|

Salutare! E cineva p'aci pasionat de scris?

Bun. Am si eu o problemuta. Cand scriu ceva nu sunt in stare sa detaliez sau, mai bine zis, sa trag de pagini. Am inteles ca Dostoievski descria un sifonier in 2 pagini. N-as vrea sa ajung chiar asa, dar faza e ca la mine in 2 pagini povestesc un capitol intreg.

Asa am fost obisnuit sa scriu de cand eram mic. Nu eram eu genul care sa o arda-n metafore si comparatii. Scriam scurt si la obiect. Daca aveam de scris o compunere de 1-3 pagini, clar ca dupa ce scriam prima pagina ii faceam rapid o incheiere si aia era.

Pe la liceu am inceput sa scriu mai mult, dar asta nu ca detaliam, ci ca aveam prea multe idei. De exemplu, la romana abia ma chinuiam sa scot un eseu de 2 pagini, dar la ATP, ii ceream profei teme suplimentare la care scriam cate 4 coli, asta pentru ca trebuia sa imi exprim frustrarile si fiind o persoana frustrata aveam ce sa scriu.

Dar eu nu vreau sa scriu frustrari, vreau sa scriu o carte sau macar o carticica. Dar orice as face nu imi iese un capitol mai mare de 3 pagini si, sa fim seriosi, ce naiba capitol e ala de 3 pagini?

Faza e ca am si un subiect destul de ciudatel, care nu prea permite descrieri. Paginilie ar trebui sa le scot dintr-un monolog si ce monolog sa fac sa aiba mai mult de 3 pagini la fiecare capitol? Ma rog, 3 pagini ar fi maximul pe care l-am scos la o alta poveste si aia permitea descrieri. Acum, la actuala, in primul capitol nu am reusit sa scot mai mult de-o pagina.

Ajutati-ma si pe mine cu niste sfaturi. Mersi fain.



Sa fiti iubiti!

