Am o micuta, de fapt mare problema...Sufar de tricotillomanie, o boala care te face sa iti smulgi parul din cap.Sufar de ea de la 10 ani iar acum am 14.Reusesc sa ma controlez de obicei, dar anul asta mi-am smuls parul destul de excesiv din cauza stresului provocat de examen.
Am cautat remedii, sfaturi si am citit despre boala pe net. E o tulburare mintala cauzata de stres. Eu una cred ca e din cauza parintilor. Parintii mei au divortat cand aveam 4 ani, iar la 7 ne-am mutat cu tatal meu vitreg.Toate erau bune si frumoase pana la varsta de 10 ani. Atunci am inceput sa ma schimb, sa cresc. Aveam si eu mofturi de fete.Nu voiam sa ii fac patul, sa duc gunoiul si multe altele, probabil ca orice copil, nu? Ei bine, de pe atunci s-au schimbat si ai mei. Tata a inceput sa tipe si sa ma injure din orice mica greseala, mama tot asa numai ca nu ma injura.Nu m-au batut niciodata si ma iubesc, imi cumpara tot ce vreau si multe altele.Acum, chiar si daca fac ce mi se zice, ei tot ma trateaza asa. Problema aici e ca ei se cred perfecti si de fiecare data cand le zic ca ei mi-au cauzat boala spun ca e vina mea, ca nu stiu sa ma controlez si multe altele.Dar ei stiu sa se controleze cand ma injura?
O alta chestie ar fi ca se mai cearta in camera mea sau mama vine si urla sau rade la postari de pe Facebook atunci cand joc un joc si am nevoie de microfon, iar daca le zic sa inceteze sau sa se duca in alta parte urla la mine sa tac...Le spun ca asa ceva nu se intampla niciodata in casele prietenilor mei, dar ei ma pun imediat la punct spunand ca n-am respect si ca sunt o ipocrita...
Oricum, avand in videre circumstantele, ce as putea face pentru a le arata ca si ei gresesc? As putea sa opresc sau macar sa ameliorez boala daca ii fac sa ma inteleaga si pe mine? De mentionat ca amandoi sunt foarte incapatanati si comunisti.
Si eu am avut ceva de genul intr-o perioada in care eram foarte stresata. Eu cred ca atata timp cat o sa continue aceste probleme acasa nu o sa reusesti sa te tratezi, poate doar cu ajutorul unui psihoterapeut. Poate gasesti in orasul tau unul care sa lucreze gratis cu copiii (o sedinta in mod normal costa 100-150 lei). Chiar si simplul fapt ca stai de vorba cu cineva te poate face sa te simti mai bine.
Incearca sa faci macar ceva ca sa mai uiti de probleme, iesi cu prietenii si distrati-va, gaseste-ti un hobby.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
De tata m-am separat deja, nu il suport si probabil nu o sa o fac nici in viitorul apropiat.
Nu ii făceam patul lui, faceam ce tinea de camera mea, doar ca eram incapatanata, aveam 10 ani, cred ca era normal.
Imi dau seama de aceste lucruri, si incerc ca le spun lor. Uneori inteleg si imi zic doar sa ma opresc din asta.Le-am trimis acum cateva saptamani un screenshot cu un articol despre tricotillomanie, dar nu scria mult. Dupa parerea mea, daca chiar ar fi vrut sa faca ceva, ar fi cautat mai multe despre boala.Se vede ce dezinteresati sunt...Dar cred ca am dat si eu impresia ca sunt niste părinți nesimțiți sau ceva.Ei sunt de fapt destul de iubitori si blanzi, ma iubesc si ma sustin in tot ceea ce vreau sa fac, dar au momente in care isi pierd pur si simplu controlul.
Dar cred ca faptul ca am vorbit cu cineva despre chestia asta m-a ajutat îndeajuns, de cand am postat intrebarea nu l-am mai smuls.Multumesc 
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
