mate, că dacă îmi puneam capul, făceam și asta . Lăsa basmele, după o vârstă te pisi pe el drum interior și pui osul la treabă, că nu mai sta tata mare după tine, ins al generației curcubeu, să-ți alegi tu drumul cel mai ușor. Nu ajungi nicăieri de la sine, doar daca ai vreo afinitate, vreun talent mai special, in rest, e munca. Și nu, multi nu știu câte pot face, au piedici imaginare de care nici nu sunt conștienți. Mă rog. Asta e o discuție lunga. Dar nu simte nimeni nevoia sa fie programator. Acum 50 de ani nici nu exista jobul asta.

Ai zis un mare lucru ok, "Și nu, multi nu știu câte pot face, au piedici imaginare de care nici nu sunt conștienți", perfect adevarat, sunt foarte multi asa, pentru ca foarte multi au piedici psihologice.
Nu ma refeream la aia, ma refeream la cei ce au incercat tot ce au putut si nu a mers, am uitat sa specific.
Nu simte, ba simte pentru ca mediu s-a schimbat si se stie de meseria asta, se face si in scoala ceva si descoperi ca-ti place, inainte nu stiai ca-ti place ca nu aveai ce proba.
Prietenul meu asa a fost, a simtit ca vrea sa fie coder, avea inclinatie catre asta, avea gandire analitica si simtea ca asta ii e drumul. Verisoara mea de la 12 ani simtea sa fie avocat, tot asa vazuse in filme, colo, colo si s-a regasit acolo.
Pui osul la treaba dar trebuie sa ai si o motivatie! Fara motivatie ce faci? Daca ai motivatie automat apare dorinta, vointa ambitia sa obtii ce doresti, iar asta inseamna sa-ti placa ceva, tot asa sa simti ce-ti place sa faci, ca doar asa sa muncesti mecanic doar sa nu mori, nu stiu ce motivatie este, fara motivatie te chinuie treaba aia.

Cunosc și eu oameni așa. Ăștia sunt oameni care nu au un scop în viață, nu știu pentru ce trăiesc sau sunt foarte schimbători și veșnic nemultumiti. Și asta din cauza lipsei de disciplină din copilărie și a ideilor nebune despre cum ar trebui sa fie un job. Plus familii de rahat. Oamenii fără ambiție nu muncesc oricum mecanic până mor , sunt asistați social, stau pe banii părinților până târziu în viața sau schimba joburile ca pe șosete. Uite eu am simțit mereu că sunt făcută să fiu scriitoare dar trebuie sa fiu și puțin realistă.

Da, de ex eu fara motivatie nu pot face nimic, daca fac, ma irita, enerveaza, plictiseste. Da, oamenii aia asa sunt, dar nu stiu cat sunt ei de vina, ci familia, contextul, cum s-au format. De ce un om sanatos de la sine nu e ca ei?! Deci ei au niste probleme, nu e normal sa-i condamnam, altfel de la sine nu ajungeau asa, simteau de la sine ca nu le place asa, nici nu mai era vorba ca trebuie. Nu e asa simplu. Psihologia asta e lunga si adanca ca matematica, daca te duci la libraria Carturesti ai sa gasesti acolo atatea carti de psihologie de te miri ce dracu e asa mult de spus.
Sunt chestii constiente, dar care-s conduse de inconstient, iar aia nu prea controlam noi. Si in functie de probleme, sanatate psihica, alea sunt okey sau malefice.

Lol. Crezi ca lumea pleaca din tara pentru un program de 8 ore? Eu lucrez 80+ ore/saptamana in afara si stiu multi care lucreaza la 70+ ore. Depinde si ce vrei in viata

Caci salariul eu mi-l iau dupa pumnii care-i dau

Pai nu te pune nimeni sa muncesti la un supermarket!
De ce nu-ti munca de birou, de la 9 la 5?