E adevarat ca faima iti distruge viata personala si daca nu esti puternic psihic sunt sanse sa pici in depresie? Vei mai fi sufleteste si psihic acelasi om ca dinainte de faima? Ce ziceti?

Oarecum, da. Dar depinde de om, de idealurile lui puternice. Din cauza aceasta prefer să am un rol secund, anonim, de eminență cenușie.

Aici e multa filozofie. Odata ce esti faimos, nu iti mai apartii in totalitate - te oferi lumii si, practic, esti o OFRANDA. Cand esti arhicunoscut, ai impresia ca ai lumea de partea ta, ca niciodata nu esti singur. Dar te inchizi in camera ta, cu banii, cu aplauzele si stima de sine ridicata, insa realizezi ca de fapt esti cel mai singur om. De ce crezi ca artistii sfarsesc de obicei prin a muri din cauza unui viciu (refugiu) sau a sinuciderii?
Sunt atatea suflete pentru care trebuie sa te imparti, incat realizezi ca e imposibil; si pierzi esenta bucuriei unui oarecare moment, timpul strict pentru tine si familia, prietenii tai, e micsorat. Pasiunea, talentul, imaginea vor fi idolatrizate.
Zeii sunt intotdeauna singuri si reci, iar micul exemplu cu faima denota ca omul nu poate sa fie zeu, oricat de mult ar aspira spre asta, si dorinta asta patimasa, in sine, il va innebuni. Omul nu e nascut pentru a fi ofranda, ci pentru a trai si a impartasi atat cat simtul lui subiectiv ii dicteaza.

Da. Este foarte adevărat.