Voi ce faceti cand iesiti de la serviciu? Mai aveti ce face dupa ora 17 in oras? Majoritatea locurilor sunt inchise atunci. Majoritatea lucrurilor importante se intampla ziua intre 8 si 17, iar voi sunteti blocati la serviciu, nu va streseaza ca mare parte din ziua va este pierduta?

Poți sa iei job de noapte (paznic de exemplu)

Mă plimb puțin prin parc, mă duc la shopping, sau mă plimb puțin prin centrul orașului.

Pai si asa iti pierzi ziua, ca o dormi. Dar eu puneam intrebarea despre ceilalti, sa vad ce parere au despre asta, cum se simt ei cand ies la 17-18-19 seara de la serviciu.

Da-ne niste exemple ca mie chiar nu-mi vin. Magazinele sunt deschise, restaurantele/localurile, locurile de mancat/baut ce vrei tu sunt deschise, la ce te referi mai exact? Sali de jocuri precum bowling, biliard, etc etc sunt deschise pana noaptea tarziu si multe altele.

Mă plimb cu bicicleta.

Si cum faci fata gandurilor care pot aparea despre faptul ca ziua ta e ca si pierduta? Adica eu am fost in situatia asta si mai stiu si alti oameni. Practic partea aia de zi cea mai bine luminata de soara in care poti face multe activitati in oras e pierduta din cauza ca esti blocat la serviciu.

Ce se intampla atat de important atunci?

Pai nu alea. Ma refeream la spital in primul rand. Tot felul de interventii la spital se fac ziua si trebuie sa-ti iei liber, apoi mai sunt treburile administrative (cine are treaba cu acte etc pe la institutii publice), alea tot ziua se fac si trebuie sa-ti ei liber.

Nu mai zic ca atunci cand pleci la 6 dimineata din casa la job si vii seara la 17-18-19 se duce mare parte din lumina aia a soareluri care iti umple inima de bucurie. Vii seara acasa obosit, iti piere cheful sa mai faci sport, sa mai faci mancare, sa socializezi, sa te preocupi cu adevarat de copii. Stiam niste femei care se plangeau ca atunci cand ajungeau acasa de la birou, nu mai suportau plans de copii, copii energici, copii zvapaiati, voiau doar somn si odihna.

Am raspuns mai jos.

Apoi eu n-am pomenit de alea. Citeste mai sus.

Pai tocmai ti-ai raspuns singur la intrebare. Daca ai treburi de genul, iti iei liber sau chiar lipsesti 2-3-4 ore pana iti termini treaba apoi te intorci la munca pana ti se termina programul. In plus fata de asta, nu se intampla zilnic sa ai nevoie la spital sau sa semnezi acte pe nu stiu unde.
Asta cu oboseala dupa ce ajungi acasa si ca nu mai ai chef de nimic, depinde de persoana... daca ti-ai ales sa muncesti ceva ce te extenueaza e normal. Daca ai prins un loc de munca nu foarte solicitant sau care iti place nu vei avea problema asta... In plus chiar daca esti la job nu muncesti 8/8 ore sa fim seriosi. Ai pauza de masa, pauza de tigara de care lumea abuzeaza si ajunge sa fumeze 1 ora din program, etc etc.

Bine, dar in sinea unui om, nu se framanta catusi de putin ca mare parte din ziua lui, cand soarele de pe cer lumineaza cel mai bine, a fost pierduta 9-10 ore in trafic si intr-o cladire nspe ani la rand?

Inteleg ce vrei sa spui, nici mie nu-mi place ideea de job, dar altfel nu prea ai cum sa traiesti, doar de pe-o zi pe alta poate. Cam jumatate din viata ti-o traiesti muncind si nu prea ai ce face.

Si voi de exemplu cata energie mai aveti dupa ce iesiti de la lucru? Ce mai puteti face cand ajungeti seara acasa, in afara de TPU?

Mda, oamenii muncesc atata ca sa-si plateasca niste rate nenorocite pe care le-au facut pe negandite.

Vrei neaparat la spital? Sunt clinici private care au contract cu casa de asigurari, deci nu platesti daca ai o problema de sanatate, si unde poti face programare si dupa ora 17. La institutii publice nu cred ca te duci asa des incat sa devina o problema pentru tine.
Cat despre femei, eu abia fac fata la serviciu, nu imi imaginez cum ar fi sa vin acasa la 17 si sa trebuiasca sa stau dupa copii, sa fac mancare, sa spal, sa calc etc. Adica fac treburi dar e altceva cand faci pentru o singura persoana.

Eu cand ies de la munca mananc si ma bag in pat rupt. De obicei ies doar sambata si duminica, pentru ca doar atunci am timp, foarte rar ies in timpul saptamanii.

Asa si eu am patit. Viata mea era 0 in timpul saptamanii, era dedicata muncii si supravieturii. Atat.

Si ai rezista sa mai ai si copii pe langa?

