Ehh,revin cu o intrebare,TPU.
In ultimele saptamani,luni sunt sub mine de tot.
Nu ma mai intereseaza nimic,raman corigent la diferite materii de abia mai socializez si cu prietenii cu parntii deloc (chiar daca nu mi-au gresit cu nimic),insa pur si simplu nu pot nu am acea stare de a conversa din placere, o fac mai mult din strictul necesar.
Problema e ca habar nu am de ce, ok sunt constient ca totul e din cauza singuratatii.Am prieteni,cunostinte parinti ok,frate iubitor care se ocupa de mine in mare parte a timpului, vine se joaca imi mai ia gandurile de la starea asta de **** si uit, insa pe seara revin toate gandurile proaste.
Adica nu mi se pare normal ca in 7-8 sa nu am nici macar o prietena,ok am avut ocazii de o noapte,am profitat de ele unele le-am refuzat,asta e viata trece mai departe.
Insa chiar nu ma mai regasesc, socializez in ultimele saptamani mi-am extins grupul de prieteni-cunostinte, insa nimic.Tot aceeasi treaba, scoala-acasa,(sala, dar m-am lasat nu am mai avut motivatie) si dormit.Nici un mesaj, messenger sau whatsapp.Pe cand cei de varsta mea, chiar si cei mai mici cu 1-2 ani au prietena sau macar ceva ce pare a fi ceva ok.Nu pot spune ca nu ma ocup de aspectul meu, pantofi cu marca-ceas-bratari de argint-lantisor de argint-bani destui sa o pot scoate de cel putin 3 ori pe saptamana undeva,haine cu marci (cam tot ce am insurat le-am lucrat,nu le-am primit de la parinti,doar sa nu par "egoist"). Chiar nu stiu unde e problema,nu-mi pot explica, iar daca nu se rezolva problema in curand am sa ma duc si psiholog sa bage ceva viata in mine, caci asa nu se mai poate fratilor sunt mort pe inauntru...
Vezi tu ironia in toata situatia ta actuala? Ai ajuns ce urai si anume o persoana dependenta de altcineva, asa cum erau fetele pe care le-ai respins.Asa cum ele aveau nevoie de tine, asa ai tu acuma nevoie de persoane in jurul tau.
Lasand asta la o parte, problema este ca tu ceri prea mult si nu oferi nimic in schimb, cu siguranta.Nu oferi sentimente, nu oferi conversatii, nu oferi trairi, nu oferi sentimentul ca poti ajuta pe cineva. Poate fi una dintre acestea sau toate adunate.Pari o persoana superficiala. Poate nu este vina ta, in lipsa unor sfaturi/educatii mai bune.
Sfatul meu este sa te gandesti bine cum te`ai comportat, conversat cu cei din jur si cum te vezi pe tine ca persoana in general.Ai asteptari mari de la cei din jur, am inteles asta, insa nu esti la un nivel capabil sa-ti gasesti pe cineva care sa ti le indeplineasca si sa si ramana alaturi de tine in acelasi timp.Clar nu este o problema de fizic in cazul tau, deci cel mai probabil este legat de cum vorbesti, si cum te comporti, si cine esti tu.Lucreaza la ele, intreaba`i pe cei din jur ce nu le place la tine, obtine un feedback.Problema nu poate fi rezolvata doar din ce ai scris tu aici.Trebuie mult mai multe detalii pentru a fi depistata intai cauza si apoi rezolvarea.
RăspundePosibil sa ai dreptate in primele randuri, insa nu prea cred sa nu fi socializat si chestii de felul acesta.Ba din contra, incerc sa fac o discutie din orice, daca stranuta, tuseste sau i se face somn, problema e ca nu ma mai regasesc oricat de mult as incerca.
Răspunde Una e sa faci o discutie in care oricat ai vorbi nu zici nimic si alta este sa porti o conversatie reala cu cineva.Iti spun eu sigur ca gresesti undeva, ramane doar sa vedem unde.
Ordonare:
După relevanţă
Ti-at dat singur solutia, nu inteleg ce mai vrei de la noi...Mergi la psiholog sa iti tratezi depresia. Si poate n-ar strica sa inveti ca banii si hainele de firma nu indica neaparat un caracter frumos. Iar cand cea mai mare mandrie a ta e ca ai chestii scumpe e greu de crezut ca vei atrage altceva decat niste sugative de bani.
RăspundeInainte sa ma acuzi de "mandrie" citeste inca o data intrebarea pusa de mine, chiar nu ma intereseaza aceste lucruri daca vreau le iau jos si nu le mai port si atat a fost.Probabil sa ma duc si la un psiholog,daca nu asta este si nu mai am ce face,insa cred ca renunt in totalitate la idea de iubita/fete si ma multumesc cu ce mi s-a fost dat, adica sa nu am parte de asa ceva. Poate ca pe altii nu-i intereseaza, dar sunt invidios pe acei care se imbraciseaza zi de zi, sau pe baietii aceia care au parte de o fata in viata lor. Asta mi s-a fost dat cu asta traiesc, chiar inainte mi le-am dat jos de azi nu ma mai intereseaza nimic.
Cata drama...la nici 18 ani sa ai o gandire de genul "daca nu asta este si nu mai am ce face, insa cred ca renunt in totalitate la idea de iubita/fete si ma multumesc cu ce mi s-a fost dat, adica sa nu am parte de asa ceva„ cand e vorba de fete. De parca au intrat zilele in sac si s-au terminat femeile de pe lumea asta. Cand o sa te lovesti de ce inseamna viata o sa vezi cat de penibil suna ideile tale de acum 
Nu,nu ma intelegi.
Ma refeream strict la prietene, nu la amante/sotii/sau pe cineva cu care ma logodesc...
Bună!
Nu face o obsesie din asta. Mă refer la dorinţa de a avea o persoană în viaţa ta. Deşi, e evident, chiar ai nevoie. Însă nu e chiar aşa de simplu. Mai ales în cazul tău... Te-am citit puţin. Vei găsi cu greu persoana potrivită, care să se ridice la aşteptările tale. Chiar dacă tu zici că nu eşti pretenţios, că nu ţii la aspectul fizic etc., nu faci decât să te păcăleşti. Pentru cât timp? Până la urmă vei ajunge să te afunzi mai mult în singurătate, să te pierzi. Părerea mea.
Am o intreabre: ce clasa esti?
poate ar trebui sa mai dai o sansa, fii mai amuzant, mai sincer cu o anumita persoana..eu sunt a 8-a(15 ani) si nici macar o prietena n-am avut...de aventuri de o noapte nici nu mai vb...mai da o sansa..gaseste un hobby, e pacat de tine
Clasa a 11-a, fac 18 ani acum in iulie.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
