De ce ar trebui să-mi pese dacă Dumnezeu există sau nu? De ce ar trebui să-mi irosesc timp din viața încercând să dovedesc sau nu că acesta există? De ce trebuie să ne insultăm reciproc pentru credințele noastre? Dacă un Dumnezeu atotiubitor există așa cum provăduiesc religiile va înțelege modul meu de gândire.
Sunt de părere că dacă un Dumnezeu există foarte bine, dacă nu, iarăși foarte bine.
Lăsați vă și voi părerile.

Biblia nu este un text monoteist, fiind impanata cu remarci henoteiste si monolatre.

Dacă exista și vrea sa comunice cu noi, ratam ceva extrem de important dacă nu ne pasa.

Nu ar trebui sa iti irosesti energia contrazicandu-te cu ceilalti, cu atat mai mult sa apara insultele si ura specifica pentru ca altii nu impartasesc aceeasi credinta/religia.

Sunt de acord cu tine.

Pentru ca adorarea face parte din creatie (ca esti iconoclast, ilustrat nu conteaza, adori ceva). Se pare ca lucrurile sunt intentionale au o intentie/inclinare (se deplaseaza, se misca spre ceva). Nimic nu este inert ci viu cu un interés. Spectatorii pot sa ramana in bezna si fara curent. Exista un impuls religios asa cum au si materialistii tendinte. Se pare ca este o Entitate care este impletita in structura. O pietricica/element din zidire fara de care nu functioneaza zidirea. Este stiinta pietrii filozofale.

Nimeni nu trebuie sa oblige pe nimeni sa creadă în El cu Adevărat dacă ai credință în El cu Adevărat și ești conștient de existența lui atunci o să-ți fie bine. Nu-ți spun că-ți va fi rău dacă nu crezi în existența lui și nu ai cu Adevărat credință în El și ești conștient de existența lui aia tu vei trăit singur pe pielea ta și viața ta tu ști cum îți va fi viață fără El și fără prezența lui Dumnezeu în viața ta din câte am văzut cu ochii mulți oamenii care au crezut în El cu Adevărat și nu sunt conștient de existența lui și îl considera un nimic spun minciuni la Adresa lui și îl iau în gluma n-au ajuns bine eu am văzut cu ochii mei cum mulți oamenii sunt rătăciți fără El în viața lor și apucă Drumuri enorm der greșite. Nu sunt nici eu ușa de biserică și eu am greșeli în viața asta la fel de multe ca și tine și eu sun un păcătos și eu sun un om rău și eu sunt un om care fac același greșeli ca și tine și eu am același fapte ca și tine fie bine și rele da bine acum depinde și de fapte Doamne ferește nu am loat viață nimănui și nici alte RAHATRUI nu am făcut da am greșeli și eu în viata asta eu cred cu toată inima și toată ființa în Dumnezeu în El și simt prezența lui în viata mea Sunt conștient de el de existența lui Dumnezeu și am frica de el și îl și iubesc cu Adevărat da cu Adevărat cu toată inima sunt mai mult decât sigur ca fără prezența lui Dumnezeu fără prezența lui Dumnezeu în viata mea și dacă nu a-și fi recunoscător și conștient de existența lui pentru tot ce a făcut pentru mine și face în continuare pentru mine a-și fi ajuns grav de rău și a-și fi apucat drumuri enorm de greșit știu ca ma ferit de multe în viata și sunt conștient de mână lui care o are asupra mea și știu ca îmi va da totul pe lumea asta după faptele mele am greșeli mare și față de el a venit timpul la judecata i-am vorbit greșit și greu sper sa ma ierte și să-mi ierte greșelile față de El și de toți oamenii pe care le-am greșit în viața asta și le-am făcut rău fie cu buna voința și conștința fie fără să-mi dau seama fără fără sa știu și sa fiu conștient de faptele mele propi făcut de mine cu mâna mea pe lumea asta.

Eu stiu din tom si jerry ca exista, daca nu semna jerry ai vazut unde se ducea tom in cazanul cu smoala

"De ce ar trebui să-mi pese daca Dumnezeu exista sau nu?"

Pentru ca daca exista ai o responsabilitate enormă fata de aceasta informatie si poti sa te afli chiar in pericolul de a ajunge in iad.

" De ce ar trebui să-mi pese dacă Dumnezeu există sau nu? "
Pentru că dacă toți ar gândi așa,viața pe această planetă ar fi un calvar tot timpul. Oare câte tragedii, nereguli sau probleme ar fi fost evitate dacă acei oameni ar fi fost corecți, morali, empatici și responsabili,( indiferent de statutul lor privilegiat, sau oportunitățile de care ar fi putut profita)?!

Existența lui Dumnezeu e un subiect foarte relevant, pentru că dacă El există, înseamnă că avem un scop, și asta schimbă total gândirea, motivația și acțiunile noastre. Și mai e și vorba de viața veșnică. Fără credință și pocăință nu există mântuire, deci miza este mare.
Sunt de acord că n-ar trebui să ne insultăm sau să avem o atitudine arogantă față de cei ce au alte opinii, dar iată de ce eu cred că e un subiect super important.
Iar Dumnezeu deși ne iubește, este și drept, așa că nu va permite niciunui om care nu e sfințit prin jertfa lui Hristos să intre în Rai. E incompatibil.
Dumnezeu nu poate avea o atitudine de "treacă, meargă". Iubirea lui e împletită cu sfințenia și corectitudinea.

Intrebările tale sunt importante și merită o atenție serioasă. Nu vreau să te insult sau să te judec pentru credințele tale, ci doar să îți prezint motivele mele pentru care cred că existența lui Dumnezeu este relevantă și demonstrabilă.

De ce ar trebui să-ți pese dacă Dumnezeu există sau nu? Pentru că dacă Dumnezeu există, atunci viața ta are un sens, valoare și speranță. Dacă Dumnezeu nu există, atunci viața ta este lipsită de sens, de valoare și de speranță. Dacă Dumnezeu nu există, atunci totul se termină la moarte și nu contează cum ai trăit sau ce ai făcut. Dacă Dumnezeu există, atunci există o judecată finală și viață veșnică și contează cum ai trăit și ce ai făcut.

De ce ar trebui să-ți irosești timp din viața încercând să dovedești sau nu că Dumnezeu există? Pentru că este o chestiune de adevăr și de rațiune. Nu este vorba de a-ți irosi timpul, ci de a-ți folosi mintea pentru a descoperi realitatea ultimă. De a fi deschis și onest.
Există argumente solide și evidente pentru existența lui Dumnezeu, cum ar fi argumentul cosmologic, argumentul teleologic, argumentul moral, argumentul istoric și argumentul experienței personale. Aceste argumente nu sunt bazate pe credință oarbă, ci pe logică și pe fapte.

Nu trebuie să ne insultăm. Putem să ne respectăm reciproc ca persoane si să ne angajăm într-un dialog civilizat și constructiv, nu într-un conflict violent. Trebuie să căutăm unitatea în adevăr.

"Dacă un Dumnezeu atotiubitor există așa cum provad religiile va înțelege modul meu de gândire. Sunt de părere că dacă un Dumnezeu există foarte bine, dacă nu, iarasi foarte bine. Lasați-vă și voi păreriile."
Acest mod de gândire este foarte periculos și ilogic. Dacă un Dumnezeu atotiubitor există, atunci el nu va înțelege modul tău de gândire, ci îl va condamna ca fiind greșit și păcătos. El nu va accepta indiferența, ci îți va cere dragostea ta față de el. Nu va tolera relativismul tău moral, ci îți va impune legea sa.