10 Raportează Evaluează
10 răspunsuri:
| a răspuns:

Scriitura cuprinde numeroase tehnici. Daca unii scriitori au un talent innascut atunci cand vine vorba de un anumit subiect si de un anumit mod de a scrie si le iese foarte bine din prima, ei sunt norocosi.
Dar, daca tu vrei sa iti dezvolti o anumita pe care ti-o doresti si pe care consideri ca nu o ai atunci citeste carti. Citeste autori care stii ca abordeaza tehnica asta, precum Honore de Balzac. Observa si fii atent la cum isi creaza descrierile, iar apoi incearca sa faci exercitii si descrie tot ce prinzi, oricat de inutil ti s-ar parea subiectul. Daca vrei descrieri care sa abordeze mai mult trairile interioare ale personajelor poti incerca sa citesti Virginia Woolf sau James Joyces.
Sunt foarte putini scriitori care au avut succes din prima. In cele mai multe cazuri este nevoie insa, de foarte mult exercitiu.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Transcrie aici un fragmențel, poate reușește cineva să îl lungească happy ca exemplificare!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Important e sa-ti gasesti stilul propriu. Tu nu esti Dostoievski, n-are niciun rost sa te compari cu el. Tu te adresezi generatiei facebook, ce n-are rabdare sa citeasca nici doua pagini. Daca nu le trezesti interesul de la prima pagina, i-ai pierdut de musterii.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Hai sa punem cap la cap ceea ce tu spui aici:
1) "nu sunt in stare sa detaliez sau, mai bine zis, sa trag de pagini" dar a trage de pagini nu inseamna neaparat a detalia, poti foarte bine sari dintr-o idee in alta si fara a expune ceva foarte amanuntit, ca asta este detaliul.
2)"Am inteles ca Dostoievski descria un sifonier in 2 pagini" cred ca tatucul descrierilor este Balzac, "Eugénie Grandet" de ex contine descrieri de strazi, case, tapet, mobila, mirosuri, haine pe zeci de foi. Oscar Wilde in "The Picture of Dorian Gray" (iau exemplul asta ca am observat ca place mult unei anumite varste) descrie lumina din gradina la o anumita ora, mirosul florilor, in ultima parte a cartii descrie cu talent pietre pretioase. Stiinta descrierii ofera detalii, ai dreptate, eu cred ca e atat de simplu, ai nevoie de rabdare si de un pic de spirit de observatie, eu i-as spune mai degraba simt de observatie, nu-i nevoie de subiecte exceptionale demne de observat, dimpotriva, cu cat obiectele sunt mai banale, cu atat detalierea devine mai neobisnuita si mai savuroasa, amuzanta( un rus celebru pe nume Gogol a detaliat cum a gasit un nas intr-o paine, daca poti sa-ti inchipui dracie, si a devenit remarcabil )
3)"Nu eram eu genul care sa o arda-n metafore si comparatii" o spui cumva de parca metaforelele si comparatiile sunt un balast pentru literatura, dar ele pot face diferenta atunci cand firul povestii nu-i unul mai lung decat cele 3 pagini pe care le evoci. Poate ar fi vremea sa te imprietenesti cu metaforele, daca-s bune si bine dozate, inseamna mai mult decat o descriere de 2 pagini pentru un dulap( am inteles ca asta e maxim, sau nu? happy )
4)"Paginilie ar trebui sa le scot dintr-un monolog" Cum adica? Pai nu ziceai de descrieri? Adica personajul isi exprima de unul singur gandurile? Si de ce gandurile ar insemna descrieri? Intr-un monolog nu-i nevoie sa gasesti descrieri. Monologul poate fi un discurs de unul singur, citirea unei scrisori de unul singur, un fel de dialog imaginar...2010 - 2101 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Scrie pentru a descrie ceea ce te face să te simţi în largul tău, lumea ta, viziunea ta, idealul tău.Asta te ajută să fii mai relaxat. Apoi, poţi dezbate şi alte teme. Începi uşor.Treptat,puţin câte puţin, prin experienţă şi exerciţiu.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Ca sa scrii mai mult de 3 pagini, dubiectul aborat trebuie sa reprezinte o lume imensa, una imaginara, una pe care tu o creezi si despre care numai tu poti sa spui fiindca e lumea ta, in timp vei invata sa descrii o camera goala in 10 pagini, la inceput e mai greu, dar nu incerca sa scrii capitolul in 2-3, scrie ce iti vine si dupa asteapta pana iti vin noi idei, nu esti masina de scos idei si nimeni nu a scris romane intr-o noapte, poti sa prelungesti carte pe durata a catorva ani pana iese asa cum vrei tu si cand spui ceva nu spui maria s-a dus la magazin si a cumparat mere, trebuie sa vezi ce in jurul mariei, In primul rand, cum era Maria imbracat, cine a trimis-o la magazin, motivul pentru care s-a dus, drumul parcurs, persoanele si evenimentele pe care le-a intalnit, ce fel de mere a cumparat, cum aratau, despe vanzator sau vanzatoare, cum arata magazinul, zona in care era plasat magazinul si drumul de intoarcere si poti sa spui si ce a facut cu merele, deci sunt o multime de lucruri de spus dar nu le poti spune pe toate dintr-o data, mai astepti, iti mai vine o idee, mai scrii i tot asa pana iese ceva.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

În primul rând nu toți scriitori abordează un subiect la fel, unii pun mai mult accent pe detalii în timp ce alții grăbesc acțiunea -nu e nici-o variantă mai bună ca celalaltă, fiecare are stilul său-. Plus că Dostoievski nu a fost un simplu scriitor, a fost un geniu al literaturii fără pereche.
În al doilea rând te sfătuiesc ca înainte să te apuci de scris să citești măcar numele mari, care au reprezentat sute de de alți autori care au urmat -da, Dostoievski e pe listă-. Cu atât mai mult cu cât citești îți dezvolți vocabularul și nu te mai împotmolești atât de mult la descrieri.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Dostoievski descria un sifonier in 2 pagini? in ce carte? detalii ca m-ati facut curios si vreau sa sa citesc

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru Rony23):

Nu stiu. Eu n-am citit nimic de Dostoievski, dar asa am vazut ca zicea lumea pe un blog.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Nu stiu cat te va ajuta raspunsul meu, dar depinde si ce gen de carte vrei sa scrii: fantezie sau din realitate. Eu de obicei ma inspir de la ceva, si acel ceva il descrii foarte mult si mai si infloresc. Eu scriu o carte spirituala si ma inspir in special de la filmele de groaza. Iti recomand sa vezi un film bun ori mai multe depinde de timp si sa fie ceva pe genul a ceea ce doresti sa scrii. Poate iti mai vin idei.
Daca nu poti descrie, cum ai spus ai putea pune cat mai multa actiune posibila, eu vorbesc in general fiindca nu stiu despre ce subiect ai de scris.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează