Ieri s-au implinit 26 de ani de cand Nichita Stanescu ne-a parasit! E primul an in care nu-mi amintesc despre asta, de cand a murit!
Un vers in amintirea ingerului blond?

Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa că ai şchiopăta puţină vreme, după aceea,
de teamă să nu-mi striveşti
sărutul?

Textul se numeste"Poem".

"Ea era frumoasa ca umbra unei idei,
a piele de copil mirosea pielea ei,
a piatra proaspat sparta
a strigat dintr-o limba moarta.
Ea nu avea greutate, ca respirarea.
Razanda si planganda cu lacrimi mari
era sarata ca marea
slavita la ospete de barbari.
Ea era frumoasa ca umbra unui gand.
Intre ape, numai ea era pamant."

Nimeni nu ne crede dacă sărutăm/pasărea din zbor, iarba înverzind./Noi suntem un fel de martori/ai adolescenţei ruginind.(Cireşar)

Maestre, inca-ti plang ultima lacrima
si atata-timp a trecut de parca n-ai fost
Dar eu inca iubesc ce-ai fost cu patima
Iubesc necuvintele-ti cu sfant rost
Si daca as schimba pe tine in cuvant
Ti-as spune maretie, ti-as spune frumusete...

''Eu nu sunt altceva decât o pată de sânge care vorbeşte.''
Sangele lui a ramas insa nemuritor pentru noi. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.

@criticule si eu as fi luat-o la fuga

Masca râsului nu poate smulge masca plânsului.

Imi amintesc ca aceste cuvinte le-am zis unei fete
Crezi ca a schiopatat?
A fugit de a luat-o dracuNesimntita
Se vede ca nu-s asa romantic

Piatra frageda, piatra gingasa,
moale piatra ca un riu
tu ai fost sa-mi fi mireasa,
streang la gitul meu dintai!

@Criticul, cred ca n-ai gasit fata potivita, mai bine ca a plecat! Altele nu-si mai reveneau din lesin nici acum! Mai cauta!

Pana acum, oamenii se impart in doua categorii: cei care fug si cei care adora! Prefer sa raman!

Mă tem ca n-am să te mai vad, uneori,
ca or să-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai să te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o să se-nchida cu o frunza de pelin.

Trist dar adevarat.