Am citit undeva un citat,,Sa fii prea bun, dauneza grav sanatatii" Mare dreptate a avut!
Cert este ca atunci cand esti prea bun, multi profita.Si aici nu ma refer la familie, ci la relatiile interumane.Cu prieteni,vecini, colegi!
Mie mi-e greu sa spun nu, si multi profita de asta, si de multe ori sunt luata de,, fraiera"'
De aceea intreb; Bunatatea, defect sau calitate?
Categoric,calitate.
Bunatatea e limbajul pe care surdul il poate auzi si orbul il poate vedea,spunea Mark Twain.
Bunatatea e o dovada de superioritate incontestabila,iar cei care profita de ea si de tine,trebuie sa fie spirite complet condamnate la ingustime,inchistare si inferioritate.
Fiind bun cu ei tu nu pierzi decat o parte de energie pozitiva,in timp ce ei vor ajunge sa se piarda pe ei insisi in fata zambetului tau.
De bunatate s-a abuzat si se va abuza intotdeauna,dar e mai bine sa ramai bun ca sa te simti bine tu,fata de tine.
Personal,imi place sa pot sa-mi zambesc de cate ori ma privesc in ochi.
Si,ca sa n-o poti privi vreodata ca pe un defect, selecteaza cuminte si inteligent pe cei ce nu abuzeaza de bunatatea ta, pune niste limite, asa, ca sa nu mai simti ca esti luata de "fraiera"!
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Esti fraier pana la un punct.
Nu e bine sa fii prea bun cu persoane cu care nu esti prea apropiat.
Dar prietenii, familia...depinde si cata incredere ai in ei, dar acolo nu cred ca se mai aplica.
Răspunde
Bunatatea este o calitate dar si un defect, depinde din ce punct de vedere o privesti.
Te inteleg, dar bunatatea trebuie sa fie imbinata si cu o atitune mai dura.
Sunt situatii si situatii.De multe ori mama copilului de care ma ocup ma suna pentru situatii marunte, care nu privesc cea ce fac eu(sa-i fac mici cumparaturi, sa merg pana la scoala pentru ca cel mare a uitat cine stie ce....Am incercat sa-i ignor cate un telefon, dar ma suna pe fix.Dar cand cel mic imi zambeste (si cateodata mai ma si pupa)ma topesc.
Sau o cunostinta imprumuta in mod constant bani.Nu ne dau bani afara din casa, dar nu sunt nici lipsuri.Mai tot timpul uita sa-i mai dea, trebuid sa-i amintesc.Si odata ca-i da, cere altiii.
Eu zic de viata reala, draga! Lasa facebook-ul(sunt trecuta de 14 ani)
Buna
Este foarte adevarat ca atunci cand dai dovada de bunatate in exces, esti luat peste picior.
Bunatatea face parte din felul nostru de a fi, trebuie sa fii nascut cu asa ceva.
Uite si un exemplu.
Ai mei copilasi sa nu te vada ca dai in animalute/sa nu te vada ca omori insecte/baiatul meu nu mai mananca carnea de gaina daca ii zici ca ai taiat-o/ si tot asa, in schimb fratele meu, nu iubeste animalutele si nici nu concepe un animalut in casa
Deci trebuie sa te nasti sa fii bun.
Bunatatea este o calitate care multi nu stiu ce inseamna si nici nu pune mare pret pe cei care ofera bunatate.
Asa ca, fii bun/ofera ceea ce ai de oferit si nu se stie cand bunul Dumnezeu te va rasplati
O zi frumoasa sa ai
Ca vorbim de bunatate, copilasi si animalute.
Tot timpul copiii mici si animale simt bunatatea oamenilor.
Tot timpul un caine va latra la un om care stie ca nu-i iubeste...e un simt a lor.
La fel si copilasii mici.Simt atasamentul oamenilor buni.O spun din experinta.
Oferă cât ți se oferă.
Dacă vrei să fii mai bun, oferă cui merită puțin mai mult decât îți oferă.
Baftă!
E greu sa fac,, selectia''; si sunt prea,, batrana'' sa ma schimb!
Parere,ea e ca bunatatea e o calitate. De ce? Pentru ca demonstrezi lumii din jur ca tu nu ai caracteru pe care ei il au....chiar daca tu esti luata de proasta din cauza lor, trebuie sa taci sa continui sa mergi mai departe,.sa stai linistita pentru ca sti ca e o vorba ROATA SE INVARTE! :**
Bunatatea este cu siguranta o calitate, dar aceasta se poate transforma uneori si in defect cand este folosita in exces.De exemplu:nu poti sa accepti cuiva un lucru daca tu nu esti de acord cu acesta doar din cauza ca iti este rusine sa il refuzi.In astfel de situatii persoana, observand ca spui da chiar daca nu iti place propunerea sa, va crede ca ai un caracter usor influentabil si va profita de bunatatea ta pe viitor.
Ideal ar fi sa fii bun pana la o limita(pentru ca ceilalti sa nu profite de aceasta calitate a ta). Daca te deranjeaza faptul ca cineva iti cere prea multe, spune-i-o direct si vedeti cum rezolvati problema.
Bunatatea poate adesea fii confundata cu naivitate, si mereu vor fi oameni care vor incerca sa profite pe urma sufletului tau bun, trebuie doar sa-i sortezi un pic, vezi cine merita bunatatea ta, si cine nu. Bunatatea e o calitate, trebuie doar folosita cu responsabilitate.
Bunatatea este o calitate
Bunatatea nu se refera la ati ajuta numai prieteni care pot profita de tine, poti ajuta si niste oameni sarmani sau niste animale, ele nu au de ce sa profite de tine
Normal, atunci cand esti prea bun cu toata lumea esti luat de prost, asa ca rebuie sa fii bun pana la o anumita limita, parerea mea
Bunatatea in sine e o calitate, dar din pacate, societatea in care traim e atat de "bine" aranjata incat a transformat-o intr-un defect.
Este motivul pentru care sa inveti sa spui NU,devine o necesitate.
Pentru ca viata proprie ti-o conduci singur,asa cum doresti tu, nu ceilalti.
Excesele nu duc la nimic bun si chiar daca aici e vorba de un exces de bunatate, tot ce e prea mult, strica!
Ca sa existe echilibru si nu numai, bunatatea trebuie apreciata la justa ei valoare de ambele parti implicate...
Bunatatea este o calitate in portii mici si un defect in cantitati mari. Cand esti bun toti se folosesc de tine si deseori nu primesti nimic inapoi, cateodata e o risipa de timp sa imprastii bunatate in jur, nimeni nu se va molipsi de la tine, poate cei care au inima curata si mare care iti vor spune ca de fapt bunatatea ta iti dauneaza sufletului tau.Cei rai vor profita de tine pana la sfarsit, fara ati recunoaste meritele. In fine mai bine sa fii bun, dar pana la limita.
Bunatatea este o calitate, dar si cel mai mare defect, sau macar pentru mine.
De ceva timp, cred ca bunatatea nu trebuie oferita, decat unor persoane mult prea speciale. Prefer sa ofer bunatate si sa-mi pese celor carora le pasa de mine, restul o sa aiba parte de opusul bunatatii.
Ce ma deranjeaza nu este faptul ca am fost bun si primit ce nu meritam in schimb, ci ca am fost prea bun cu toata lumea, si prea putin cu persoana care conteaza cel mai mult, persoana pe care te poti baza oricand si ca nu o sa te lase balta, iar acea persoana locuieste in oglinda.
Ma deranjeaza ca se uita instant o fapta buna, timpul meu se pierde aiurea, energia pe care am depus-o se duce-n vant; pe cand o fapta rea, nu se uita prea usor.
Ori sunt eu prea batran, ori prea obosit, ori prea amar, ori realist, dar, bunatatea iti aduce mai multe necazuri si mai multe batai de cap, si pentru ce? pentru nimic.
Buna! Clar bunatatea nu este nici defect, dar nici calitate! Vorba ta:daca esti prea bun, toti te iau de fraier! Dar nici nu este un defect in sensul lui propriu. Uite, de exemplu eu : Acum 4 ani, cand m-am mutat in Bucuresti, am venit de la tara.Eram o fata simpla, modesta care nici nu putea sa pronunte cuvantul "idiot" dapai sa injure cum fac multi altii! Din prima zi in care am ajuns la scoala, toti si-au batut joc de mine...radeau de numele meu de familie, de faptul ca veneam de la tara(ma faceau taranca) si multe altele.La un moment dat nu am mai suportat si am stat si m-am gandit bine.Realizasem ca daca raman asa buna la suflet cum eram, ma luau peste picior.Asa ca m-am schimbat desi stiu ca nu e bine. Bucurestiul te schimba... 
Si acum uneori regret ca m-am schimbat, dar pe interior am ramas aceeasi fata buna "de la tara". Deci, pe scurt, bunatatea este o calitate atunci cand o aplici cui trebuie si defect atunci cand o aplici celor care profita. Sper ca te-am lamurit. Pa-pa!
Cred ca e decizia ta, cu timpu o sa-ti dai seama:-daca vrei sa fii rea trebuie sa fii intai sigura ca esti suficient de puternica, incat sa le rezisti tuturor
-daca vrei sa fii un om bun atunci, fa asta cu sinceritate.Prima data poate ca n-o sa fii foarte apreciata, dar daca bunatatea e constanta atunci va veni si recunostinta de la sine
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
