Bună!
Prin 2013 am făcut cunoștință cu un baiat, el și părinții săi se cunoșteau cu mama mea. Vorbeam pe internet, eu mă atașasem de el, așteptam abia să ne vedem, și ne-am văzut dar pe parcurs a fost și ceva mai mult între noi.
Eu eram înebunită după el și acum tot îmi place, dar deja m-am obișnuit cu situația că nu o să mai fim impreuna.
El era total indiferent față de mine, și eu abia acum îmi văd greșelile care atunci mi se păreau acțiuni controlate... ei bine, am suferit mult dar l-am iubit mai mult ca pe oricine.
El seamănă întru totul cu tatăl meu, posibil că asta mă și atrage cel mai mult.
A profitat de mine, de iubirea ce i-o port și m-a rugat să-l ajut financiar, eu am făcut tot posibilul și l-am ajutat, apoi de vreo 3 ori s-a repetat aceeași chestie.
Se ruga, se jura ca mi-i întoarce înapoi peste o săptămîna, două dar așa și nu mi-a mai întors nimic.
Am fost oarbă pentru nu-mi dădeam seama că e atît de fățarnic și credeam în el, nu voiam sa-mi ascult prietenile care vedeau dintr-o parte lucrurile. Eram gata la tot pentru el dar cu timpul am început să-l urăsc.
Nu ne văzusem de prin noiembrie 2014 și începeam să nu mă mai gîndesc la el și pot să zic că chiar îmi reușea, pînă cînd doua săptămini în urmă, mă sună un un număr pe care nu-l cunoșteam și cînd am întrebat cine e mi-a răspuns că e el. Vocea mi se schimbă deodată, fluturi prin stomac au început să danseze și iarăși se treziseră sentimentele pentru el. Abia vorbeam, aveam emoții la ce avea să spună.
Mi-a zis să ne vedem, a zis că a gătit și mă invită să măninc cu el.
Știam, știam că nu trebuia să mă duc dar nu m-am ascultat, mi-am luat un taxi și am mers către el. Am mîncat, am vorbit, am făcut și dragoste...
Ieri, pentru că era 1 aprilie, ziua umorului, am hotărît să fac o glumă, care acum mi se pare prea drastică și i-am scris că am făcut un test de sarcină care a ieșit pozitiv. O oră nu mi-a răspuns și i-am scris că dacă atît de indiferent eu o merg la medic, o să-mi iau pastile pentru întreruperea sarcinii.
De pe la orele 17 seara începuse să mă apeleze însă eu nu-i răspundeam, uneori îi inchideam. Mă apela peste fiecare 5 minute și peste vreo 3 ore i-am răspuns. Speriat m-a întrebat ce e cu mine și de ce nu am răspuns pînă acum?! Mi-a zis că telefonul nu era cu el și că îl uitase în mașină.
I-am zis ca nimic nu e, a intrebat ce e cu mesajul acela și i-am zis că deja nu mai conteaza... Mi-a zis sa ne vedem insa i-am zis ca nu vreau.
Mi-e teama să-i zic adevarul, nu știu cum să-i spun. sau poate ca nici nu ar trebui să-i zic.
Dați-mi idei vă rog mult!

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook