De ce suntem superficiali?

Multa lume e superficiala poate din dorinta de a parea cea ce nu sunt si poate nu vor fi niciodata.Asa e lumea, prefera minciuna si superficialitatea, cei superficiali trateaza mereu lucrurile cu usurinta, fara sa vada in profunzimea lucrurilor, fac asta poate ca le e mai simplu asa, sunt mai comozi si prefacuti de multe ori.

Suntem superficiali si de vina este numai timpul care ne preseaza existand dorinta de a rezolva la timp toate problemele vietii.

Ei bine, am învăţat acest cuvânt, pe vremea când eram în gimnaziu, de la fosta mea dirigintă. Mereu zicea: "Sunteţi superficiali! ". Nu îi dădeam dreptate, dar nici nu vedeam o metodă prin care să o contrazic. Mi-a luat în orice caz ceva timp să îmi dau seama la ce se referea.
Majoritatea persoanelor pe care le cunosc sunt superficiale, incluzându-m, desigur. În tot ceea ce facem, aproape. Mereu alegem calea cea mai uşoară. Preferăm să învăţăm din caiet, decât din carte. Sau să nu învăţăm deloc. Preferăm prieteniile de ocazie, în locul celor adevarate. Preferăm aventurile, în locul unei o relaţii de durată.
Suntem superficiali din diverse cauze. Ori comoditate, ori obişnuinţă, ori pur şi simplu lipsa de simţ practic sau spirit de observaţie. Mai e şi cazul în care ne e frică să aprofundăm o problemă, indiferent de natura ei.
Dar, acestea sunt doar cauze pentru care suntem superficiali. Ceea ce nu găsesc eu sunt motive. Motive pentru care suntem aşa. Cei mai mulţi preferă mereu calea uşoară şi cea mai puţin dureroasa spre a ajunge la un ţel. Nu-i aşa că ar fi bine dacă totul ar veni pe o tavă de argint fără ca noi să mişcăm un deget?

E adevărat că nu totul este tratat superficial, dar de cele mai multe ori există lucruri în care nu punem dragoste, afecţiune, ci le lăsăm să plutească în aer, să se ofilească, să fie purtate de soartă.

Mă întreb cum ar fi viaţa noastră cu mai puţină superficialitate şi cu mai multă seriozitate… dar probabil că doar noi putem afla răspunsul.

Suntem niste oameni superficiali. Pretindem sa fim tratati cu respect, sa fim tratati egal. pretindem atatea incat ma doare capul. si de multe ori noi ce facem? Pur si simplu le lasam total orbiti de niste aparente. Si. culmea! ne mai si lasam condusi de ele. asta ca sa denote prostia noastra. Judecam un om dupa haine, il judecam dupa un par mai zburlit, il judecam fara sa stim ce este atunci in sufletul lui... pur si simplu judecam pe oricine care nu se incadreaza in tiparul format in mintea noastra. Daca nu e la fel... e clar! E un /o CIUDATa. Suntem atat de superficiali incat sa fim convinsi ca dupa doar cateva minute alaturi de o persoana o stim, sau cel putin. ne credem in masura sa judecam si eventual sa fim si rautaciosi. Pentru multi, daca porti un tricou negru cu o formatie. in mod SIGUR esti satanist, nu incape discutie! Asta e mentalitatea turmei pe care suntem nevoiti sa o suportam. Incercam sa nu ne coboram la acelasi nivel. si uite ca pana la urma tot cedam tentatiei. Suntem totusi oameni, dar fiind oameni cu ceva creier, incepem sa ne dam seama de tentatie si sa o alegem din ce in ce mai rar. Si. incepem sa judecam un om dupa ce i-am zarit mai multe fete, mai multe stari de spirit, mai multe articole din garderoba. Atunci. POATE am avea dreptul.

Ne credem atat de perfecti, si suntem absorbiti total de propria fiinta incat restul nu mai conteaza. Asist mereu la intamplari cand prieteni dragi mie sunt judecati dupa aparente. Si. da. sunt etichitati drept "fitosi", "figuranti","de bani gata","nebun" si "cretin". Astea sunt cateva epelative ce-mi vin in minte. Poate si eu fac asa de multe ori involuntar. dar. incerc sa ma controlez, incerc sa cunosc un om inainte de a-l cataloga drept ciudat fara drept de replica. E ca si cum ai fi dus la un proces in care nu ai voie decat sa asculti cum ei te judeca.

Citeşte mai mult: http://dj-dia.blogspot.com/2007/07/suntem-superficiali.html#ixzz0aXOMWpTJ
Under Creative Commons License: Attribution Non-Commercial

Uni dintre noi doresc sa obtina, sau sa rezolve "ceva", insa isi inchipuie ca pentru asta exista asa, peste tot in eter, o armata de oameni ca sa faca tot ceea ce trebuie si el numai sa culeaga roadele. Stii, cand un stapan de sclavi doreste ceva, are cine sa munceasca, pe cind unul ca noi, cei din ziua de azi, trebuie sa facem singuri toata munca. Daca nu o facem, devenim superficiali in ochii celor invatati sa munceasca. Asta este o forma de prostie mascata de un ego puternic si se mai numeste si fudulie uneori, dar nu mereu.

Nu ma consider superficiala. De asta nu ma uit la televizor decat 1, 2 ori pe luna si asta la rude, pe net intru doar jumate din saptamana ca sa am timp sa fiu cu mine insami, cu Dumnezeu...

...ca sa ai tu ce intreba; funny?

Poi vine de la sine.Nu exista o explicatie concreta e ceva natural pur si simplu asa am fost creati.

Rebeca, poate tu esti asa, eu nu sint superficial

@bro "minte-ma dar minte-ma frumos "

Superficialitatea, daca nu este dusa in extrem, nu este un pacat asa de mare. Uneori este chiar benefica pentru ca ne ajuta sa nu luam foarte in serios lucrurile grave care ne-ar coplesi sub povara lor sufleteasca. Cu ea, trecem mai usor prin necazurile vietii. Intelepciunea populara romaneasca a "decretat": "Romanul face haz de necaz!"

Superficialitatea pare sa deranjeze mai mult pe ceilalti decat pe cel superficial.
Pe de alta parte, cele patru tipologii temperamentale cuprind si un tip (mai) superficial. De unde intelegem ca superficialitatea, cel putin la acest tip temperamental, nu este o defectiune a caracterului ci este o structura ce nu poate fi nici generata si nici "corectata":
*Sangvinicul se caracterizeaza prin ritmiciatate si echilibru. Este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatie. Fire activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane*.

Chiar asa. De ce esti? Vorbeste la adresa ta!