Buna.
Sa stii ca nici un parinte nu este multumit 100% de copilul sau, chiar daca el e aproape perfect. Nu stiu de ce fac asta.
Stiu din propria situatie cum este, si nu m-am schimbat niciodata din cauza parintilor, atat timp cat stiu ca fac totul corect. Eu ii ascult pe ei, dar fac ca mine, si mereu am incercat sa ii demostrez ca chiar pot ceea ce spun ca nu pot, si asta e o mare satisfacere pentru mine.
Nu e vina ta ca esti buna, nici eu nu beau, nu fumez, nu ies in cluburi, fac curat aproape in fiecare zi in casa, fac mancare, am terminat momentan facultatea ( adica ma duce caput), dar tot au avut ceva reprosat, mereu, chiar in fiecare zi. Dar nu ii bag in seama, eu stiu ce vreau de la viata mea, si stiu cum vreau sa fiu.
`Nu stiu daca o sa te ajute cu ceva, dar si eu sunt aproape in aceeasi situatie ca tine.Nu beau/fumez/merg in cluburi dar ma trateaza mai rau decat cei acre fac asta, si aceeasi situatie cu banii Dar nu o sa fumez niciodata, pentru ca e ceva ce eu fac pentru mine.Nu o sa-mi fac rau mie doar pentru mofturile lor, daca le place de mine bine, daca nu sa-si faca alta!
Nu e vina ta ca parintii tai reactioneaza asa dar e vina ta ca esti suficient de, ti-as spune intr-un fel dar dupa te superi, sa zicem orgolios, care nu se gandeste per ansamblu ce e bine sa faca. Daca tu te-ai apucat de fumat doar din cauza asta ai o grava problema de mentalitate. Gandeste-te ca parintii tai nu vor fii la infinit si dupa iti gasesti pe cineva, si daca te imbolnavesti? Nu te gandesti si la persoanele din viitorul tau la viata ta din viitor? Eu zic sa te lasi de prostia asta.
Este adevarat ca in totalitate este vina parintilor tai; si ca orice om care nu a reusit sa-si castige copilul de partea sa, sa si-l faca prieten, nu se poate numi parinte, ci stapan. Caci multe animale se bucura de mai multa ingrijire si dragoste de catre stapanii lor, decat se bucura copii din partea parintilor lor.
Cu toate acestea, nu exista caz fara speranta. Avem in ceruri un Parinte iubitor si un Prieten de nadejde. Noi nu trebuie sa cautam dragostea in "puturi crapate care nu tin apa" (Ieremia.2:13), cu toate ca este de datoria parintilor ca sa se asigure ca si nevoia aceasta le este implinita copiilor lor. Noi trebuie sa cautam dragostea la Dumnezeu. Nu este timpul sa cautam vinovati. Este vremea ca sa-ti indrepti privirile spre Dumnezeu; este vremea sa cauti sa-L cunosti. Este singurul ce poate schimba cu adevarat viata ta. In singuratatea ta, pe genunchi, in gand sau cu voce tare, spune-I Lui tot ce ai pe suflet. Este o onoare si un privilegiu sa venim inaintea bunului nostru Tata ceresc. "Caci El nici nu dispretuieste, nici nu uraste necazurile celui nenorocit si nu-Si ascunde fata de el, ci il asculta cand striga catre El." (Psalm.22:24) Cere-I ca sa intervina in relatia dintre tine si familia ta. Prezenta sa va face in casa un colt de rai. El va putea intoarce inimile parintilor catre copii si inimile copiilor catre parintii lor, "caci Dumnezeu este mai mare decat inima noastra" (1Ioan.3:20).
O carte foarte buna care te va ajuta nespus de mult: http://www.google.ro/......http?/url
E vina ta pentru ca tu nu faceai toate lucrurile alea pentru ei. Nu trebuie sa la faci pentru tine. Tu iti distrugi sanatatea daca fumezi, nu parintii tai.
E o chestie de moment care a rezultat din toate certurile zilnice pe care le aveam. Te termina.Ador sa stau la scoala, scoala pentru mine e o iesire.A-si sta si 10 ore decat sa ma duc acasa
Ai grija ca asta tie o sa-ti faca rau. Incearca sa fii puternica si gandeste-te ca te iubesc, dar poate le e teama ..nu stiu. ca te maturizezi.
Ok,multumesc mult ca ti-ai facut putin timp sa-mi scrii!
Nu ai pentru ce! Ai grija de ei. cat ii mai ai.
Sper sa te ajute acest articol.
Cum pot comunica mai bine cu părinţii?
„Am încercat din răsputeri să le spun părinţilor ce simt, dar n-a ieşit prea bine. Nici măcar nu m-au ascultat până la capăt. Mi-a fost atât de greu să le spun prin ce trec şi tot n-am rezolvat nimic!" (Rosa)
CÂND erai mai mic, probabil că primii la care mergeai să le ceri un sfat erau părinţii. Le spuneai tot ce se întâmpla în viaţa ta, lucruri importante sau banale. Îţi exprimai deschis gândurile şi sentimentele şi aveai încredere în îndrumarea lor.
Acum însă, poate ai impresia că părinţii nu te mai înţeleg. „Într-o seară, la cină, am izbucnit în plâns şi mi-am deschis inima în faţa părinţilor", spune o tânără pe nume Edie. „De ascultat m-au ascultat, dar nu cred că m-au şi înţeles." Ce s-a întâmplat apoi? „M-am dus în camera mea şi am continuat să plâng!"
Poate că uneori preferi să nu le spui părinţilor ce ai pe suflet. „Vorbesc despre multe lucruri cu părinţii", povesteşte Christopher. „Dar sunt situaţii când nu vreau să ştie tot ce gândesc."
Este oare greşit să păstrezi unele gânduri doar pentru tine? Nu neapărat, atât timp cât nu ai intenţii ascunse (Proverbele 3:32). Dar, fie că părinţii par să nu te înţeleagă, fie că tu eziţi să te destăinui lor, un lucru este sigur: trebuie să comunici cu ei, iar ei trebuie să afle ce simţi.
Depăşeşte obstacolele!
Imaginează-ţi că mergi cu maşina şi, deodată, dai de un obstacol. Ce faci, te întorci din drum? Nu, cauţi alt traseu. Aşa stau uneori lucrurile şi în ce priveşte comunicarea cu părinţii. Gândeşte-te la următoarele două exemple.
OBSTACOLUL NR. 1 Simţi nevoia să vorbeşti cu părinţii, dar ţi se pare că ei nu te ascultă. „Mi-e greu să comunic cu tata", spune o tânără pe nume Leah. „Uneori, chiar în timp ce-i povestesc ceva, mă-ntreabă: «Scuză-mă, cu mine vorbeai?»."
ÎNTREBARE: Ce-ar putea face Leah dacă trebuie să discute ceva important cu tatăl ei? Ea are cel puţin trei variante.
Varianta A
Să strige la tatăl ei. Leah ţipă: „Nu înţelegi că e ceva important? De ce nu m-asculţi?".
Varianta B
Să nu-i mai vorbească tatălui ei. Leah pur şi simplu nu mai vorbeşte despre problema ei.
Varianta C
Să aştepte un moment prielnic şi atunci să-i spună tatălui ei ce o frământă. Ea vorbeşte direct cu tatăl ei mai târziu sau îi scrie despre problema ei.
Ce variantă crezi că ar trebui să aleagă Leah? ․․․․․
Să vedem care ar putea fi rezultatul în cazul fiecărei variante.
Tatăl lui Leah este îngândurat şi nu-şi dă seama ce simte ea. Prin urmare, dacă Leah alege varianta A, tatăl ei nu va înţelege de ce strigă la el şi, evident, nu va fi mai dispus s-o asculte. În plus, ridicând tonul, Leah nu va demonstra că îşi respectă şi îşi onorează părinţii (Efeseni 6:2). E clar: dacă procedează aşa, nu va avea decât de pierdut.
Varianta B pare să fie cea mai uşoară. Dar, cu siguranţă, nu este şi cea mai înţeleaptă. De ce? Deoarece „planurile eşuează unde nu există o discuţie confidenţială" (Proverbele 15:22). Pentru a face faţă problemelor, Leah trebuie să discute cu tatăl ei. Ca să o poată ajuta, el trebuie mai întâi să ştie cu ce se confruntă fiica lui. Ea nu va rezolva nimic dacă va înceta să comunice cu el.
Dacă alege însă varianta C, Leah nu va permite ca vreun obstacol s-o oprească din drum. Ea va încerca să discute altă dată cu tatăl ei. Dacă decide să-i scrie o scrisoare, va reuşi să-şi aleagă bine cuvintele şi să transmită exact ce doreşte. S-ar putea ca astfel să se simtă mai bine. Citind scrisoarea, tatăl va afla ce a vrut Leah să-i spună şi va înţelege probabil mai bine cu ce problemă se confruntă ea. Dacă Leah alege varianta C, atât ea, cât şi tatăl ei vor avea de câştigat.
Ce variante crezi că mai există? Dacă găseşti vreuna, scrie-o mai jos, menţionând şi posibilele rezultate.
․․․․․
OBSTACOLUL NR. 2 Părinţii vor să comunice cu tine, dar tu preferi să nu vorbeşti. „Nimic nu e mai enervant decât să ajungi acasă după o zi grea de şcoală şi să fii bombardată imediat cu întrebări", spune o tânără pe nume Sarah. „Eu vreau să uit de şcoală, dar părinţii încep să mă întrebe: «Cum a fost azi? Ai avut vreo problemă?»." Fără îndoială, părinţii lui Sarah au cele mai bune intenţii când îi pun astfel de întrebări. Totuşi, ea se plânge: „Mi-e greu să vorbesc despre şcoală când sunt obosită şi stresată".
ÎNTREBARE: Ce poate face Sarah în această situaţie? La fel ca în exemplul anterior, ea are cel puţin trei variante.
Varianta A
Să refuze să vorbească. Sarah spune: „Lăsaţi-mă în pace! Nu vreau să vorbesc acum!".
Varianta B
Să vorbească. Deşi este stresată, ar putea — de voie, de nevoie — să le răspundă părinţilor la întrebări.
Varianta C
Să amâne discuţia despre şcoală, dar să continue conversaţia schimbând subiectul. Sarah îi roagă să discute altă dată despre şcoală, când va fi într-o dispoziţie mai bună. Apoi, arătând interes sincer, i-ar putea întreba: „Dar vouă, cum v-a mers azi?".
Ce variantă crezi că ar trebui să aleagă Sarah? ․․․․․
Să vedem din nou care ar putea fi rezultatul în cazul fiecărei variante.
Sarah este stresată şi nu e dispusă să vorbească. Dacă alege varianta A, ea va fi la fel de stresată, dar se va simţi şi vinovată pentru că s-a răstit la părinţi (Proverbele 29:11).
Cât despre părinţii lui Sarah, cu certitudine nu vor fi încântaţi de izbucnirea ei sau de tăcerea care urmează după aceea. Ei ar putea crede că Sarah le ascunde ceva, iar dacă vor insista să le spună despre ce este vorba, ea se va enerva şi mai tare. Aşadar, această variantă nu-i va fi de folos nimănui.
Varianta B este evident mai bună decât varianta A. Cel puţin Sarah şi părinţii ei vor sta de vorbă. Dar, din moment ce ea nu vrea, de fapt, să vorbească, rezultatul nu va fi cel dorit: o discuţie deschisă şi relaxată.
Alegând varianta C, Sarah se va simţi mai bine pentru că discuţia despre şcoală se amână. Părinţii vor fi şi ei mulţumiţi văzând că ea se străduieşte să converseze. Această variantă va da, probabil, cele mai bune rezultate întrucât ambele părţi aplică principiul din Filipeni 2:4: „Fiecare să se uite la foloasele celuilalt şi nu la foloasele lui" (Noul Testament — Traducere în limba română modernă, 2000).
Nu transmite mesaje confuze
Nu uita, ceea ce spui poate fi interpretat greşit de părinţii tăi. Să presupunem că părinţii te întreabă de ce eşti indispus. Tu spui: „Nu vreau să vorbesc despre asta". Dar părinţii tăi înţeleg: „N-am destulă încredere în voi ca să vă spun ce simt. Mai bine vorbesc cu prietenii mei despre asta". Fă acest exerciţiu, notând mai jos răspunsurile tale. Imaginează-ţi că ai o problemă dificilă, iar părinţii se oferă să te ajute.
Când tu spui: „Staţi liniştiţi, mă descurc şi singur".
Ei s-ar putea să înţeleagă: ․․․․․
O reacţie mai bună din partea ta ar fi: ․․․․․
Care este concluzia? Alege-ţi cu grijă cuvintele. Vorbeşte pe un ton respectuos (Coloseni 4:6). Consideră-i pe părinţii tăi aliaţi, nu duşmani. Şi să fim sinceri: ai nevoie de mulţi aliaţi pentru a depăşi situaţiile dificile prin care vei trece.
ÎN CAPITOLUL URMĂTOR
Dar dacă problema nu este comunicarea, ci faptul că vă certaţi ori de câte ori vorbiţi?
VERSET-CHEIE
„Cu curăţie de inimă voi vorbi, buzele mele vor spune adevărul curat." (Iov 33:3, Cornilescu, 1996)
SFAT
Dacă ţi-e greu să stai de vorbă cu părinţii acasă, discută problema cu ei în timp ce vă plimbaţi, mergeţi cu maşina sau faceţi cumpărături.
ŞTIAI CĂ . . . ?
Aşa cum ţie ţi-ar putea fi greu să discuţi cu părinţii despre subiecte mai delicate, tot aşa şi ei s-ar putea simţi nepregătiţi şi jenaţi să discute cu tine astfel de subiecte.
PLAN DE ACŢIUNE
Data viitoare când nu voi dori să discut cu părinţii, voi ․․․․․
Dacă părinţii insistă să vorbim despre un anumit subiect, iar eu nu sunt de acord, voi spune ․․․․․
În legătură cu acest subiect, aş vrea să-i întreb pe părinţi: ․․․․․
CE PĂRERE AI?
● Ce rol joacă într-o comunicare eficientă alegerea momentului potrivit? (Proverbele 25:11)
● De ce merită să te străduieşti să comunici cu părinţii? (Iov 12:12)
[Text generic pe pagina 10]
„Nu-i întotdeauna uşor să comunici cu părinţii. Totuşi, când te deschizi faţă de ei, simţi că ţi se ia o piatră de pe inimă." (Devenye)
[Legenda ilustraţiei de la pagina 8]
Aşa cum îţi poţi continua drumul chiar dacă întâlneşti un obstacol, tot aşa poţi găsi o modalitate de a vorbi cu părinţii tăi!
Faci exact ca o tipa ce era la fel ca tine, din filmul Chatroom (2010) - Uite-te la film si vezi unde au dus toate actele sale. O poza valoreaza o mie de cuvinte, dapoi un film?
Vorbesc foarte serios, ti-l recomand. Nu e cu porcarii, sau chestii comerciale, ci exact ce iti trebuie tie. Chiar te rog sa te uiti la el pana la capat, o sa te ajute foarte mult, o sa vezi.
Si eu am avut o problema similara. Deci vezi sa nu faci vreo depresie. Prima data, te indrepti spre vicii, dar nu ai rezolvat problema si stim cu totii cum te manifesti dupa nicotina. Cauta ajutor specializat, cred ca ai tai sunt prea stresati sau mama ta e la varsta aceea... Pari un copil destul de cuminte, singurul defect al tau e ca fumezi iar mai apoi ca nu esti mai sociala! Dar poate ca ei te-au adus acolo, nu stiu.
Buna,
Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Telekom, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro
Asteptam sa te ajutam!
Din pacate multi copii se au mai bine cu parintii daca sunt rai decat daca sunt cuminti. Daca intelegeti ce zic.
Vreau sa spun vina lor dar mi-e ca o sa ti-o iei in cap si o sa crezi ca ai facut numai bine si totul e din cauza parintilor.
Asa ca spun ca toti sunteti vinovati. Ei pentru ca nu au inteles ca ai anumite nevoi fiind adolescenta si tu pentru ca nu ai vorbit deschis cu ei despre toata situatia asta.
Scuza-ma ca iti spun parinti tai is cam batuti in cap daca gasesc orice motin sa se lege de tine am si eu un amic cu astfel de parinti si stiu prin ce treci crede-ma pana cand no sa pleci de acasa la facultate ei tot la fel o sa se comporte cu tine si dupa de ajungi departe de ei o sa te roage sa vi la sfarsit de saptamana acasa deci lasa-i asa cum sunt incearca sa ii ignori si nu mai pune la suflet orice **** de genu asta parinti se schimba foarte greu si o fac doar atunci cad trec prin momente grele pentru ei
cezcez întreabă: