| ღmerishorღ a întrebat:

HEY, TPU! am nevoie de un plan de ingrijire al pacientului cu scleroza laterala amiotrofica si boala parkinson! URGENT! funditahappy

Răspuns Câştigător
| blackwidow a răspuns:

Pentru Parkinson

•să meargă ţinându-se drept, asigurându-şi o bază de susţinere mai mare (mersul cu picioarele îndepărtate la 25 cm)
•să facă exerciţii de mers în ritm de muzică
•să forţeze balansarea membrelor superioare şi să-şi ridice picioarele în timpul mersului
•să facă paşi mari, să calce mai întâi cu călcâiul pe sol şi apoi cu degetele
•să-şi ţină mâinile la spate, când se plimbă (îl ajută să-şi menţină poziţia verticală a coloanei şi previne căderea rigidă a braţelor lateral).
•în perioadele de odihnă, să se culce pe un pat tare, fără pernă, sau în poziţie de decubit ventral (aceste poziţii pot ajuta la preîntâmpinarea aplecării coloanei în faţă)
•când este aşezat în fotoliu, să-şi sprijine braţele pefotoliu, putându-şi, astfel, controla tremurul mâinilor şi al braţelor.

Pentru câştigarea şi păstrarea autonomiei în autoîngrijire :
•să folosească îmbrăcăminte fără nasturi, încălţăminte fără şireturi, lingură mai adâncă pentru supă, carne tăiată mărunt, cana cu cioc. Pentru a evita căderile
•în locuinţă se recomandă parchet nelustruit, fără carpete, linoleum antiderapant, W.C.-uri mai înalte, balustrade de sprijin
•înainte de a se ridica din pat, să stea aşezat câteva momente pe marginea patului.
Pentru a-şi păstra capacitatea de a vorbi, să facă exerciţii de vorbire.
Pentru prevenirea depresiei şi ameliorarea stării afective, se planifică:

•program de activităţi zilnice (să lucreze cât mai mult posibil)
•obiective realiste
•discuţii cu membrii familiei pentru a găsi metodele care să-i asigure pacientului o viaţă normală şi sprijin psihologic.

Pentru boala Charcot sincer sa fiu nu am gasit nimic, insa din cate stiu eu, nu exista tratament, decat medicamentos; este o boala cu evolutie nefavorabila, daca intelegi ce vreau sa spun...

Terapia fizica si ocupationala poate ajuta la pastratrea fortei si functionalitatii si determina ca majoritatea indivizilor sa ramana apti. Terapia vorbirii poate ajuta la pastrarea capacitatii de a comunica pe masura ce afectiunile de vorbire se dezvolta.
Medicatia se poate utiliza pentru ameliorarea simptomelor si pentru a linisti pacientul. Aceasta cuprinde:
- baclofen, tizanidina, dantrolene sau benzodiazepine ca si diazepam, pentru a reduce rigiditatea, spasmele si convulsiile (fasciculatiile)
- chinina, fenitoina sodica, benzodiazepine sau gabapentin pentru a calma crampele musculare
- morfina, pentru a usura dispneea (respiratia dificila).
- medicatia antianxioasa ca diazepamul sau lorazepamul, pot ajuta in combaterea anxietatii cauzata de afectiunile respiratorii
- Academia Americana de Neurologie recomanda si acupunctura ca o metoda adjuvanta pentru problemele respiratorii, cand este folosita in completarea medicatiei sau utilizarii aparatelor pentru respiratie artificiala
- medicatia antidepresiva amelioreaza depresia, insomniile, apetitul redus sau oboseala si reduce producerea de saliva (care poate ajuta pacientii care au afectati muschii care controleaza salivatia)
- ameliorarea durerilor, reducerea durerii musculare, care uneori apare tardiv in evolutia bolii.
Daca apar probleme cu aspirarea alimentelor si salivei in trahee, un tub poate fi introdus prin piele in stomac (gastrostoma endoscopica percutanata sau PEG). Acest tub asigura o cale mai usoara pentru o nutritie adecvata si pentru administarea medicatiei.
Aparatele de respirat (ventilatoarele) pot fi necesare pe masura ce muschii toracelui sunt afectati. La inceput, oxigenul suplimentar poate fi administrat prin canula nazala, un tub flexibil de plastic care este plasat in orificiiile nazale. Pentru pacientii care prezinta usoare afectiuni respiratorii, procedeele nechirurgicale de ventilatie pot fi folosite. Acestea includ utilizarea ventilatiei cu presiune pozitiva pe doua nivele si presiune pozitiva noninvaziva, care furnizeaza oxigen suplimentar prin masca faciala. Totusi in anumite cazuri, traheostoma (incizie la nivelul gatului care deschide traheea) poate fi creata si oxigenul poate fi furnizat print-un tub fixat in orificul traheostomei.
La inceput, aparatele de respiratie pot fi necesare numai partial, ca de exemplu in timpul somnului. Pe masura ce boala se agraveaza si afectiunile respiratorii devin mai severe este nevoie de folosirea aparatelor tot timpul.
Riluzol

Medicamentul denumit riluzol poate prelungi supravietuirea cu cateva luni. Nu se stie inca daca medicatia este eficienta, dar poate determina eliberarea lenta a anumitor substante chimice de la nivelul creierului (neurotransmitatori) care se crede ca au rol in ALS. Riluzol este singurul medicament aprobat pentru tratamentul sclerozei laterale amiotrofice.
Exista cateva dezavantaje in utilizarea de riluzol. Cu toate ca a fost demonstrata prelungirea supravietuirii cu cateva luni, nu imbunatateste vizibil simptomele sau calitatea vietii. Majoritatea indivizilor tolereaza riluzol foarte bine, dar pot apare si efecte adverse ca greata, varsaturi, slabiciune, ameteli si tuse. Din cauza ca riluzol poate determina afectare hepatica, pacientilor care utilizeaza acest medicament trebuie sa li se investigheze functia hepatica. Tratamentul cu riluzol este si scump si poate sa nu aduca beneficii pacientilor care prezinta forme atipice de ALS.

Tratament ambulator (la domiciliu)

In cazul pacientilor cu scleroza laterala amiotrofica, este important atat pentru ei cat si pentru familie sa invete sa faca fata efectelor bolii. O buna parte din ingrijire se efectueaza in ambulator si un bun tratament la domiciliu poate uneori ajuta la stapanirea simptomelor si prevenirea complicatiilor.
Timpuriu in evolutia bolii, exercitiile aerobice usoare si lente, stretching-ul usor pot ajuta la mentirea rezistentei, reduc oboseala si depresia si previn crampele si spasmele musculare. Un fizioterapeut poate recomanda planificarea unei scheme de activitati lipsite de orice pericol si sa estimeze necesitatile schimbat-oare din cursul evolutiei bolii.
Pacientii cu ALS adesea prezinta tulburari de masticatie si inghitire. Schimbarea dietei poate ajuta la evitarea sufocarii si asigurarea unei nutritii corespunzatoare. Aceasta poate include: mese fractionate, dese si optarea pentru alimente moi si usor de inghitit.
Pe masura ce scleroza laterala amiotrofica progreseaza va fi din ce in ce mai dificila mobilizarea si efectuarea activitatilor zilnice principale. O varietate de aparatura si echipament auxiliar poate ajuta la evitarea ranirii si la mentinerea independentei. Acestea pot cuprinde:
- un guler cervical pentru a sustine capul daca muschii gatului se atrofiaza
- aparatoare pentru picioare si glezne, bastonul, cadru de mers, scaun pe rotile care ajuta la mobilizare
- rampa, balustrade, scaun de toaleta inalt sau un scaun pentru dus
- tablite de scris care se sterg, amplificatoare ale vocii sau alte dispozitive care usureaza comunicarea cand vorbirea devine dificila.
Exista numeroase alte aparate care ajuta la imbaiere, alimentare, imbracare si comunicare. Consultarea unui terapeut ocupational pentru recomadarea celor mai bune aparate si ce modificari trebuie facute la domiciliu, pot usura si feri de pericol viata pacientului. Se cere sfatul medicului in privinta necesitatii acordarii de asistenta medicala la domiciliu de catre o asistenta.

Numai bine




3 răspunsuri:
| ionupo a răspuns:

Ai mai jos un site cu informatii despre Parkinson.

http://www.topmedica.ro/blog/fata-nevazuta-a-bolii-parkinson/.

Poti pune intrebari chiar pe site iar medicul iti va raspunde in scurt timp. Succes :)

| haYsa a răspuns:

Incearca sa ceri sfatul unui medic. TPU este egal cu 0.