Mama este obsedată de mine și de control, iar acum, că are probleme de sănătate cu tata, mă face pe mine să mă simt rău. Tatăl meu este bolnav, îl sun zilnic, am fost și la el, noi locuind la distanță. Știu ce are, știu că e posibil să nu mai aibă mult, dar nu ține de mine să-l fac bine; chiar și el a zis că, atâta timp cât îi duc nepotul să-l vadă, pentru el e de ajuns. Îl susțin moral cât pot, deși am și eu problemele mele și familia mea, dar mama, e mama, face din toată treaba asta cumva să iasă ea în prim-plan. Nu poți vorbi cu ea fără să plângă, nu poți să faci niște planuri pe mai departe legate de tata, că ea mereu zice că nu se știe încă ce are, deși are analizele în față, și o înțeleg. Am încercat să o susțin și să o fac să perceapă că așa e viața: e greu, plângi, te descarci și mergi înainte, dar ea îmi aduce doar reproșuri. Că am părăsit-o, că am lăsat-o singură, că, dacă sunt bolnavi, nu mai sunt buni pentru noi, deși mai are un copil, mai are încă mama, rude nu, ei i s-a încrâncenat pe mine, ceea ce e foarte deranjant, pentru că nu m-a întrebat o dată „tu cum te simți având în vedere că e tatăl tău?" Mă ține doar pe post de Google pentru informații și încearcă să ne convingă pe mine și pe soț să ne lăsăm ale noastre și să ne mutăm cu ea. Știu că sună dur, dar ei îi e mai teamă că rămâne ea singură decât că moare tata, iar egoismul ăsta mă scoate din minți. Toată viața s-au blestemat și certat, și-au făcut bagajele unii altora să se scoată afară; tata, deși îmi pare rău pentru el, ne-a terorizat psihic cu alcoolul de-a lungul anilor, iar mama ne băga la înaintare să scape ea de scandal, și mereu, dacă îi spuneam ceva, zicea că exageram sau că e tata, să-l respectăm. Acum are pretenția din nou să o scot eu din asta, să-mi asum responsabilitatea față de el, să mă bag iar eu la mijloc, fără să înțeleagă că și eu am familia mea și poate nici soțului nu-i pică bine situația, că și lui i-a murit tatăl, a avut probleme cu mama lui, dar nu m-a implicat și nici stresat pe mine, dar mamei trebuie toată lumea să-i facă ceva.
Cum pot sa ii explic femeii astea ca fac ce pot, dar nu am cum sa ma încarc cu frustrările și fricile ei având și eu probleme și familie?
Ordonare:
După relevanţă
Nu ai ce explica, e o narcisista in ultimul hal. Rupi legatura, ca degeaba incerci sa impui limite, se va fofila si va continua in acelasi mod, chiar daca poate mai soft, cel putin o perioada.
RăspundeEa când e bolnava ea, nu o ajuta nimeni.De parcă cineva poate merge în locul ei la medic.Ea mereu e aia cu "bani" ce își plătește, își face și când o ducem undeva sau ii facem ceva "mie nu îmi faceți gratis" chiar i-a zis cumnatei ei ca mi-a dat bani de benzina când am dus-o în concediu sau în alte treburi de parca eu sunt milionara.Ea mereu e lăsată pe dinafara, ea nu e chemat ala noi acasă, pe ea nu o îmbie nimeni cu nimic.Dar nu a zis o data către mine când am fost bolnavă "hai ca vin să stau cu tine pe hol" sau sa zică lasă copilul măcar de sâmbătă pana duminica la mine să vă puteți face voi ce aveți e făcut.Si când îmi da ceva ne cerut de mine, trebuie sa ii arata soțului meu și sa ii scoată ochii ca i-a dat în mod subtil. Dupa ce îți dă se justifica ce trebuie sa mai facă cu banii de parca se plânge.Si acum nu plânge ca moare omul, ca rămâne ea singura, ca se chinuie ea cu el și nu mergem noi sa facem asta.Pai când ii lua apărarea și pe noi ne punea la fund, când face scandaluri și i-am spus că vrem să plece din casă și nu la scos, ne certa tot pe noi ca suntem prea sensibili atunci nu comenta atât.Acum când vede ca trebuie sa se descurce singură e greu.
Răspunde Da, clar. Nu esti datoare nimanui cu nimic. Nici macar parintilor.
Frustranta problema ta, folosește șantajul emoțional pe față fără nici o jenă sau remușcare. E trist pentru că îți e mamă și probabil oricum ar fi, tot o iubești. Trebuie sa te distanțezi de ea, nu ești tu responsabilă de cum se va descurca ea odată cu trecerea în neființă a tatălui tău, ai familia ta, prioritățile tale sunt acolo. Fii acolo pentru ea dar setează niste limite și fa-te înțeleasă ignorând șantajul ei. Trebuie sa fii puțin mai dura cu ea, chiar daca poate o sa te doară sau o sa ai păreri se rău, e necesar să faci asta. Ea și-a făcut patul și acum trebuie să doarmă în el, nu lasă vorbele ei sa te pătrundă sa ajungi cândva sa crezi că ai fost vinovată in vreun fel. Capul sus, distanțează-te, impaca-te cu ideea că asta TREBUIE sa faci și mergi înainte, vezi lucrurile clar și concis din ce ai scris mai sus, deci nu mai ai nevoie de părerea nimănui, deja știi ce ai de făcut și faptul că e necesar să faci asta.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