Acum cand n-ai copii, ce mai poti faec cand vii acasa de la serviciu? Tu mai ai energie? Ca eu nu mai aveam cand munceam. Nici colegii mei mai in varsta. Si mi se pare un timp din viata pierdut daca ma gandesc la rece. In prima faza, da, te gandesti ca nu e un timp pierdut, ca iti aduce bani de trait, de mancat. Dar comparand cu felul cum te face sa te simti, iti dai seama ca mare parte din tineretea ta e daruita companiilor sa te exploateze, din care tu sa obtii doar a treia parte a valorii create de tine. O parte la stat, o parte la profitul lor si o parte tie. Si te gandesti ba eu ce-am facut in anii x y z etc ai tineretii? Pai munceam de la 8 la 5, stateam in trafic de la 7 la 8 dimineata si de la 5 la 6 seara. Mai ciuguleam ceva cand ajungeam acasa si somn. Amanari la dentist si la doctor si tot asa. Mai o vacanta din cand in cand si uite asa s-a dus tineretea. Pentru ce? Pentru siguranta noastra ca vedem acel salariu in cont? Nu stiu... de la un timp ma gandesc la rentabilitatea asta munca versus timp pierdut din viata. Si cate lucruri ai fi putut face de la 8 la 17, cand inca era lumina afara, atatia ani, iar tu ai stat inchis intr-o cladire.

XD. De asta trebuie sa "lucrezi" ceea ce-ti place, pentru ca daca "lucrezi" la chestii care nu-ti aduc fericirea, poti spune ca iti irosesti gunoiul asta numit viata in timp ce faci ce nu-ti place. Teoretic este IAD, (si practic am putea spune).

Adevarat, asa am simtit. Avem o colega doamna cu trei copii care era terminata in fiecare zi la birou. In fiecare ora tot ofta si zicea doamne... doamne... cat avea de munca. Si se vedea ca nu ii mai placea. Si ne inducea o stare proasta tuturor.

Ea a ales sa faca remorci care sa-i faca viata si mai grea. Nu a obligato nimeni sa faca 3 copii, nici nu scrie nicaieri ca trebuie sa iti faci familie mare. "fa mama copii multi sa fie acolo" ) Asa ziceau oamenii din 1900 cand faceau multi copii pentru ca trebuia sa-i ajute la munca de camp, si multi dintre ei mureau. Nu merita sa te complici in viata cu remorci, cu relatii toxice si cu facutul lucrurilor care nu te atrag. Multi in viata aste se termina psihic si fizic singuri, pentru ca sunt ratati si nu au neuroni activi in cap. Fii destept si nu iti strica viata singur pentru ca nu stim daca o sa mai avem vreodata parte de asemenea "noroc" sa ne nastem. (Dupa parerea mea, este cel mai mare ghinion posibil sa te nasti)

Ideal ar fi sa muncesti odata bine ca sa nu mai fi nevoit sa muncesti toata viata dupa, de exemplu muncesti 5-10 ani, iti deschizi o afacere si ai venit pasiv, afacerea trebuie si ea administrata dar macar nu mai lucrezi pentru altcineva, ceea ce iti cam fura viata, daca lucrezi mereu pentru altul.

Dap, daca este baiat destept, isi poate face multe venituri pasive.

Cred ca nimeni nu vrea sa lucreze toata viata pentru altcineva, dar asa e sistemul facut si majoritatea trebuie la un moment dat sa lucram ca angajati, dar se poate "pacali" sistemul, dar trebuie sa tragi tare si sa ai si putin noroc in viata.

Exact, tot trebuie sa muncesti pana ai sa ajungi acele venituri pasive, si dap, norocul este extraordinar de important. Multi spun ca nuuuu, la ce-ti trebuie noroc daca esti inteligent. )
Nu, serios, trebuie mult noroc.

As avea ce face. Dar după job nu îmi arde de ieșit, dacă nu am o iubita cu cine sa ies sa îmi dea energie.

Ajung acasa pe la 18 fara 20, pana-mi fac un dus ma schimb si mananc se face 18 si ceva. Dupa lucru de obicei deschid pc-ul si invat vreo 2 ore pentru ca vreau sa schimb locul de munca intr-un an, apoi stau cu iubita la un episod dintr-un serial ceva si ma culc.

Ideea e ca de la 7 la 17 viata mea nu e 'pe stop', viata mea continua si acolo, cand am pauze invat sau umblu pe net caut diferite chestii, beau o cafea, etc etc, ia timpul petrecut acolo nu-l consider pierdut pentru ca ala ma face independent de parinti. Timpul ala pierdut la lucru imi permite sa mi se rupa de tot si de toate, sa nu trebuiasca sa raspund in fata nimanui, nici macar in fata sefului ca nu ma intereseaza daca ma da afara si o stie, nu trebuie sa ascult sfaturile sau morala nimanui pentru ca ma intretin singur.

Iar pe de alta parte ma ajuta mult gandul sa stiu ca nu voi face ce fac acum pentru totdeauna, peste un an voi schimba profesia, care imi va permite, imediat sau nu, sa lucrez de acasa.

Societatea actuala, privita in mod obiectiv, e construita intr-un mod de ****. Muncesti sau esti la scoala 3 sferturi din viata, in cele mai multe cazuri facand ceva ce nu-ti place. In adancul meu, stiu asta, dar nu pot privii lucrurile asa pentru ca ajung la nebuni. M-am autoeducat sa privesc lucrurile dintr-un alt unghi, am invatat sa imi placa ceea ce fac, imaginandu-mi coltisorul meu de contributie pe care-l aduc societatii, si cel mai important lucru care ma tine pe butuci e increderea intr-un viitor apropiat mai bun.

Gandeam exact la fel ca tine prin facultate inainte sa ma angajez, poate chiar mai 'negru', dar perceptia aia se datora si faptului ca eram depresiv ca noaptea. Odata ce am primit tratament de la psihiatru, m-am angajat si asa mai departe, m-am schimbat.

Despre ce locuri vorbesti tu?

Modul in care ai formulat intrebarea nu e chiar cel ideal.
Tu la randul tau faci lucruri importante intre 8 si 17, asa se presupune. Poate si lumea are nevoie de ce contributie aduci tu in societate.

De exemplu, daca e vorba de shopping si lucrezi la birou, tot in intervalul ala gasesti timp sa faci frumusel comenzi online, inclusiv articole de imbracaminte/incaltaminte, poate gasesti o varietate mai mare/buna online.

Pe cand atunci cand ies seara de la job si zic sa fac niste shopping la mall mai gasesc o laie si devine o activitate stresanta. Mereu se dau masurile la hainele care-mi plac, doar un exemplu. Iar in weekend as prefera sa fac si altceva mai bun decat sa pierd vremea la shopping.

Si mai e ceva, eu nu sunt blocat la serviciu, iar mai ales acum in timpul acestei pandemii pot lucra in continuare de acasa, nu e program fix la secunda.
Si mi se pare aiurea sa consideri ca pierzi timpul muncind. Pe bune?

Later Edit: referitor la atatea "locuri" in care ai "libertate" dupa ignore-ul ala bag seama ca tu ai nevoie zilnic sa mergi la spital. Stii tu ceva Bine ca aia multumiti de situatia lor sunt doar ipocriti si spalati pe creier in timp ce victimizarea ta e justificata orice ar fi.

"mi se pare aiurea sa consideri ca pierzi timpul muncind." inca unul spalat pe creier, nu uita ca muncesti pentru altul, iar profitul il ia patronul, nu tu, tu iei doar o mica parte din ceea ce produci.Si nu tot ceea ce faci la munca te ajuta pe tine in plan personal. Iar timpul e o resursa mai valoroasa decat banii ce ti se varsa in cont, asta asa ca sa-ti aduc aminte pe ce lume traiesti. Nu pune pe acelasi taler timpul pe care-l oferi la munca 8-9-10 ore cu banii ce ti se intorc. In unele cazuri, oamenii ajung sa observe prea tarziu ca raportul bani/timp acordat muncii nu este atat de rentabil. Bani se mai fac, dar timpul inapoi nu-l mai primesti.

Si cine a adus vorba de shopping? Ca eu nu. E si un exemplu banal, care nu are ce cauta aici, evident ca poti face shopping oricand si de oriunde. Daca nu ai citit raspunsul meu de mai sus, ma refeream la spital in primul rand, la lucrurile foarte esentiale de care depinzi si care au programul stabilit de regula intre 8-17. Cam toate activitatile importante ale vietii se intampla intre 8-17. Tot felul de interventii la spital se fac ziua si trebuie sa-ti iei liber, apoi mai sunt treburile administrative (cine are treaba cu acte etc pe la institutii publice), alea tot ziua se fac si trebuie sa-ti ei liber. Daca ai o treba in strainatate, e greu sa pleci cand vrei de la serviciu. Tot felul de activitati legate de tine insuti care trebuie puse la punct sau legate de cei de langa tine.
Nu mai zic ca atunci cand pleci la 6 dimineata din casa la job si vii seara la 17-18-19 se duce mare parte din lumina aia a soarelui, care iti umple inima de bucurie. Vii seara acasa obosit, iti piere cheful sa mai faci sport, sa mai faci mancare, sa socializezi, sa te preocupi cu adevarat de copii. Practic, luni-vineri e ca si o zona gri in viata unui om, esti cuprins intr-o rutina care te poate eroda pe interior. Stiam niste femei care se plangeau ca atunci cand ajungeau acasa de la birou, nu mai suportau plans de copii, copii energici, copii zvapaiati, voiau doar somn si odihna, abia ca mai puteau sta in bucatarie sa gateasca ceva, atat de ostenite veneau de la munca, si nu vorbim de fabrici si santiere, ci chiar si de munca de birou sau cu clientii, care te poate osteni mental, ceea ce nu toata lumea a experimentat ca sa poata intelege.

Este si culmea sa intrebi ce ar putea face un om in acel timp de 8-9-10 ore daca nu ar fi inchis intr-o cladire. V-ati obisnuit cu totii la munca de ati uitat gustul libertatii? Un om are enspe posibilitati de a petrece acel timp, care e cel mai fructuos intre 8 dimineata si 6 seara, daca nu ar fi constrangerile astea materiale, evident vorbind acum la modul ideal.