anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Care erau locurile sacre ale geto-dacilor? Funda cel mai bun raspuns.

3 răspunsuri:
| rigo23 a răspuns:

Lăcaşurile de cult

Arhitectuta sacră a geto-dacilor era încărcată de un simbolism complex: religios, astronomic şi astrologic. Lăcaşurile cele mai cunoscute sunt sanctuarele, pe teritoriul României aflându-se cel mai vechi sanctuar din Europa (Parţa, judeţul Timiş, aprox. 5000 de ani). Au mai fost identificate sanctuare la Căscioarele, Sărata Monteoru, Bâtca Doamnei sau Piatra Craivii.

Pe lângă sanctuare, geto-dacii practicau rituri şi în locuri sacre, cum ar fi anumiţi munţi (muntele sacru era Kogaionon, unde se spune că s-a retras Zalmoxis) sau anumite peşteri.

O altă zona importantă este cea a munţilor Şureanu, unde există cel mai mare complex arhitectonic al lumii barbare, celebre fiind sanctuarele de la Sarmizegetusa sau Costeşti. Cu toate descoperirile arheologice făcute, încă nu s-a stabilit tainele legate de aceste locuri, lucru ce adânceşte în mister practicile strămoşilor noştri.

| marycroitor a răspuns:

Istoria ne spune mai multe despre viaţa de zi cu zi a dacilor decât despre sufletul lor, şi în această direcţie vrea să lucreze cartea de faţă.
Ştim că zeul lor suprem era Zamolxis, a cărui locuinţă şi sanctuar deopotrivă era o peşteră din inima muntelui Kogaion, în apropierea unui râu cu apă limpede. Dacii aveau altare şi locuri sacre în mulţi munţi de pe teritoriul României, însă, cel mai probabil, Kogaionul este identificat cu Platoul Bucegilor. Avem aici Peştera Ialomiţei, pe lângă care trece râul cu acelaşi nume, avem Sfinxul, care fascinează chiar şi pe cei care nu sunt familiarizaţi cu legendele, şi avem vârful Omu, adevărată Coloană a Cerului şi focar de energie spirituală, după cum spun persoanele cu percepţii extrasenzoriale.
Istoricul Strabon precum si alţi autori antici menţionează muntele Kogaion ca fiind muntele sacru al Dacilor, unde Marele Preot Dac îşi avea reşedinţa. Casta preoţilor era foarte respectată în rândul poporului, având o mare influenţă nu numai în viaţa spirituală şi socială, dar chiar şi în viaţa politică a Dacilor. KOG-A-ION însemna "Capul Magnificului", fiind şi denumirea Bucegilor, unde se află marele cap sculptat cunoscut sub numele de "Sfinxul Românesc".
Singura inscripţie getică unde apare numele Kogaion este un text orfic în versuri, de pe o cărămidă descoperită la Romula (Reşca, Dobrosloveni, jud. Olt): "Mare e Zeul, întotdeauna şi pretutindeni! Aşa să spună vitejii când privesc spre Kogaionl Ucenicii să cânte: sfânt este Domnul Nopţii!".

| marycroitor a răspuns (pentru marycroitor):

In functie de planul edificiului se diferentiaza trei categorii de sanctuare: 1) circulare (Dolinean, Fetele Albe. Brad, Pecica, Racos, Sarmizegetuza s. a.); 2) edificii dreptunghiulare cu abside (Popesti, Brad, Piatra Rosie s. a.), 3) aliniamente de coloane (Gradistea de Munte, Costesti-Cetatuie, Piatra Rosie, Bâtca Doamnei, Piatra Craivii s. a.). Cel mai mare complex ceremonial sacru se gaseste la Sarmisegetuza Regia.